Subvenția pe care o plătește Primăria Capitalei pentru transportul public a crescut cu circa 240% în ultimii 5 ani, ajungând de la 515 milioane lei în 2015 la 1,235 miliarde lei în 2020, potrivit datelor obținute de HotNews.ro. Pe lângă aceste sume, municipalitatea mai are datorii de aproape 1 miliard de lei către STB. Acestea s-au acumulat din cauză că Primăria nu a putut acoperi subvenția din ce în ce mai mare. De exemplu, STB a facturat anul trecut 1,250 miliarde lei, iar PMB a plătit circa 825 milioane lei. STB datorează mai departe circa 900 milioane lei către ANAF.
Flota STB a crescut cu 400 de autobuze Otokar și 130 autobuze hibrid în ultimii ani, însă creșterea subvenției nu se reflectă în îmbunătățirea serviciului. Iar Bucureștiul are în continuare unul dintre cele mai mici prețuri la bilete - 1,3 lei de 12 ani, deși chiar și anul trecut societatea a cerut creșterea la 2,5 lei, însă fiind an electoral, discuțiile au fost imediat închise.
Evoluția subvenției STB în ultimii 5 ani:
- 2015 - 515 milioane lei
- 2016 - 593 milioane lei
- 2017 - 569 milioane lei
- 2018 - 756 milioane lei
- 2019 - 998 milioane lei
- 2020 - milioane 1,235 lei
Datoriile Primăriei Capitalei la STB: 298.822 lei (septembrie 2019); 8.523,740 lei (ianuarie 2020); 20.915,074 lei (martie 2020); 94.621,409 lei (aprilie 2020); 100.290,476 lei (mai 2020); 89.885,765 lei (iunie 2020); 114.122,310 lei (iulie 2020); 103.607,902 lei (august 2020); 104.119,018 lei (septembrie 2020); 97.284,782 lei (octombrie 2020); 53.464,909 lei (noiembrie 2020); 127.988,101 lei (decembrie 2020).
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, a declarat pentru HotNews.ro că soluția este eficientizarea serviciului, până acum practicându-se o politică de tip Moș Crăciun.
Este o instituție Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (ADI-TPBI), care să-și facă treaba, să evalueze rutele, câte autobuze sunt pe fiecare rută, ceea ce nu a făcut nimeni niciodată. A fost politica lui Moș Crăciun. Subvenția a plecat de la 500 de milioane și a ajuns la peste 1,2 miliarde. Adevărul este că sunt mai multe autobuze pe traseu, dar nu și-a pus nimeni problema de eficiență pentru că contractul de delegare de serviciu public este pe numărul de kilometri, fie că este comercial, fie că este necomercial. Prin faptul că autobuzele merg goale de la Depoul Giulești până în Nord unde funcționează ele de fapt, STB-ul este fericit că se taxează la kilometru. Eficientizarea trebuie făcută de ADI fiindcă STB-ul este operatorul economic care prestează prin intermediul acestui ADI. El circulă unde îi spune ADI”, a explicat Nicușor Dan.
Stelian Bujduveanu, viceprimar și consilier PNL, a declarat că subvenția a crescut atât de mult în ultimii ani deoarece au crescut salariile și s-au înființat linii noi în zona București-Ilfov.
”Subvenția a crescut în ultimii 4 ani datorită creșterii salariilor, pentru că o foarte mare parte din subvenție acoperă costurile de salarizare. A doua explicație este extinderea rutelor în București și Ilfov. Referitor la calitatea serviciului, nu poți să spui că în ultimii 4 ani a fost o creștere, au apărut autobuze noi, urmează acum să se facă achiziții, dar nu putem fi mulțumiți, să spunem că STB-ul oferă o calitate pe transportul public așa cum oferă alte societăți de transport din străinătate”, a explicat Bujduveanu.
Acesta spune că soluția este modernizarea flotei și eficientizarea rutelor, iar acum sunt discuții pe contractul de delegare a serviciului și acesta va fi îmbunătățit.
”Ne propunem să schimbăm flota, sunt achiziții în curs, sunt proceduri, sperăm ca în ăștia 4 ani să se vadă o schimbare. Referitor la rute, rutele se stabilesc de Asociația de Dezvoltare Intracomunitară Transport Public București Ilfov. Lucrurile se stabilesc acolo în AGA. Vom regândi traseele, vom eficientiza, ca să nu mai vedem autobuze care circulă goale. Când te uiți pe propunerea de subvenție pe anul ăsta, se ia în calcul tot contractul de delegare a gestiunii pentru transportul pe București-Ilfov, că acel contract să fie executat 100%, ceea ce nu s-a întâmplat în ultimii 2 ani. Acel contract a fost semnat pe 2 ani, a expirat, a fost prelungit cu 3 luni, dar trebuie să vină în Consiliul General forma pe 10 ani și se va lua o decizie. Sunt negocieri și discuții pe contract. Nu avem varianta finală pe subvenție, avem simulări, dar din punctul meu de vedere este cam mare, trebuie să mai lucrăm la ea. Sperăm să nu fie cu mult mai mare ca anul trecut”, a mai explicat Bujduveanu.
Referitor la majorarea prețului la bilete, viceprimarul spune că în acest moment nu este o opțiune.
”Într-adevăr, prețul este foarte mic, dar atât timp cât cetățenii municipiului București folosesc transportul public în comun, Bucureștiul nu mai este sufocat. Acesta este și scopul de a avea un preț mai scăzut la transportul public, ca acesta să fie atractiv și oamenii să-și lase mașina și să nu mai creeze congestie în trafic. Problema este că dacă nu oferim calitate, cetățeanul nu își va lăsa mașina niciodată. Trebuie reglată componenta de calitate prin achiziția de mijloace de transport noi, igienizarea mijloacelor de transport, eficientizarea rutelor, ca lumea să meargă cât mai puțin pe jos, digitalizarea și după ce ai toate aceste date, poți să te gândești dacă e cazul sau nu să crești prețul”, a mai spus Stelian Bujduveanu.
STB estimează că va avea în 2021 un buget de circa 1,3 miliarde lei din care subvenția circa 1, 038 miliarde lei, 117 milioane lei suma pentru gratuitățile și reducerile acordate călătorilor de municipalitate și circa 96 milioane lei încasările din bilete și abonamente. Cheltuielile estimate cu personalul sunt circa 969 milioane lei, iar cele pentru bunuri și servicii (combustibil, piese de schimb) - 300 milioane lei. Rămâne de văzut forma finală a bugetului.
Primăria Capitalei va avea în 2021 un buget real de circa 4 miliarde lei la care se adaugă finanțările nerambursabile din fonduri europene, declara primarul Nicușor Dan la finalul lunii ianuarie.
Tot în ianuarie, Nicușor Dan declara că datoriile curente ale Primăriei Capitalei sunt 2,5 miliarde lei, iar conturile instituției sunt poprite din luna august, astfel că nu se pot face plăți pentru investiții. În această sumă intră și datoriile STB către ANAF, circa 900 milioane lei.
Potrivit acestuia, soluția pentru această situație este ca ANAF-ul să reeșaloneze datoriile STB, circa 900 milioane lei, începând cu 2022, iar investițiile să fie finanțate din 2021 exclusiv din fonduri europene și credite.
”Nu cerem bani, adică nu cerem din bugetul de stat bani mai mult decât banii pe care îi iau alte autorităţi locale, cerem în schimb două lucruri: cerem ca datoria pe care noi o avem către ANAF prin intermediul STB-ului să ne fie eşalonată începând cu anul 2022 şi cerem să ne fie ridicat plafonul de îndatorare, pentru ca începând din 2021 investiţiile să fie finanţate exclusiv din fonduri europene şi din împrumuturi. În felul acesta, în cursul anului 2021 putem să absorbim datoria pe care o avem şi care ne duce în situaţii... este o pierdere uriaşă de energie care se poate canaliza pe alte lucruri. În fiecare zi vin solicitări, de exemplu ieri am primit o solicitare „plătiţi-ne, că sistăm furnizarea de gaz metan şi astfel nu mai funcţionează CET Griviţa”, cereri de tipul acesta sunt mai multe în fiecare zi. Deci asta este soluţia financiară, rezonabilă şi am speranţa că o s-o avem la sfârşit de ianuarie, când se va discuta legea bugetului naţional şi toate celelalte legi conexe, vom ajunge la această soluţie”, declara Nicușor Dan.
E greu să faci majorâri cu 50-100%, fară un impact major, cu scandal, proteste, etc.
Degeaba ceri si aduni bani mai multi, daca ii gestionezi prost, poate chiar intentionat prost.
Transportul public trebuie sa fie de calitate daca se vrea o alternativa adevarata.
In paralel pentru cartofil se uita ca si viata e mai scumpa, de paine la chirie si de la bona la asigurare. Dar asa ne place noua sa vorbim despre capra vecinului...
Oricum e un oras deschis; cine crede ca poate trai mai bine e invitat sa vina. De munca e si nici nu se uita nimeni la tine chioras ca n-ai accent din zona, ca oricum bucurestenii nascuti in oras sint minoritari.
in statii vreau afisaj electornic al autobuzelor,
nr, cand vine si unde merge ca doar nu ma urc in autobuz ca sa ma uit la adfisaj sa aflu unde merge
in momentul asta trebuie ori sa intrebam oamenii pe strada unde merge ori sa intrebam la vanzatorii de bilete ca altfel nu ai cum sa afli
Si ca sa fiu sincer nici nu stiu daca se merita instalat. Ai cel putin 2 aplicatii de mobil, cea a STB-ului si Moovit, care-ti spun exact ce sa iei de unde te afli si cat faci pana unde vrei sa ajungi. Poti savsi platesti de pe telefon.
Auzi la el, intreaba lumea pe strada sau la ghiseu...Cand ai fost ultima oara in Bucuresti!?
Oricum am vazut si dupa postarile de aici si dupa cele contra M6 ca tot ce faci e sa trolezi.
Pe de-o parte razi de Buc ca n-are infrastructura, pe de alta parte urli impotriva investitiilor in Buc pe motiv ca le-ar subventiona de fapt provincia. Foarte probabil scrii de pe mai multe conturi (vreo 8), pentru ca la scurta vreme dupa ce ti-am dat replica si am zis de aplicatii aveam 8 minusuri din 8.
Cum informatia e reala si ai fost singurul pe care l-am contrazis, concluzia e evidenta. Te-ai dat singur de gol.
PS: Si totusi ca sa te ajut, ai fost vreodata pe linia lui 46?
nu exista statii de tramvai care sa fie macar acoperite ce sa mai vorbim de afisaj electronic al tramvaielor
la fel si la autobuze, nu exista.
Cheltuielile estimate cu personalul sunt circa 969 milioane lei, iar cele pentru bunuri și servicii (combustibil, piese de schimb) - 300 milioane lei."
Deci practic STB are o CA de 96 de milioane si cheltuieli de 1300 de milioane.
In mod normal STB ar trebui sa dispara, sa fie vanduta sau sa i se bage management privat.
Sigur că nu plătesc cei ce merg; plătim toți că așa e în socialism.
E plina lumea de ipocriti: folosesc la greu subventia, dar hey, "de ce-i asa mare"?
2. Sa se foloseasca softuri care sa analizeze datele stranse+trafic pentru a programa cel mai eficient (nu neaparat si suficient pentru ca probabil nu sunt atatea) numar de autobuze pe fiecare ruta pentru un numar optim de calatori (nu stat ca sardinele) si timp decent de asteptare
3. Sa se infiinteze benzile exclusiv pentru ratb+taxi+biciclete si se elimina carburantul ars la stat in trafic si se reduce timpul de asteptare
4. Sa se controleze exact unde se duc banii, ce achizitii se fac si ce salarii sunt platite de pomana.
Problema nu a fost pretul biletului niciodata - ci faptul ca in tot timpul in care s-au dat subventii acestea nu s-au dus in eficientizarea si controlul sistemului, asa ca normal ca s-au adunat mereu datorii din ce in ce mai mari. Daca si acum lumea circula fara bilet, cine credeti ca va plati mai mult dintr-o data pentru a circula in acelasi conditii cu promisiunea ca se va imbunatatii situatia in viitor? Sa fim seriosi.
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/amenda-uriasa-pe-care-romania-o-va-plati-zilnic-din-cauza-poluarii-din-bucuresti.html.
Multi vb putini se inteleg. Mancatori de RaHat sunt destui.
- achizitie
- intretinere
- parcare
- impozit
Iar a face doar 15km pe zi pentru a deservi in bucuresti 3 persoane mi se pare putin cam optimist
Parcarea prin centru si impozitul ar trebui sa fie mai ridicate pentru o capitla in care se doresc tot felul de lucuri precum strazi bune, aer curat, parcari noi, etc
poluarea, praful, si codoiul le rezolvi simplu, cu taxe de acces auto in zona - a zis bine stirista, da i-a fost frica
daca vrei sa scapi si de feru vechi, bagi impozit, si nu mai stai de 5 ori la acelasi semafor
vezi ca se poate, blonda lu tata?
sa vezi civilizatie atunci in bucuresti.
:))
Daca ai incerca vreodata exercitiul unui excel in care sa faci un calcul real pe KM, ai vedea ca lucrurile nu sunt cum zici tu.
Plus ca scenariul in care 3 persoane dintr-o familie lucreaza in acelasi loc ca sa faca 15km dus/intors se aplica numai la angajatii de la stat, care sunt toti dintr-o familiei in acelasi loc.
In mod analog, bucurestenii platesc indirect pentru ca pensionarii sa calatoreasca gratuit cu STB. Este ok sa plateasca cu reducere, insa chiar gratis este exagerat si nesustenabil.