Președintele Klaus Iohannis a trimis la reexaminare legea care permitea construirea pe majoritatea spațiilor verzi proprietate privată, inclusiv în parcuri

de Catiușa Ivanov     HotNews.ro
Vineri, 6 noiembrie 2020, 12:36 Actualitate | Administratie Locala


O bucată din Parcul IOR este retrocedată
Foto: USER UPLOADED
Președintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, la reexaminare, în Parlament, legea permitea construirea pe majoritatea spațiilor verzi proprietate privată, inclusiv în parcuri sau în grădinile blocurilor retrocedate. Reamintim că în ședința de plen de pe 13 octombrie, chiar înainte de alegerile parlamentare, Camera Deputaților a aprobat un proiect de modificare a Legii spațiilor verzi din intravilanul localităților, principala schimbare fiind că autoritățile locale puteau permite construirea pe spațiile verzi proprietate privată, cu condiția ca Primăria să amenajeze în altă parte un spațiu verde cu o suprafață cu 10% mai mare. O altă modificare nocivă era că ”parcul istoric sau grădina istorică” precum și „scuar sau parc de buzunar” nu se mai găsesc în categoria spațiilor verzi, dispărând între comisii și plen, deci teoretic nu mai beneficiază de protecție. De exemplu, Parcul Cișmigiu este parc istoric, la fel și Herăstrăul.


Președintele Klaus Iohannis a trimis legea la reexaminare din următoarele motive: ”Față de conținutul normativ al legii transmise la promulgare, considerăm însă că unele dintre soluțiile legislative ale acesteia trebuie reanalizate de către Parlament, astfel încât să fie înlăturate o serie de necorelări, deficiențe sau insuficiențe de redactare ce afectează claritatea, previzibilitatea și accesibilitatea normei juridice. Totodată, față de interesul public reprezentat de menținerea și extinderea spațiilor verzi - de o importanță deosebită în asigurarea calității mediului de viață uman - considerăm că reanalizarea acestei legi în Parlament ar trebui să se realizeze în cadrul unui amplu, extins și autentic dialog cu toți actorii implicați, atât din sfera publică, cât și din mediul neguvernamental”, se arată în cererea de reexaminare.


În ceea ce privește articolul privind schimbarea destinației spațiilor verzi, președintele a notat următoarele:

”În contextul dezvoltării urbanistice, apreciem că noua soluție legislativă nu răspunde în realitate necesității extinderii intravilanului pe baze sustenabile, procentul de doar 10% din suprafața terenului a cărui destinație s-a modificat nefiind suficient. Din această perspectivă, considerăm că reglementarea ar trebui reanalizată de Parlament, astfel încât să confere, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, o suprafață rezonabilă de spații amenajate cu spații verzi, cu acces public, mai ales în localitățile care se confruntă cu problema poluării. (...) Considerăm că dispozițiile art. 14 alin. (12) din legea supusă reexaminării, ce permit autorităților publice locale să schimbe încadrarea urbanistică, cu obligația de a crea în unitatea administrativ-teritorială o suprafață de spațiu verde cu 10% mai mare decât cea a cărei încadrare se schimbă, nu cuprind criterii obiective în baza cărora se poate exercita această competență. Lipsa acestor criterii obiective poate conduce la arbitrariu în activitatea de aplicare a legii, dar și la relocarea, pe diverse considerente, a unor spații verzi din centrul localităților la periferia acestora, cu consecința reducerii ponderii vegetației cu rol de filtrare și purificare a aerului. Or, calitatea scăzută a aerului din aglomerările urbane prezintă o importanță deosebită, întrucât influențează în mod negativ sănătatea umană”, se arată în cererea de reexaminare.

Cum a modificat Camera Deputaților legea spațiilor verzi

În ședința de plen de pe 13 octombrie, chiar înainte de alegerile parlamentare, Camera Deputaților a aprobat un proiect de modificare a Legii spațiilor verzi din intravilanul localităților. În plen au fost făcute mai multe amendamente, principala schimbare fiind că autoritățile locale puteau permite construirea pe spațiile verzi proprietate privată, cu condiția ca Primăria să amenajeze în altă parte un spațiu verde cu o suprafață cu 10% mai mare. O altă modificare nocivă era că ”parcul istoric sau grădina istorică” precum și „scuar sau parc de buzunar” nu se mai găsesc în categoria spațiilor verzi, dispărând între comisii și plen, deci teoretic nu mai beneficiază de protecție. De exemplu, Parcul Cișmigiu este parc istoric, la fel și Herăstrăul.

Proiectul de lege astfel modificat a fost aprobat de Camera Deputaților cu voturile PSD, PNL, UDMR și PMP și trimis la promulgare.

Principalul amendament făcut în ședința de plen de pe 13 octombrie este al deputatului PNL Glad Varga, acesta fiind și cel mai nociv.

”Terenurile încadrate în categoria spațiilor verzi care nu îndeplinesc criteriile de clasificare prevăzute la art. 4 și care au trecut în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice anterior intrării în vigoare a prezentei legi, autoritățile publice locale le pot schimba încadrarea urbanistică în baza documentațiilor de urbanism aprobate conform legislației în vigoare, cu obligația de a crea în unitatea administrativ-teritorială studiată, o suprafață de spațiu verde cu 10% mai mare decât cea a cărei încadrare se schimbă”, prevede amendamentul aprobat.

Articolul 4 are trecute la categoria spații verzi doar următoarele: aliniament de arbori, baza sportivă sau de agrement, cimitirul verde, cordon forestier, grădina, grădină zoologică cu funcțiunea de spațiu verde, parc, parc de reconversie funcțională/de regenerare urbană, pădure urbană sau pădure parc, pepinieră, perdea forestieră de protecție, perdea de protecţie intravilană, seră, sistem plantat de separare și ghidare a carosabilului, terenuri umede, mlaştini, bălți, smârcuri-suprafețe de teren cu sol permanent sau periodic saturat cu apă, cu floră și faună caracteristică, zonă de campare.

Dar acesta se citește la pachet cu alt articol din lege, introdus în urmă cu câțiva ani, și reconfirmat printr-un alt amendament, care prevede că: ”Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu”.

În plus, HotNews.ro a mai descoperit următoarele prevederi controversate:

Prin derogare de la art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare, schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi, reducerea suprafețelor acestora sau strămutarea lor se poate face numai pentru lucrări de utilitate publică necesare realizării unor obiective de interes național sau lucrări de restaurare a monumentelor istorice în baza unor documentații de urbanism care prevăd realizarea unor spații verzi cu caracteristici similare și dimensiuni cel puțin egale cu cele ale terenurilor inițial reglementate ca spații verzi.
Prin excepție de la prevederile alin. (7), pepinierele, serele, cimitirele verzi şi grădinile zoologice își pot schimba destinația cu condiția transformării acestora în alte categorii de spații verzi.

Acestea pot duce la abuzuri și la diminuarea suprafeței de spațiu verde.

După ce HotNews.ro a scris despre impactul modificării legii, deputatul Glad Varga a cerut președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea deoarece în momentul în care a făcut amendamentele nu cunoștea ce impact vor avea în principal asupra spațiilor verzi din București, în bună parte retrocedate.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















3067 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by