Primăria Capitalei va avea în 2021 un buget real de circa 4 miliarde lei la care se adaugă finanțările nerambursabile din fonduri europene, a anunțat vineri primarul general, Nicușor Dan, într-o conferință de presă. Din această suma, subvențiile la STB și termoficare vor fi în jur de 2 miliarde lei, iar în bugetul de la începutul anului nu vor fi investiții noi din cauza situației financiare dificile în care se află municipalitatea. Investițiile din anii trecuți, continuate în 2021 vor fi Pasajul de la Doamna Ghica, lărgirea străzii Prelungirea Ghencea și Patinoarul Flamaropol.
”Un buget realist este 4 miliarde de lei, la care se vor adăuga acele proiecte cu finanţare europeană, pentru că sunt bani care vin şi pleacă. Şi atunci vor fi 4,5 miliarde care sunt bani de la stat, plus veniturile noastre proprii, plus acele proiecte cu finanţare europeană care se vor adăuga de-a lungul anului, câteva dintre ele chiar de la început, cum sunt cele de la Administraţia Spitalelor. (...) În bugetul de investiţii pe 2021 veţi găsi în mod sigur Prelungirea Ghencea, pasajul de la Doamna Ghica, multe consolidări, în special cele care vin din trecut, Patinoarul Flamaropol şi Cartierul Henri Coandă. Aşa cum am spus, nu veţi găsi în momentul acesta proiectele noi, deoarece vrem să încheiem un buget realist, dar le veţi găsi la rectificările pe care le vom face de-a lungul anului”, a declarat Nicușor Dan.
Primarul spune că datoriile de anul trecut la capitolul investiții sunt de circa 400 milioane lei, banii urmând a fi puși în bugetul pe anul acesta.
”Avem undeva la 500 de milioane de lei datorii către diverse tipuri de furnizori. Din aceste datorii sunt cam 400 de milioane pe investiţii şi cam 100 de milioane pe cheltuieli curente, secţiunea de funcţionare. Cerem Guvernului ca să ne ridice plafonul de îndatorare, astfel încât să putem să absorbim încă de la începutul anului aceste datorii în bugetul pe care o să îl aprobe Consiliul General, astfel încât să pornim pe partea aceasta de la zero şi, totodată, din acea limită de creditare să ne ducem cu noile investiţii acolo, inclusiv cu consolidarea clădirilor cu risc seismic şi inclusiv cu acei 60 de kilometri de reţea de termoficare, tot acolo”, a explicat Nicușor Dan.
Primarul spune că în lista de investiții de la începutul anului nu vor fi trecute nici proiectele promise în campania electorală.
”Nu veți găsi în lista de investiţii multe din lucrurile pe care le-am anunţat în campania electorală. Dar vom avea de-a lungul anului mai multe rectificări pozitive, în care vom adăuga, pe măsură ce vom identifica surse de finanţare, mari lucrări de investiţii, cum ar fi de exemplu Parcul Natural Văcăreşti. Fără îndoială că la una dintre rectificările acestea, probabil că în jurul lunilor aprilie-mai, veţi vedea acest obiectiv de investiţii început. Şi, pe de altă parte, pe măsură ce vom mai descoperi lucruri, vom ajusta cheltuielile pe care Primăria Capitalei le face. (...) Cel târziu în data de 1 mai veţi găsi în bugetul Primăriei Capitalei marile proiecte despre care am vorbit în campania electorală. Adică veţi găsi marile parcări la intrare în oraş, sistemul de semaforizare inteligentă, reabilitarea celor 50 de kilometri de linie de tramvai. Ce am spus, am spus pentru că ne grăbim să închidem un buget şi să dovedim pieţei că suntem solvabili şi că suntem serioşi. În bugetul pe care îl veţi vedea imediat în februarie, după aprobarea bugetului naţional, vor fi numai investiţiile care vin din urmă şi pe care suntem obligaţi să le facem”, a declarat Nicușor Dan.
În urma discuțiilor pe buget cu directorii din Primăria Capitalei, Nicușor Dan a declarat că s-au cerut de 3 ori mai mulți bani decât sunt, iar printre propunerile făcute se află alocarea a 25 milioane lei pentru statui, între 20 și 30 milioane lei pentru biserici, 300 milioane lei pentru spații verzi (ALPAB).
”Vreau să ieşim din politica de tip „Moş Crăciun”, în care, din păcate, s-a desfăşurat până acum discuţia pe buget. Veneau directorii, propuneau mult, ştiau că se taie, se tăia aşa din pix, şi nu exista nicio coerenţă între lucrurile care se plăteau de la bugetul local. Chestiunea fundamentală este ce vrem să facem cu orașul acesta şi de aceea e extrem de important că am avut o discuţie cu toţii, pe toate zonele de activitate, pentru ca bugetul să reflecte o direcţie de dezvoltare. (...) Stiţi că este o secvenţă, in filmul „Titanic”, în care vaporul se scufundă şi orchestra cântă. Am avut această imagine de mai multe ori în minte la discuţiile cu o parte din Executiv. Vă dau un singur exemplu, au venit cu propunerea de a cheltui 25 de milioane de lei pentru noi statui în Bucureşti. Avem, de asemenea, administraţii care plătesc zeci de mii de euro pe chirii, timp în care AFI are spaţii, din care unele stau goale şi altele sunt închiriate pe nimica toată. (...) Legat de ALPAB, această administraţie a avut în fiecare an un buget de în jur de 100 de milioane de lei, din 2015 încoace, şi acum au venit şi au cerut 300 de milioane de lei. S-a cerut de către fosta Administraţie a Monumentelor şi Patromoniului Turistic, care acum se numeşte Direcţia pentru Peisagistică, o sumă între 20-30 de milioane de lei pentru 61 de biserici. (...) Dacă însumăm tot ce s-a propus ieri de către direcţii, sunt cam de trei ori mai mulţi bani decât avem în condiţiile financiare în care ne aflăm”, a explicat Nicușor Dan.
Acesta spune că a fost impresionat de unele dintre cheltuielile bugetare făcute de municipalitate anul trecut.
”Vă dau câteva exemple din buget, câteva numere care pe mine m-au impresionat: subvenţia pe transport facturată efectiv în 2020, 1,3 miliarde de lei, în condiţiile în care în 2016 era de 600 de milioane de lei. Subvenţia pentru termie facturată în 2020, un miliard de lei. În concluzie, mai mult de jumătate din bugetul real pe anul 2020 a fost cheltuit pentru aceste două subvenţii. Arena Naţională ne costă 20 de milioane de lei pe an şi produce două milioane de lei pe an. Administraţia de Consolidări a Clădirilor cu Risc seismic a plătit în 2020 cinci milioane de lei pentru a face o campanie publicitară, „Bucureştiul trainic”, dar în anul 2020 a semnat doar o convenţie pentru reabilitarea unui imobil”, a declarat Nicușor Dan.
Primarul spune că în bugetul pe 2021 se vor găsi și multe restanțe ale Primăriei Capitalei, proiecte începute cu peste 10 ani în urmă, care nu sunt finalizate.
”Avem nişte restanţe istorice. În anul 2003 s-a semnat un program cu BEI pentru reabilitarea a 102 sau 103 şcoli, cu termen de finalizare 2008. Nu s-a încheiat. Am cerut un raport detaliat, mai avem 5 sau 6 şcoli de terminat în programul ăsta. Sunt convenţii pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic care sunt semnate din anii 2005, 2006, 2007 şi clădirile nu au fost consolidate încă. Sunt proprietari care au fost mutaţi în locuinţele de necesitate pentru ca imobilele lor să se consolideze şi stau acolo de 9 ani, iar lucrarile de consolidare la imobilele lor nu s-au terminat. Iar în cartierul Henri Coandă avem o promisiune din 2007, absurdă, ca Primăria Capitalei să facă inclusiv partea care aparţine judeţului Ilfov, adică oraşului Voluntari. Din păcate, această promisiune s-a concretizat într-o hotărâre de instanţă din 2012 care ne obligă să facem acest lucru. Şi acestea sunt restanţe care au fiecare mai mult de 10 ani şi pe care, dacă vrem să fim serioşi în piaţă, trebuie la un moment dat să le închidem şi o să fie trecute în bugetul de investiţii pe 2021”, a mai explicat Nicușor Dan.
Conferința de presă a fost făcută în urma discuțiilor cu directorii din Primărie, și societatea civilă, un prim proiect de buget urmând a fi pus în dezbatere publică în luna februarie. Atunci vom vedea exact ponderea cheltuielilor de investiții, cheltuielilor de funcționare, subvențiile și salariile personalului.
12
6
