Rețeaua independentă de monitorizare a calității aerului - airly.eu - a înregistrat sâmbătă noapte, depășiri de peste 1.700% pentru PM2,5 și aproape 1.400% pentru PM10 la câțiva dintre senzorii din regiunea București Ilfov. Cea mai mare depășire a fost înregistrată în Sintești, lângă București, 1.700% pentru PM2,5 și aproape 1.400% pentru PM10 - o zonă cunoscută pentru faptul că se ard ilegal deșeuri, respectiv cabluri ca să se scoată metalul din ele, Ministerul Mediului dând și în primăvară amenzi acolo. Poluare majoră s-a înregistrat și în Berceni - peste 1.000% pentru PM 2,5 și peste 700% pentru PM 10. Depășiri s-au înregistrat și în zona de centru - Sud a Capitalei, circa 400% pentru PM 2,5 și 300% pentru PM10. Depășiri similare s-au înregistrat în Ghencea și Drumul Taberei, potrivit senzorilor independenți.

Colaj poluare 7 noiembrieFoto: Hotnews

Garda de Mediu a postat aseară pe pagina sa de Facebook că poluarea ar fi generată de o inversiune atmosferică. Autoritățile spun că au făcut verificări în sudul Capitalei, dar depășirile înregistrate de senzorii independenți nu s-au verificat și nu au găsit surse de poluare.

”În această seară, pe fondul unei inversiuni termice şi a unui calm atmosferic, senzorii de măsurare a calităţii aerului din reţelele alternative au sesizat în Bucureşti şi împrejurimi depăşiri ale valorilor acceptate. Comisarii Gărzii Naţionale de Mediu s-au deplasat în comuna Berceni, pe strada Tuberozelor și în împrejurimi, pe strada Nicolae Labiș și nu s-au identificat surse de poluare, ușor miros de la groapa de gunoi. Niciun foc. Deplasarea s-a făcut pe străzile dintre cei doi senzori, senzori ce nu au putut fi identificati pe strada. Probabil sunt în curțile oamenilor. Până în acest moment au mai înregistrat depășiri ai parametrilor calității aerului, senzori amplasați pe șoseaua Giurgiului, Șoseaua Chitiliei, strada Recrutului și strada Fabulei(ambele din sectorul 5). În toate aceste locuri echipele de comisari GNM s-au deplasat pentru verificări. În niciunul din aceste situații depășirile înregistrate de senzori nu s-au confirmat”, scriau reprezentanții Gărzii de Mediu noaptea trecută pe pagina de Facebook.

Reprezentanții Ministerului Mediului au scris că rețeaua lor nu a înregistrat depășirile, dar realitatea este că au un singur senzor care măsoară PM 2,5 și acela la Lacul Morii, unde nici rețelele independente nu au înregistrat depășiri mari. Pentru PM 10 rețeaua națională are trei senzori, și ei amplasați în zone unde nu au fost valori ridicate (Lacul Morii, Mihai Bravu și Universitate).

Aceștia spun că au făcut și verificări în teren, la Buftea și Bucureștii Noi, cu laboratorul mobil, unde senzorii independenți arătau depășiri, dar măsurătorile nu au arătat depășiri sau acestea erau foarte mici.

”Ca urmare a episoadelor de poluare indicate de rețelele independente de monitorizare a calității aerului, echipe ale Gărzii Naționale de Mediu sunt deja în teren pentru verificări. Acestea cercetează, în București, posibile activități care au determinat creșterea concentrațiilor de PM 10 în jurul mai multor senzori independenți, care indică în acest moment depășiri în mai multe zone ale Capitalei. În plus, autolaboratorul mobil al ANPM este deja deplasat spre zona Buftea, pentru monitorizarea calității aerului din zona de nord a Bucureștiului. Precizam că datele din Rețeaua Națională a Calității Aerului, recunoscute de Comisia Europeană ca singurele colectate în condiții valide, nu indică depășiri ale concentrațiilor la PM10. Dimpotrivă, valorile acestui poluant sunt în prezent în limite normale, între 35 și 45 de micrograme pe mc. Totodată, va informăm pe toți că, recent, Comisia Europeană a publicat un raport tehnic despre sensibilitatea senzorilor de monitorizare a calității aerului în condiții de umiditate. Astfel, conform raportului, ceața sau calmul atmosferic pot determina creșteri ale concentrațiilor provocate strict de sensibilitatea tehnică a acestor echipamente”, scriau reprezentanții Ministerului Mediului noaptea trecută, la ora 22.00.

Și anul trecut, din octombrie până în mai, au avut loc depășiri și cu peste 600% pentru poluarea cu praf, noaptea și în weekend, însă autoritățile nu au venit cu explicații clare. De câteva ori, Ministerul Mediului a indicat arderi necontrolate de deșeuri sau vânt puternic.

Un studiu făcut de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, arată că în București este o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare,accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Documentul obținut de HotNews.ro arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010, bucureștenii ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani.

”Principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5%. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidențială (39,2%); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7%”, se arată în document.

Despre particulele PM10 și PM2,5

Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.

• PM 2.5: 25 ug/m3 - valoarea-tintă anuală, 20 ug/m3 - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020
• PM 10, valori limită: 50 ug/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane; 40 ug/m3 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane

Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip și dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.

Efecte asupra sănătăţii populaţiei

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.

Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.