Valer Ciobănescu, liderul unui sindicat din STB, este cel care a avertizat în 2017 că tramvaiele și troleibuzele RATB (acum STB) pot lua foc. A fost concediat, instanța a constatat că a fost concediat abuziv și l-a repus în drepturi.
Marți a fost din nou cercetat disciplinar pentru că a avut poziții publice față de situația din STB.
STB nu a primit presa la audieri, deși Valer Ciobanescu este avertizor de integritate și legislația permite prezența presei la cercetarea disciplinară a avertizorilor de integritate, spune Nicușor Dan.
”TOATE DRUMURILE DUC LA TURCI...? Numai drumul meu este către o viitoare concediere! Asta este, momentan am urcat pe trotineta, după ce am fost cercetat disciplinar astăzi de Conducerea STB-SA, să vin la autobaza pentru a primi noua achiziție turcească. Nu avem bani de piese, pentru investiții nici atat, dar avem bani pentru Otokare, autobuze electrice, tramvaie, troleibuze și costume pentru conducătorii de autovehicule ai STB-SA, NUMAI TURCEȘTI. Stau și ma gândesc, oare când ne cotropesc otomanii și ne vor lua locurile de munca din STB-SA ? Era sa uit, oare trotineta o fi tot turcească ?.”, scrie Valer Ciobănescu pe pagina sa de Facebook.
Ce reclama Valer Ciobănescu în 2014:
- Frâne defecte: Este un pericol imens pentru călători și pentru noi. Mergea autobuzul, deși am acționat frâna. Nu este în regulă. Noi am sesizat că frânele sunt foarte uzate. Nu ne ia nimeni în seamă
- Nici antipoluant și piese de schimb nu mai sunt de luni bune
- Nu mai circulăm cu antipoluant de peste două luni. Denumit AdBlue, acesta este un produs aditiv ce are capacitatea de a reduce consumul de carburant cu 10%-20%, dar, mai important, reduce substanțial poluarea
- Despre tramvaie: 70% din parcul rulant este depășit, iar reparațiile se fac prin „cârpeli”.
Un troleibuz Irisbus Citelis, din 2007, a ars ca o torță duminică, în centrul Capitalei. Din fericire nu au fost victime, șoferul și singurul călător reușind să se salveze la timp, însă imaginile arată clar starea în care se află transportul public din București. Cu excepția celor 400 de autobuze noi Otokar, cumpărate de Primăria Capitalei anul trecut, tot parcul auto este vechi, cea mai gravă situație fiind la tramvaie, acestea fiind făcute în perioada comunistă.
Dacă în ceea ce privește achiziția de noi mijloace de transport Primăria Capitalei spune că va mai achiziționa 130 de autobuze Hibrid, 100 de troleibuze, care vor veni etapizat anul acesta și anul viitor, iar licitațiile pentru 100 de tramvaie și 100 de autobuze electrice sunt în desfășurare, în ceea ce privește infrastructura, 87% din rețeaua electrică a troleibuzelor și 35 % din șinele de tramvai nu sunt modernizate și se află într-o stare avansată de degradare. Astfel, deraierile sunt frecvente. La fel și defecțiunile.
Starea critică în care se află transportul public, în cifre
Cu excepția celor 400 de autobuze Otokar, cumpărate anul trecut, restul autobuzelor și troleibuzele sunt cumpărate în urmă cu mai bine de 12 ani. În decembrie 2005, primarul Capitalei la acea vreme, Adriean Videanu, a încheiat un contract pentru achiziționarea a 500 de autobuze noi Mercedes Citaro. Valoarea contractului a fost de 341 milioane de lei, iar autobuzele au fost livrate în perioada iunie 2006 - mai 2007. Achiziția a generat scandal deoarece autobuzele nu erau dotate cu aer condiționat.
În 2006, Primăria Capitalei a achiziționat de firma Astra Bus 100 de troleibuze noi - Irisbus-Citelis. Valoarea contractului a fost de circa 92 milioane lei fără TVA, iar troleibuzele au fost livrate în perioada 2006-2008.
În august 2007 a fost semnat un nou contract pentru achiziționarea a încă 500 de autobuze Mercedes Citaro 2, care au fost livrate până în 2009. Acestea au fost dotate cu instalație de aer condiționat.
Alături de troleibuzele Irisbus - Citelis, pe străzile Capitalei mai circulă și cele Astra/Ikarus (model 415 T). Aceste troleibuze sunt în număr de 195 și au fost fabricate între anii 1997 și 2002 la uzinele Ikarus din Ungaria și echipate la Astra Arad.
Troleibuzul care a ars duminică era din lotul cumpărat în 2006, deci mai nou.
În ceea ce privește tramvaiele, aici situația este dureroasă. Acestea au fost făcute în perioada comunistă și modernizate după revoluție, dar trecerea timpului își spune cuvântul: nu se deschid ușile, sunt zgomotoase, ruginite, interiorul este deteriorat. Doar 16 tramvaie sunt mai noi, făcute după 2005, respectiv cele Bucur.
În cele două mandate ale primarului Sorin Oprescu nu s-a cumpărat niciun mijloc de transport nou.
Potrivit datelor din raportul STB pe 2019, situația parcului auto al STB este următoarea:
- Tramvaie- 486 - din care 323 V3AM, 16 Bucur LF, 10 Rathgeber, iar restul alte mărci;
- Troleibuze - 265 din care 100 Astra Irisbus, 163 Astra 415 T și două Rocar;
- Autobuze -1404 din care 400 Otokar, 1000 Mercedes, 2 Rocar, 2 DAF;
Cele vechi vor circula multă vreme în paralel cu cele noi, deoarece cele noi nu sunt suficiente.
Conform Hotărârii de Guvern nr. 2139/2004, durata normală de funcționare la tramvaie este de 14 ani, iar la troleibuze și autobuze de 8 ani.
La data de 31.12.2016, potrivit raportului de activitate al RATB pe anul 2016, parcul din dotarea RATB avea o vechime medie după cum urmează:
- 19,4 ani la tramvaie
- 13,9 ani la troleibuze
- 9,4 ani la autobuze
După cumpărarea celor 400 de autobuze Otokar, vechimea medie a parcului de autobuze a ajuns la 8,11 ani în anul 2019, față de 10,40 ani în anul 2018, se arată în raportul STB pe 2019.
”Defectele tehnice au scăzut cu 9,35% datorita reînnoirii parcului utilizat prin finalizarea intrarii în circulatie a celor 400 autobuze noi Otokar, vechimea medie a parcului de autobuze ajungând la 8,11 ani în anul 2019, față de 10,40 ani în anul 2018. La tramvaie si troleibuze, unde numarul defectelor a fost mai ridicat fata de cel înregistrat la autobuze, au fost menţinute în exploatare vehiculele cu durată normală de funcţionare depăşită în vederea asigurării Programului de Transport, vehicule mai puţin estetice şi confortabile, dar la care a fost asigurată siguranţa în circulaţie”, se arată în Raport.
În ceea ce privește infrastructura, potrivit datelor din raportul de activitate al STB pe 2019, 35% din rețeaua de tramvai și 87% din rețeaua de troleibuz nu a fost modernizată.
”Rețea linii tramvai: în prezent, cca 67% din reţeaua de linii stradală şi 46% din cea a depourilor este modernizată, prezentând soluţii tehnice noi, cu multiple variante constructive şi conceptuale. Circa 33% din reţeaua stradală de linii este în funcţiune de peste 20 de ani. Circa 73% din liniile de tramvai nemodernizate (stradal) sunt în soluţia “şină tip Oţelul Roşu în dale din beton”, reparaţia acestora în cele mai bune condiţii de calitate fiind afectată de lipsa aprovizionării principalelor componente. Circa 83% din piesele de cale etalon din stradă şi 100% din depouri au o vechime mai mare de 6 ani", se arată în raport.
În ceea ce privește macazurile, doar 260 din circa 900 sunt automate. La cele manuale, vatmanul coboară din tramvai, în mijlocul străzii și schimbă cu ranga.
La rețeaua electrică pentru tramvaie și troleibuze, situația este dramatică.
"Rețeaua electrică aeriană pentru tramvai are 361 km, iar cea pentru troleibuz: 149 km c.s. Precizăm că cca 65% din reţeaua de contact pentru tramvai este modernizată şi numai 13% din reţeaua electrică pentru troleibuz a fost reabilitată. Circa 92% din reţeaua electrică aeriană nemodernizată de tramvai se află în exploatare de peste 20 de ani. Circa 60% din reţeaua electrică troleibuz este în exploatare de peste 25 ani. Circa 32% din cablurile subterane depăşesc 20 de ani de viaţă (sunt cabluri funcţionale de peste 40 de ani, durata normată de viaţă fiind de 20 de ani)”, se arată în raport.
Starea proastă a infrastructurii se reflectă în numărul mare de deraieri, acesta fiind cu 50 la sută mai mare în 2019 față de 2018.
”Numărul deraierilor raportat la milionul de kilometri parcurși de vehicule a fost de 1,74 cazuri faţă de 1,16 în anul 2018 (o creștere de 50,00%), iar timpul de imobilizare a crescut cu 1.043,77% (2.143,43 ore faţă de 187,40 ore în anul 2018), fiind blocate 438 de vehicule (213 în anul 2018).
Din analiza cauzelor care au generat deraierile rezultă că vinovăţia producerii lor se împarte astfel: 66,67% (22 de cazuri) risc exploatare (dale ridicate în terasament din cauza înghețului, macazuri înfundate cu zapadă, etc.); 24,24% (8 cazuri) - corp dur pe calea de rulare; 9,09% (3 cazuri) - depourile Colentina 2 cazuri și Titan 1 caz. Cele mai multe deraieri s-au produs în intersecția bd. Basarabia/bd. Chișinău (5 cazuri) și pe bd. 1 Decembrie 1918 (3 cazuri)”, se mai menționează în raportul citat.
Cele mai deteriorate șine de tramvai sunt pe bd Lacul Tei, bd. Barbu Văcărescu, Calea Călărași, bd. Basarabia.
Asociația Metrou Ușor a atras atenția în mai multe rânduri asupra stării în care se află mijloacele de transport public și infrastructura aferentă.(Catiușa Ivanov)
0
0
