Responsabilul științific al șantierului de la Curtea Veche despre lucrările făcute de Primăria Capitalei: 25% este rotund și optimist, dar neadevărat / Nu au fost descoperite ”uși secrete” și nici tuneluri, rămân în continuare în categoria miturilor urbane

de Catiușa Ivanov     HotNews.ro
Marţi, 21 iulie 2020, 14:51 Actualitate | Administratie Locala


Curtea Veche 2
Foto: Hotnews
Arheologul Theodor Ignat, responsabil științific de șantier la Palatul Voievodal Curtea Veche, spune că lucrările de restaurare și consolidare nu au ajuns la 25%, așa cum au declarat pentru HotNews.ro reprezentanți ai Primăriei Capitalei. ”25% este rotund și optimist, dar neadevărat”, spune acesta. Mai mult, Theodor Ignat spune că arheologii nu pot fi făcuți responsabili de întârzierea lucrărilor deoarece în corpurile unde s-a terminat cercetarea arheologică, municipalitatea nu a început nici acum lucrările de consolidare, conservare și restaurare, spune acesta.

”În doi ani de cercetări arheologice la Curtea Veche au fost cercetate arheologic integral două din cele cinci corpuri stabilite prin proiect. Corpul 1 și Corpul 3. Nici până azi nu au început lucrările de consolidare, conservare și restaurare în aceste corpuri”, se arată în punctul de vedere transmis de Theodor Ignat către HotNews.ro.

Acesta mai spune că au fost amânate lucrări necesare, arheologii neavând nicio vină.

”Da. În prezent se desfășoară la Curtea Veche cercetare arheologică preventivă și da, descoperirile de până acum sunt în măsură să conducă la modificarea proiectului. Am atras atenția asupra acestui risc încă din primele luni de cercetare arheologică la Curtea Veche. Dar la fel de determinante în modificarea proiectului sunt rezultatele de laborator de la injectările în masa de zidărie și succesul forajelor verticale prin intersecțiile de arce de la nivelul subsolului (Corpul 1). De peste un an se vorbește de necesitatea și urgența executării acestor lucrări, ce se tot amână. Iar acest lucrări nu au fost împiedicate de arheologi. Doar am atras atenția asupra necesității folosirii unor materiale, echipamente și tehnici adecvate, care să nu pună în pericol integritatea monumentului”, se mai arată în punctul de vedere transmis de Theodor Ignat către HotNews.ro.

Arheologul spune că a solicitat în repetate rânduri celor implicați în proiect să angajeze un restaurator expert în monumente istorice de perioadă medievală, iar în lipsa acestuia monumentul are de suferit.

Lucrările de restaurare și punere în valoare făcute de Primăria Capitalei la Palatul Voievodal ”Curtea Veche”, din Centrul Istoric al Bucureștiului, au ajuns la 25%, a declarat pentru HotNews.ro consilierul primarului Gabriela Firea, Marius Coaje. Lucrările au început în aprilie 2018 și au termen de finalizare în primăvara anului viitor, dar nu vor fi gata la termen deoarece nici măcar nu s-a terminat descărcarea arheologică, a mai spus acesta.

”Până acum am executat următoarele lucrări: eliberarea amplasamentului, am ridicat și stocat într-un spațiu adecvat toate obiectele și exponatele de acolo, am pus în siguranță vecinătățile, și am asistați de arheologi, săpătura manuală, subzidiri, am turnat pilonii, grinzile și centurile provizorii, am injectat piloți. De asemenea, am îndepărtat intervențiile făcute de-a lungul timpului, o bună parte ilegal, planșeul făcut în anii 80, am sprijinit boltele și ne-am ocupat de montarea conductelor pentru colectarea apelor pluviale, împământare, instalații electrice și sanitare. Acum lucrăm la rostuirea zidăriei de cărămidă”, a declarat Marius Coaje pentru HotNews.ro.

Acesta spune că lucrările nu se pot executa mai repede deoarece este o clădire foarte valoroasă și atât îndepărtarea construcțiilor parazit cât și săpăturile se fac numai în prezența arheologilor și prin metode specifice, astfel încât să nu fie afectat monumentul.

”Toate săpăturile au fost executate doar sub supravegherea arheologilor, la pensulă, de demolat am demolat cu lingurița. Și noi ne dorim să terminăm mai repede, dar nu ne permitem să afectăm clădirea, este una dintre cele mai valoroase din București”, a spus Marius Coaje.

Săpăturile arheologice au adus la lumină niște ziduri foarte vechi, de dinainte de Vlad Țepes. ”Vestigiile descoperite sunt: un zid de secol XIV în incinta corpului 1, o gospodărie de secol XVI, picturi din secolul XIX, elemente mult mai vechi, care nu au fost datate. În curtea din spatele palatului s-au găsit alte două gospodării din secolul XVI”, a mai spus Marius Coaje. De asemenea, s-a găsit și ”ușa secretă” către un tunel care iese câteva străzi mai încolo.

Citește aici tot textul.

Vă prezentăm integral punctul de vedere transmis de Theodor Ignat către HotNews.ro:

Nu! Nu ne-am obișnuit a fi de vină!

Duminică 19 iulie 2020, Hotnews publică prin Catiușa Ivanov un articol despre Lucrările de restaurare a Palatului Voievodal Curtea Veche din București. Încă din titlu, publicul e anunțat că lucrările au ajuns la 25% și nu vor fi terminate până la primăvară.

Dezarmant, s-ar putea spune. În mod constant pe pagina de Facebook ”Curtea Veche” primim mesaje de la oameni din România, dar mai ales din străinătate care întreabă când se redeschide Curtea Veche. Vor să o viziteze, să-i cale pragul și să-i înțeleagă povestea. Iar noi nu știm ce să le spunem.

În articol este citată drept sursă consilierul primarului general, domnul Marius Coaje.

25% este rotund și optimist, dar neadevărat. Folosirea termenului de ”descărcare arheologică” în cazul unui sit arheologic-monument istoric grupa A (de importanță națională și universală) este neadecvat și periculos. Legislația din România nu permite această procedură.

Pereții în pericol de prăbușire nu au fost sprijiniți cu alte ziduri, ci cu sprijiniri de lemn. A fost o etapă esențială pentru punerea în siguranță a monumentului.

Da. În prezent se desfășoară la Curtea Veche cercetare arheologică preventivă și da, descoperirile de până acum sunt în măsură să conducă la modificarea proiectului. Am atras atenția asupra acestui risc încă din primele luni de cercetare arheologică la Curtea Veche.

Dar la fel de determinante în modificarea proiectului sunt rezultatele de laborator de la injectările în masa de zidărie și succesul forajelor verticale prin intersecțiile de arce de la nivelul subsolului (Corpul 1). De peste un an se vorbește de necesitatea și urgența executării acestor lucrări, ce se tot amână. Iar acest lucrări nu au fost împiedicate de arheologi. Doar am atras atenția asupra necesității folosirii unor materiale, echipamente și tehnici adecvate, care să nu pună în pericol integritatea monumentului.

Am solicitat în repetate rânduri celor implicați în proiect să angajeze un restaurator expert în monumente istorice de perioadă medievală. Un om cu expertiză și experiență, care să supervizeze și să conducă lucrările de restaurare. În lipsa acestuia monumentul are de suferit.

În cursul cercetărilor arheologice nu au fost descoperite ”uși secrete” și nici tuneluri care să lege Curtea Veche de alt imobil sau stradă din împrejurimi. Acestea vor trebui să rămână în continuare în categoria miturilor urbane.

În doi ani de cercetări arheologice la Curtea Veche au fost cercetate arheologic integral două din cele cinci corpuri stabilite prin proiect. Corpul 1 și Corpul 3. Nici până azi nu au început lucrările de consolidare, conservare și restaurare în aceste corpuri.

Au fost executate cercetări parțiale în corpurile 2 și 5, iar la exterior s-a cercetat parțial latura de sud pentru amplasarea unui sistem de drenaj, iar în prezent se lucrează pe zona de nord-vest.
O parte din informațiile așa-zis ”istorice” de la finalul articolului nu sunt documentate și induc în eroare publicul. Până în prezent nu au fost descoperite structuri de secol XIII în cursul cercetărilor.
Au fost în schimb descoperite recent o locuința de secol XVI, una de secol VI-VII și alta de sec. IX-XI, iar aceste structuri necesită intervenție rapidă de conservare in situ. Sunt elemente de importanță majoră pentru istoria acestui loc, iar integrarea lor prin conservare în viitorul circuit de vizitate al Muzeului de la Curtea Veche ar trebui să reprezinte o prioritate. Astfel de descoperiri sunt rare în zona Centrului Istoric care a trecut prin transformări profunde, iar descoperirea lor la Curtea Veche este cu atât mai semnificativă. Alături de o serie de fragmente ceramice care împing începuturile locuirii în această zonă către secolele II-I a. Chr, toate aceste elemente nou descoperite creionează dinamica unei continuități a locuirii ce a culminat cu transformarea în reședință domnească a Curții Vechi și ulterior a Bucureștiului în capitala României.

În final remarcăm doar că în cazul proiectelor de restaurare a monumentelor istorice sau a marilor proiecte de infrastructură din România se face în prea puține cazuri cercetare arheologică preventivă și în prea multe, arheologie de salvare!

Dr. Theodor Ignat
Arheolog Expert

Responsabil Științific de Șantier






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2011 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by