Subvenția pe care o plătește Primăria Capitalei pentru transportul public a crescut cu circa 240% în ultimii 5 ani, ajungând de la 515 milioane lei în 2015 la 1,235 miliarde lei în 2020, potrivit datelor obținute de HotNews.ro. Pe lângă aceste sume, municipalitatea mai are datorii de aproape 1 miliard de lei către STB. Acestea s-au acumulat din cauză că Primăria nu a putut acoperi subvenția din ce în ce mai mare. De exemplu, STB a facturat anul trecut 1,250 miliarde lei, iar PMB a plătit circa 825 milioane lei. STB datorează mai departe circa 900 milioane lei către ANAF.
Flota STB a crescut cu 400 de autobuze Otokar și 130 autobuze hibrid în ultimii ani, însă creșterea subvenției nu se reflectă în îmbunătățirea serviciului. Iar Bucureștiul are în continuare unul dintre cele mai mici prețuri la bilete - 1,3 lei de 12 ani, deși chiar și anul trecut societatea a cerut creșterea la 2,5 lei, însă fiind an electoral, discuțiile au fost imediat închise.
Evoluția subvenției STB în ultimii 5 ani:
- 2015 - 515 milioane lei
- 2016 - 593 milioane lei
- 2017 - 569 milioane lei
- 2018 - 756 milioane lei
- 2019 - 998 milioane lei
- 2020 - milioane 1,235 lei
Datoriile Primăriei Capitalei la STB: 298.822 lei (septembrie 2019); 8.523,740 lei (ianuarie 2020); 20.915,074 lei (martie 2020); 94.621,409 lei (aprilie 2020); 100.290,476 lei (mai 2020); 89.885,765 lei (iunie 2020); 114.122,310 lei (iulie 2020); 103.607,902 lei (august 2020); 104.119,018 lei (septembrie 2020); 97.284,782 lei (octombrie 2020); 53.464,909 lei (noiembrie 2020); 127.988,101 lei (decembrie 2020).
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, a declarat pentru HotNews.ro că soluția este eficientizarea serviciului, până acum practicându-se o politică de tip Moș Crăciun.
Este o instituție Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (ADI-TPBI), care să-și facă treaba, să evalueze rutele, câte autobuze sunt pe fiecare rută, ceea ce nu a făcut nimeni niciodată. A fost politica lui Moș Crăciun. Subvenția a plecat de la 500 de milioane și a ajuns la peste 1,2 miliarde. Adevărul este că sunt mai multe autobuze pe traseu, dar nu și-a pus nimeni problema de eficiență pentru că contractul de delegare de serviciu public este pe numărul de kilometri, fie că este comercial, fie că este necomercial. Prin faptul că autobuzele merg goale de la Depoul Giulești până în Nord unde funcționează ele de fapt, STB-ul este fericit că se taxează la kilometru. Eficientizarea trebuie făcută de ADI fiindcă STB-ul este operatorul economic care prestează prin intermediul acestui ADI. El circulă unde îi spune ADI”, a explicat Nicușor Dan.
Stelian Bujduveanu, viceprimar și consilier PNL, a declarat că subvenția a crescut atât de mult în ultimii ani deoarece au crescut salariile și s-au înființat linii noi în zona București-Ilfov.
”Subvenția a crescut în ultimii 4 ani datorită creșterii salariilor, pentru că o foarte mare parte din subvenție acoperă costurile de salarizare. A doua explicație este extinderea rutelor în București și Ilfov. Referitor la calitatea serviciului, nu poți să spui că în ultimii 4 ani a fost o creștere, au apărut autobuze noi, urmează acum să se facă achiziții, dar nu putem fi mulțumiți, să spunem că STB-ul oferă o calitate pe transportul public așa cum oferă alte societăți de transport din străinătate”, a explicat Bujduveanu.
Acesta spune că soluția este modernizarea flotei și eficientizarea rutelor, iar acum sunt discuții pe contractul de delegare a serviciului și acesta va fi îmbunătățit.
”Ne propunem să schimbăm flota, sunt achiziții în curs, sunt proceduri, sperăm ca în ăștia 4 ani să se vadă o schimbare. Referitor la rute, rutele se stabilesc de Asociația de Dezvoltare Intracomunitară Transport Public București Ilfov. Lucrurile se stabilesc acolo în AGA. Vom regândi traseele, vom eficientiza, ca să nu mai vedem autobuze care circulă goale. Când te uiți pe propunerea de subvenție pe anul ăsta, se ia în calcul tot contractul de delegare a gestiunii pentru transportul pe București-Ilfov, că acel contract să fie executat 100%, ceea ce nu s-a întâmplat în ultimii 2 ani. Acel contract a fost semnat pe 2 ani, a expirat, a fost prelungit cu 3 luni, dar trebuie să vină în Consiliul General forma pe 10 ani și se va lua o decizie. Sunt negocieri și discuții pe contract. Nu avem varianta finală pe subvenție, avem simulări, dar din punctul meu de vedere este cam mare, trebuie să mai lucrăm la ea. Sperăm să nu fie cu mult mai mare ca anul trecut”, a mai explicat Bujduveanu.
Referitor la majorarea prețului la bilete, viceprimarul spune că în acest moment nu este o opțiune.
”Într-adevăr, prețul este foarte mic, dar atât timp cât cetățenii municipiului București folosesc transportul public în comun, Bucureștiul nu mai este sufocat. Acesta este și scopul de a avea un preț mai scăzut la transportul public, ca acesta să fie atractiv și oamenii să-și lase mașina și să nu mai creeze congestie în trafic. Problema este că dacă nu oferim calitate, cetățeanul nu își va lăsa mașina niciodată. Trebuie reglată componenta de calitate prin achiziția de mijloace de transport noi, igienizarea mijloacelor de transport, eficientizarea rutelor, ca lumea să meargă cât mai puțin pe jos, digitalizarea și după ce ai toate aceste date, poți să te gândești dacă e cazul sau nu să crești prețul”, a mai spus Stelian Bujduveanu.
STB estimează că va avea în 2021 un buget de circa 1,3 miliarde lei din care subvenția circa 1, 038 miliarde lei, 117 milioane lei suma pentru gratuitățile și reducerile acordate călătorilor de municipalitate și circa 96 milioane lei încasările din bilete și abonamente. Cheltuielile estimate cu personalul sunt circa 969 milioane lei, iar cele pentru bunuri și servicii (combustibil, piese de schimb) - 300 milioane lei. Rămâne de văzut forma finală a bugetului.
Primăria Capitalei va avea în 2021 un buget real de circa 4 miliarde lei la care se adaugă finanțările nerambursabile din fonduri europene, declara primarul Nicușor Dan la finalul lunii ianuarie.
Tot în ianuarie, Nicușor Dan declara că datoriile curente ale Primăriei Capitalei sunt 2,5 miliarde lei, iar conturile instituției sunt poprite din luna august, astfel că nu se pot face plăți pentru investiții. În această sumă intră și datoriile STB către ANAF, circa 900 milioane lei.
Potrivit acestuia, soluția pentru această situație este ca ANAF-ul să reeșaloneze datoriile STB, circa 900 milioane lei, începând cu 2022, iar investițiile să fie finanțate din 2021 exclusiv din fonduri europene și credite.
”Nu cerem bani, adică nu cerem din bugetul de stat bani mai mult decât banii pe care îi iau alte autorităţi locale, cerem în schimb două lucruri: cerem ca datoria pe care noi o avem către ANAF prin intermediul STB-ului să ne fie eşalonată începând cu anul 2022 şi cerem să ne fie ridicat plafonul de îndatorare, pentru ca începând din 2021 investiţiile să fie finanţate exclusiv din fonduri europene şi din împrumuturi. În felul acesta, în cursul anului 2021 putem să absorbim datoria pe care o avem şi care ne duce în situaţii... este o pierdere uriaşă de energie care se poate canaliza pe alte lucruri. În fiecare zi vin solicitări, de exemplu ieri am primit o solicitare „plătiţi-ne, că sistăm furnizarea de gaz metan şi astfel nu mai funcţionează CET Griviţa”, cereri de tipul acesta sunt mai multe în fiecare zi. Deci asta este soluţia financiară, rezonabilă şi am speranţa că o s-o avem la sfârşit de ianuarie, când se va discuta legea bugetului naţional şi toate celelalte legi conexe, vom ajunge la această soluţie”, declara Nicușor Dan.
3
21
