Cu ce se ocupă Poliția Locală? Este o instituție necesară, care ajută cetățeanul și vine în completarea Poliției Naționale, sau este armata personală a primarului, acaparată de interese politice, măcinată de corupție? După episodul în care un polițist local de la Sectorul 5 dirija în intersecție mașinile de salubrizare care bruiau conferința lui Nicușor Dan, dezvăluirile făcute de ziarul Libertatea, care arată că în conducerea Poliției locale Sector 4 ar fi persoane prietene cu interlopii, dar și alte abuzuri făcute în vremea pandemiei, aceste întrebări sunt tot mai des formulate, mai ales în condițiile în care salariile polițiștilor locali sunt impresionante. A apărut chiar și o petiție care a strâns câteva mii de semnături, și în care se cere desființarea Poliției Locale.

HotNews.roFoto: Hotnews

Informația pe scurt

• Poliția Locală a fost înființată în 2011, practic foștii gardieni publici fiind transformați de primării în polițiști locali.
• Legea permite angajarea unui polițist local la 1.000 de locuitori.
• O bună parte din bugetele primăriilor se duc către Poliția Locală. De exemplu, Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București are în 2020 un buget de 68 milioane, cea din Sectorul 3 5,4 milioane lei, cea din Oradea - 5,6 milioane lei.
• În ultima vreme au ieșit la suprafață mai multe abuzuri ale Poliției Locale: de exemplu un polițist local de la Sectorul 5 dirija în intersecție mașinile de salubrizare care bruiau conferința lui Nicușor Dan
• Principalele probleme sunt: suprapunerea pe anumite segmente cu Poliția Generală și cu Jandarmeria, lipsa de coordonare, slaba pregătire a polițiștilor locali.
• Soluțiile sunt fie reforma, fie desființarea instituției.

Ce spune legea

Poliția Locală a fost înființată prin Legea 155/2010, practic foștii gardieni publici fiind transformați de primării în polițiști locali.

Potrivit legii, ”Poliția locală se înființează în scopul exercitării atribuțiilor privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, în următoarele domenii: ordinea și liniștea publică, precum și paza bunurilor; circulația pe drumurile publice; disciplina în construcții și afișajul stradal; protecția mediului; activitatea comercială; evidența persoanelor; alte domenii stabilite prin lege.

Numărul de polițiști locali este stabilit prin lege, iar primăriile nu au voie să angajeze mai mult de 1 polițist local la 1.000 de locuitori.

Cât ne costă Poliția Locală

De exemplu, În București sunt 7 poliții locale. Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București are în 2020 un buget de 68 milioane lei. Din acești bani, cheltuielile de personal sunt circa 63 milioane lei. Potrivit organigramei, sunt 514 posturi din care 47 de funcții de conducere.

În ceea ce privește salariile, potrivit grilei de salarizare aprobate de CGMB, salariul de bază al directorului ajunge la circa 18.000 lei brut, iar al unui polițist local la 8.200 lei brut, fără sporuri. Un șef serviciu câștigă circa 14.000 lei brut, fără sporuri.

HotNews.ro l-a întrebat pe șeful instituției, Daniel Rășică, cine a stabilit salariile și de ce sunt așa mari. Acesta spune că nu este ilegal, iar de la începutul pandemiei polițiștii locali au fost foarte expuși.

”Salariile sunt stabilite prin Hotărâre de Consiliu General, nu le stabilește primarul general. A fost făcută cu acordul sindicatelor. Nu este nimic ilegal. Poliția Locală încă din luna februarie, au luat în plin, din prima linie, mai mult decât Poliția Română sau colegii Jandarmi, toate cazurile de persoane care veneau din zonele roșii și erau duse în centrele de carantină, le duceam bagajele, îi duceam în cameră, le duceam alimente și haine de schimb. Noi păzeam acele centre , aveam 20 de centre, noi am luat oamenii străzii și i-am dus în centre. Nu am mai dat zilele libere, concedii, ca să rezolvăm, nouă nici nu s-au plătit orele suplimentare, a fost Ordonanță de Guvern ”, a explicat acesta.

În Sectorul 3, bugetul Poliției Locale pe anul 2020 este de circa 5,4 milioane lei și sunt angajați circa 300 de polițiști, potrivit datelor de pe site-ul Primăriei.

”La noi salariile sunt de bun simț, undeva între 2000 și 4000 lei, iar șefii până la 8.000 lei. Noi avem posibilitatea să angajăm 500 de polițiști, dar avem 300 fiindcă Parlamentul ne-a blocat angajările, nu mai putem angaja de când cu starea de alertă”, a declarat primarul Sectorului, Robert Negoiță, pentru HotNews.ro.

În cadrul Direcției Poliția Locală Oradea își desfășoară activitatea 69 de angajați, din care 63 sunt polițiști locali, 2 persoane funcții publice generale și 4 persoane funcții de conducere, potrivit datelor furnizate de Primăria Oradea la solicitarea HotNews.ro.

Salariul brut al unui polițist local este cuprins între 6.195 lei și 3.803, iar cel net între 2.225 lei și 3624. Directorul executiv are un salariu brut de 11.128 lei, cel net fiind de 6510 lei. Directorul executiv adjunct are 11.117 lei brut și 6503 lei net, iar șeful de birou 7828 lei brut - 4579 lei net. Salariilor se adaugă și norma de hrană de 32 lei /zi, maxim 15 zile/ lună pentru personalul care ocupă funcții publice de conducere, iar 365 zile/an pentru polițiștii locali. Personalul din cadrul Poliției Locale Oradea nu beneficiază de niciun alt spor decât sporul pentru ture de noapte.

Bugetul Poliției Locale Oradea pe anul 2020 este de 5,6 milioane lei.

Ce face Poliția Locală? Este utilă?

Depinde de fiecare primar în parte și pe cine întrebi.

În București, Poliția Locală a Municipiului București (cea de la Primăria Capitalei), probabil cea mai mare din țară, se ocupă de dirijarea circulației, paza parcurilor, disciplina în construcții și așa mai departe.

”Ca șef al celei mai mari instituții de acest gen din România, eu apreciez că Poliția Locală este o instituție foarte utilă, dacă m-aș raporta strict la instituția pe care o conduc. Poliția Locală apără drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor prin acțiunile desfășurate în stradă. Poliția Locală a Municipiului București are competențe exclusive în zona Centrului Istoric, unde are înființată o direcție, avem în pază marile parcuri ale Capitalei, firmele de pază au rolul lor, asigură partea de mobilier stradal, statui, dar pentru siguranța cetățenilor noi patrulăm, mai ales acum cu partea de distanțare socială. Avem protocolul de colaborare de asigurare a intersecțiilor cu fluidizarea traficului în 37 de intersecții, două treimi fiind asigurate cu polițiști locali. Mai avem componenta de control, fostul corp de control al Primarului, asigurăm partea de disciplină în construcții, dar numai pe zonele protejate și monumente”, a declarat pentru HotNews.ro Daniel Rășică, șeful Poliției Locale a Municipiului București.

La Sectorul 3, Poliția Locală se ocupă de păstrarea curățeniei pe domeniul public, pază, dirijare circulație.

”Primul obiectiv este menținerea curățeniei pe domeniul public, după care avem zona de mediu în care constatăm și amendăm tot ce înseamană proprietăți private neîntreținute, care sunt focare de infecție, sprijinim permanent brigada rutieră pe partea de circulație, asigurăm paza instituțiilor publice, instituțiile de învățământ. Cum să ai în gând să desființezi o astfel de structură, ai face mari probleme unei comunități? De paza în parcuri se ocupă tot Poliția Locală, nu avem contracte cu firme de pază”, a explicat primarul Robert Negoiță pentru HotNews.ro.

La Oradea, cam la fel. Primarul Ilie Bolojan spune că este o instituție necesară, deoarece Poliția Națională nu se poate ocupa de tot.

”Poliția Locală este utilă și este necesară într-o comunitate mare, nu pentru că primarul are nevoie de o armată personală sau de un berbec politic ci pentru că Poliția Națională nu mai făcea de ani de zile activități care însemnau limitarea sau eradicarea micilor probleme dintr-o comunitate, dar care sunt foarte deranjante și care generează marile probleme. De exemplu, de la aruncatul mizeriei pe jos, la depozitările ilegale de deșeuri, parcările catastrofale care blochează trotuarele sau cei acre mâzgălesc cu graffiti clădirile sau mijloacele de transport public. Studiile arată că murdăria generează infracționalitate. Nu avem pază în parcuri, se face patrulare, patrulează Poliția Locală, la fel și la școli”, a explicat Ilie Bolojan .

De pe partea cealaltă a baricadei, lucrurile se văd însă altfel.

Irina Zamfirescu, activist pentru drepturile omului la ActiveWatch și doctor in sociologie, este de părere că Poliția Locală, cel puțin la nivelul Capitalei, este un fel de armată a primarului.

”Poliția Locală din București pare mai degrabă că este organul executiv al diviziei de marketing al primarilor. Începând cu reprezentanții Poliției Locale ai Municipiului București care se ocupau preponderent ca cetățenii neagreați de conducerea instituției să nu poată intra la ședințele de Consiliu General și ajungând până la exemplele recente în care aceștia au fost ocupați cu întreruperea unei conferințe a unui contracandidat pentru Primăria Capitalei. Materialele apărute în presă de curând despre modul în care este condusă Poliția Locală Sector 4 vine să confirme criteriile lipsite de dimensiunea interesului public ale modului în care aceste structuri funcționează. Mai mult, reprezentanții Poliției Locale sunt printre primii care iau contact cu cei mai săraci dintre noi. Fie că discutăm despre vânzători ambulanți de pătrunjel sau de persoane fără adăpost, nu de puține ori am văzut comunicări glorificatoare cu privire la amenzile date acestor oameni. Or, a delega parte dintre potențialele servicii sociale unor oameni care nu au înțelegerea și nici instrumentele de a gestiona sărăcia pare o strategie extrem de pierzătoare pentru sănătatea socială a acestui oraș”, a declarat Irina Zamfirescu pentru HotNews.ro.

Sorin Ioniță, expert în administrație publică, spune că Poliția Locală fie este coruptă, fie este incompetentă. Acesta aduce în discuție slaba pregătire a polițiștilor locali.

”Eu am sceptic de la început, de când a fost înființată Poliția Locală, și este una din dilemele descentralizării în România, ceea ce în anumite părți merge bine, nu merge neapărat bine și la noi, într-o țară cu clientelism și instituții slabe. La noi a ieșit prost pentru că au pornit întâi ca niște gardieni publici, cu ștachetă foarte jos ca studii, ca pregătire, mi se pare că pe vremea aia nici nu avea BAC-ul, au luat oameni de neangajat, a fost un fel de supapă, mai ales în localități mici, pentru a băga pe acolo tot felul de paznici, cu familiile lor, care să fie loiali primarului care le-a creat această sursă de venit. Practic nu făceau nimic, păzeau parcuri. După aceea, instituția a luat amploare, au vrut să intre pe chestii delicate, care afectează drepturile cetățeanului, cu arestări, rețineri, nu s-a mai întâmplat, dar se fac presiuni. Sunt foarte mulți, uneori mai mulți decât restul funcționarilor la un loc. Și ce fac? Păzesc instituții, parcuri, spitale. Practic au luat șomeri pe termen lung și le-au creat o sinecură. În București au fost penetrați de clanuri, și unde nu, sunt un corp de Pristandale prin toate primăriile, care nu fac nici rău, nici bine, dar sunt acolo, se bagă în campanie, fac târguiala nevestei primarului”, a explicat Sorin Ioniță.

Acesta spune că în ciuda acestor aspecte au salarii foarte mari și numirea lor este o negociere între autoritate și afaceriștii imobiliari.

”De acum doi ani, de când s-a ridicat foarte mult plafonul de salarii în local, de când a dat Dragnea legea aia, s-au mărit foarte mult salariile, ca să fii șef în Poliția Locală este o mare chestie. Ei au o atribuție foarte importantă, una este inspectarea și amendarea șantierelor, pentru norme de mediu, aici este o pâine de mâncat. Șeful Poliției locale este de fapt numit de primar după consultarea investitorilor imobiliari mai importanți. Este o platformă de negociere Poliția locală între autoritate, diverși afaceriști locali, clanuri, când e cazul. Depinde cât de adânc se bagă”, a explicat Sorin Ioniță pentru HotNews.ro.

Și Nicușor Dan, candidat PNL-USR la Primăria Capitalei este de părere că Poliția Locală nu funcționează, fiind un conflict de interese ca șeful Poliției Locale, pus de primar, să controleze ce autorizează primarul.

”În teorie, Politia locala are sens. E logic sa nu pui Garda Națională de Mediu sa identifice locurile unde se arunca ilegal gunoi. E logic sa nu pui Politia Națională sa-i amendeze pe cei care arunca hârtii pe jos, când cuantumul amenzilor este fixat de autoritatea locala. E logic ca ei sa implementeze politica primarului pe siguranța in scoli. În practica vedem toți ca nu funcționează. Disciplina in construcții nu funcționează, Direcția de protecția mediului nu funcționează. Uneori ei sunt cei care trebuie sa verifice lucrări ale primăriei, ceea ce se vede ca nu se întâmplă”, a explicat Nicușor Dan pentru HotNews.ro.

Ce probleme sunt

Principala problemă este suprapunerea pe anumite segmente cu Poliția Generală și cu Jandarmeria, astfel încât există o pasare a responsabilității.

”Problemele în România sunt legate de faptul că mai multe instituții se ocupă de aceeași problemă. Când mai multe instituții se ocupă de aceeași problemă, dacă este un lucru rău nu răspunde nimeni, iar dacă este un lucru bun, toți au merite. De exemplu, în domeniul ordinii publice, în România sunt cel puțin 3 instituții care se ocupă de asta: Poliția Națională menține ordinea publică, Jandarmeria restabilește ordinea publică, Poliția Locală și ea poate menține ordinea publică. Și atunci ce se întâmplă? Datorită acestei suprapuneri de competențe, în loc să avem la nivel de țară un sistem în care cheltuielile pe ordine publică sunt la nivel european, noi le depășim cu mult. România are cheltuieli pe ordine publică mult mai mari decât media țărilor din Uniunea Europeană în condițiile în care veniturile publice din PIB sunt mult mai scăzute”, a explicat primarul orașului Oradea, Ilie Bolojan, pentru HotNews.ro.

Și ministrul Marcel Vela a declarat în urmă cu câteva luni că trebuie făcută clar o delimitare între Poliția Locală și cea Națională.

„În mod esențial ar trebui făcută o analiză cu privire la competențe, dincolo de uniformă sau inscripționare, competențele sunt uneori destul de complicate sau complexe, fie unele se suprapun, fie unele sunt în contradicție. În altă ordine de idei, Poliția locală are un avantaj care nu este comparativ cu Poliția națională. Polițiștii locali sunt în subordinea primăriilor, s-au mărit salariile la primării și în mod automat funcționarii de acolo au salarii foarte mari. De exemplu, un polițist local care protejează ordinea publică într-un parc din Timișoara are 8-9.000 de lei, iar un polițist din MAI care își riscă viața să prindă un criminal are la jumătate din salariul polițistului local. Trebuie evaluat în mod corect și cinstit, cu toată lumea la masă”, a spus ministrul, la Digi24.

O altă problemă este lipsa de coordonare.

”Îmi doresc de foarte multă vreme o dezbatere reală vizavi de atribuțiile și competențele Poliției Locale. Una din marile deficiențe este că nu are un factor integrator, așa cum în cum în cadrul Poliției Naționale este Inspectoratul General al Poliției Române, care are o voce unică, transmite directive general valabile pentru toate structurile din subordine. În cazul Bucureștiului, Poliția Locală a municipiului București nu este șefa celorlalte Poliții locale existente, cele de sector., noi avem doar o relație de colaborare. Aceasta este una dintre marile probleme. Noi avem un protocol, pe principiul cel mai apropiat intervine dacă sesizează un cetățean, dar atât”, a declarat pentru HotNews.ro, Daniel Rășică, șeful Poliției Locale a Municipiului București.

O altă problemă este lipsa de calificare a personalului.

”Oamenii au fost angajați în 1996 sau mai devreme, când s-au înființat gardienii publici, ei s-au angajat practic ca paznici, păzeau parcuri, gropi de gunoi, cimitire, erau strungari, tâmplari. S-au trezit peste noapte, în 2010, că s-au transformat în poliție locală. Eu când am preluat această instituție, circa 60-70% făcea pază, eu a trebuit să-i învăț să facă circulație, lucru cu publicul, să aplice sancțiuni, să vorbească cu cetățeanul. La ora actuală Poliția Locală merge pe o lege a funcționarului public, nu pot să fac diferența între oamenii care performează și cei mai puțini buni. ”, a explicat pentru HotNews.ro

O altă problemă este legată de vârsta de pensionare, spune Rășică.

” Una din marile probleme, dacă fac o comparație cu colegii de la Poliția Națională, la dânșii oamenii ies la 48-50 de ani la pensie, cu niște pensii foarte grase. La noi se iese la 65 de ani. Veniți d-voastră și spuneți că Polițiștii Locali nu au condiție fizică, nu arată cum ar trebui, eu nu am pârghiile legale să-l pensionez, trebuie să-l țin. Propunerea este aprobarea vârstei de pensionare la polițiștii locali la maxim 55 de ani”, a explicat acesta.

Ce soluții sunt - de la desființare până la reformă

Ilie Bolojan, primarul orașului Oradea, spune că păstrarea sau desființarea Poliției Locale este o decizie politico-administrativă.

”Cel mai prost lucru este să rămână entități care se ocupă de mai multe probleme. Asta este cea mai mare greșeală pentru că suprapunerile de competențe creează probleme. Trebuie făcute separări de competențe pentru că altfel nu răspunde nimeni de nimic sau răspund toți de toate. În alte țări nu există Poliție Locală, numai că Poliția Națională are o anumită subordonare pe probleme de interes local cu autoritățile locale, fiindcă altfel nu funcționează lucrurile. Nu e normal ca la ora 7.30 dimineața când noi avem probleme de trafic în oraș să se dispună operațiunea Năvodul. A treia variantă este că Poliția Locală nu mai există sau rămâne cu anumite competențe mult reduse, disciplină în construcții, lucruri de genul acesta și naționala preia tot. În Ungaria nu există Poliție Locală, totul este la Poliția Națională, dar nu au nici Jandarmerie, nici Poliție de Frontieră, este totul la pachet”, a explicat Bolojan.

Acesta a explicat cum a reușit separarea competențelor celor două instituții la Oradea.

”Ce am făcut eu? În primul rând, Poliția Locală nu se ocupă de ce se ocupă Poliția Națională. Noi la 220.000 de locuitori ar fi trebuit să avem 220 de polițiști, dar avem 70. Nu avem un polițist la 1.000 de locuitori, cât ne permite legea, ci avem o treime. Dar Poliția Locală din Oradea nu face ordine publică și circulație. Este cea mai mică poliție din România pe cap de locuitor. La noi Poliția Locală se ocupă de cerșetori, de persoanele fără adăpost, de aruncatul mizeriilor pe jos, veghează ca oamenii să îngrijească fațadele , să tundă gazonul, îngrijirea terenului proprietate personală, să-i amendeze pe cei care nu le întrețin. Poliția noastră este una dintre cele mai eficiente din România. Noi nu lucrăm noaptea. Dispecerat comun cu Poliția Națională, astfel încât să nu existe suprapuneri”, a declarat primarul Ilie Bolojan.

Daniel Rășica, șeful Poliției Locale a Municipiului București, este și el pentru o separare clară a competențelor între Poliția Locală și Poliția Națională.

”Este un proiect în dezbatere, în Parlament, cu privire la modificarea Legii 155/2010. Părerea mea personală, trebuie făcută foarte clar delimitarea pe ordine publică și circulație pe drumul publice, acolo apar acele suprapuneri. Este clar că eu la Poliția locală nu prind criminali, traficanți de droguri, mari grupări infracționale, ăsta este strict apanajul Poliției Române, care are specialiști și tot ce trebuie. Eu nu am nici măcar bază legală să fac asta. Chiar legea mă obligă să fac prima intervenție când este o faptă flagrantă, au fost multe cazuri de tâlhării, înjunghieri, lovituri cauzatoare de moarte, în care Polițiștii locali au intervenit. Părerea mea personală este că fie ar trebui să se ia de tot de la Primării și să rămână strict direcția de Control cum era odată, să se ocupe Poliția Română, ori să se ia partea de ordine publică și circulație pe drumurile publice de la Poliția Română și să se dea către primării, cum este în multe state.

Sorin Ioniță, expert pe administrație publică, este de părere că Poliția Locală trebuie desființată.

”Poliția Locală trebuie desființată. Nu ai ce să le mai faci acum pentru că au pornit prost de la început și nu poți să le mai reformezi acum. Sunt și țări care nu au Poliție locală. Ne putem gândi ca în viitor să creăm o forță de ordine publică la nivel local, fiindcă într-adevăr, Poliția Națională e cam neresponsivă când primarul are o nevoie reală, dar cu cei de acum nu mai ai ce face, trebuie desființați și reînființați, mult mai puțini, mai profesioniști, șefii nu mai trebuie reangajați. Trebuie reînființați o treaptă mai sus, șefii să aibă studii în drept, trebuie să asigurăm un pic de statură profesională, chiar dacă sunt subordonați primarului. Un om cules de pe stradă și făcut chestor de poliție locală, îi dai o pălărie atât de mare încât este total dependent de ăla care i-a dat-o. Asta este problema. Sunt prea putrezi ca să mai faci ceva cu ei”, a explicat acesta.

Irina Zamfirescu, activist pentru drepturile omului la ActiveWatch și doctor in sociologie, este pentru reformarea instituției.

” Poliția Locală are nevoie urgentă de o întoarcere spre misiunea și valorile care au dus la înființarea ei. Interesul public și încrederea cetățenilor sunt lucruri pe care pare că le-au pierdut. Doar că o astfel de reașezare a instituției nu poate fi făcută, din păcate, în afara deciziei politice a unor primari care par, acum mai mult ca oricând, convinși că acest oraș poate fi guvernat în absența cetățenilor”, a explicat aceasta.

Nicușor Dan, candidat PNL-USR la Primăria Capitalei este pentru restrângerea competențelor.

”Sunt pentru restrângerea competențelor Poliției Locale și transferarea acestora și a resurselor către instituțiile naționale: circulația la Poliția Rutieră, Disciplina în Construcții la Inspectoratul de Stat în Construcții, ordinea publică la Poliție, etc. Pe altă parte, un primar competent poate lucra foarte eficient cu Poliția Locală. În București pot dispărea taximetriștii care fac preț si refuza comenzi într-o săptămână. Poate fi garantata siguranța în transportul în comun. Pot fi identificate foarte repede locurile unde se aruncă ilegal gunoi. Ca primar general doresc ca Poliția Locală să lucreze pe principii de management, cu indicatori de calitate pentru fiecare angajat și pentru fiecare departament”, a explicat acesta.

​