Trotuarul rulant de la Gara de Nord, pentru care Primăria Capitalei a plătit 11 milioane de lei în 2013, a fost lăsat în paragină și este parțial distrus. Mai multe imagini postate pe pagina de Facebook a Asociației Metrou ușor arată dezastrul de acolo. Trotuarul rulant a fost făcut la pachet cu Pasajul Basarab, iar HotNews.ro a scris încă din 2018 despre starea avansată de degradare în care se află trotuarul și despre faptul că pasajul nu este îngrijit, iar atunci ni s-a răspuns că recepția finală pentru cele două obiective nu a fost făcută, astfel că municipalitatea nu poate investi acolo. Situația este neschimbată și acum, au confirmat surse din Primăria Capitalei pentru HotNews.ro.
”Investiția de 11 milioane de lei a Primăriei Municipiului București este complet distrusă, la 7 ani de la inaugurare. Este vorba despre trotuarul rulant construit în cadrul proiectului Pasajului #Basarab, cu scopul de a facilita legătura dintre Gara de Nord și Gara Basarab (plus nodul intermodal Basarab). Din păcate, trotuarul rulant a fost dat uitării, la doar un an de la inaugurare. Nu a mai fost păzit, s-a defectat, nu a fost reparat sau întreținut în niciun fel. Treptat, acest obiectiv de investiții a devenit un obiectiv de vandalizat și un focar amplasat într-o zonă extrem de vizibilă a capitalei. Practic, orice turist care intră în #București pe calea ferată este întâmpinat de această priveliște dezolantă. Acest trotuar rulant înfățișează întocmai starea în care se află #GaradeNord, ce are nevoie urgentă de modernizare (...) Asociația „Metrou Ușor” face un apel către autorități pentru a aduce Gara de Nord mai aproape de bucureșteni, prin modernizarea și restaurarea gării la standarde vest europene”, au scris reprezentanții Asociației pe pagina de Facebook.
Recepția nu este făcută nici până astăzi din cauza unei dispute cu constructorul, au declarat surse din Primăria Capitalei pentru HotNews.ro.
Trotuarul rulant de la Gara de Nord a fost abandonat din 2014, situația sa înrăutățindu-se de la an la an.
Trotuarul a fost construit la pachet cu Pasajul Basarab, iar în martie 2018, când HotNews.ro a scris despre subiect, reprezentanții Primăriei Capitalei ne-au răspuns la vremea respectivă că nu pot remedia deficiențele deoarece recepția finală a Pasajului Basarab nu a fost făcută.
Cum a fost posibil că pasajul să funcționeze timp de 7 ani fără recepția la terminarea lucrărilor făcută? Reprezentanții Primăriei Capitalei au explicat în 2018:
"În momentul în care s-au finalizat parțial lucrările la Pasajul Basarab ( la mometul inaugurării nu era finalizată parcarea de sub pasaj, lifturile, trotuarul rulant etc) și s-au făcut toate testele de rezistență, acesta a fost deschis circulației rutiere. Acest lucru a fost posibil pentru că pe vechiul regulament de recepție, prevăzut în H.G.273/1994, beneficiarii lucrărilor puteau prelua și pune în funcțiune părți din lucrare", se arată într-un răspuns trimis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro, la vremea respectivă.
Reprezentanții instituției au spus că abia în 2017 s-au făcut procedurile pentru recepția lucrării, însă comisia de recepție a cerut expertizarea obiectivului.
"În anul 2017 s-a constituit comisia de recepție la terminarea lucrărilor, formată din specialiști ai PMB, RATB, Administrația Străzilor și ai Inspectoratului de Stat în Construcții care, în urma verificării lucrărilor executate și a documentelor suport a decis expertizarea întregii lucrări. Expertiza realizată de profesori universitari, ingineri de Univeristatea Tehnică de Construcții București este finalizată, fiind depusă în dată de 2 martie la Registratură PMB. După analiză acestei expertize comisia este în măsură să comunice rezultatele și măsurile ce se impun", se arată în răspunsul Primăriei Capitalei.
Din cauza faptului că această procedura legală nu s-a finalizat, de întreținerea pasajului s-a ocupat constructorul, iar după cum se vede în imagini, acesta a început să se degradeze. Abia după recepție, de întreținerea lui se va putea ocupă municipalitatea.
Pe lângă problemele cu recepția, constructorul ASTALDI se judecă cu Primăria Capitalei și spune că a executat lucrări în plus de 111.652.227 lei.
"Precizăm că Primăria Municipiului București nu are nicio datorie față de asocierea Astaldi-FCC Construction, toate situațiile de lucrări certificate de către consultant au fost plătite. Menționăm că asocierea a acționat în instanța Municipiul București în urmă cu câțiva ani, pentru plata unor lucrări suplimentare, neprevăzute în contract. Dosarul se află în prezent pe rolul instanțelor de judecată", se mai arată în răspunsul trimis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro în 2018.
Despre Pasajul Basarab
Contractul pentru proiectarea și execuția Pasajului Basarab a fost atribuit de Primăria Capitalei în 2006, în mandatul primarului Adriean Videanu, firmelor ASTALDI SpA (Italia) și FCC CONSTRUCCION S.A. Termenul de execuție era stabilit la 28 de luni, cu finalizare în octombrie 2009, iar bugetul lucrării avea o valoare de 471.634.475 RON (inclusiv TVA). În anul 2007 au început primele săpături, exproprieri și restricții de trafic.
Lucrările la pasaj au înaintat foarte greu, de multe ori fiind blocat parțial sau în totalitate șantierul din cauza exproprierilor. La asta s-au adăugat și multele lucrări neprevăzute pe care a trebuit să le execute constructorul, afectând direct costul final al lucrării.
În 2008, noul edil-șef al Capitalei, Sorin Oprescu, a preluat lucrările întârziate cu 18 luni și pentru a rezolva problemele cu exproprierile a propus că Pasajul Basarab să fie declarat o lucrare de utilitate publică, lucru ce s-a și întâmplat ulterior.
Întârzierile la lucrări s-au resimțit, iar termenul inițial de finalizare octombrie 2009 a fost depășit. S-a anunțat apoi în repetate rânduri alte și alte termene de finalizare. S-a zis întâi că la finele anului 2010 pasajul va fi gata, iar mai apoi că la 1 martie se va da drumul la circulație. La începutul anului 2011 s-a vorbit de finalul lunii martie, iar mai apoi s-a vehiculat dată de 1 iunie. În final, pasajul a fost inaugurat de Sorin Oprescu în iunie 2011.
6
45
