Primăria Sectorului 1 a vopsit trunchiurile arborilor din Parcul Kiseleff, monument istoric, cu o substanță albă, ce pare var. Imaginile au fost postate pe pagina de Facebook de peisagista Diana Culescu. Pe lângă faptul că strică aspectul parcului, intervențiile pe monumente istorice fiind permise doar cu avizul Ministerului Culturii, stropirea/vopsirea cu var nu este eficientă nici împotriva dăunătorilor deoarece aceștia au căpătat rezistență, spune Diana Culescu.
Aceasta a cerut Primăriei Sectorului 1 să comunice cu ce substanță a vopsit arborii și a sesizat următoarele instituții să verifice situația: Primăria Municipiului București, Direcția de Sănătate Publică București, Autoritatea Națională Fitosanitară, Ministerul Culturii, Garda Națională de Mediu, DGPMB - Poliția Sectorului 1 și Curtea de Conturi a României.
HotNews.ro a încercat să-l contacteze telefonic pe primarul Daniel Tudorache, însă acesta nu a răspuns. Vom reveni imediat ce vom avea un punct de vedere din partea instituției referitor la motivele care au stat la baza acțiunii și ce substanță a fost folosită.
Foto: Diana Culescu
In sesizarea transmisă, Diana Culescu spune că pentru o astfel de intervenție era nevoie de avizul Ministerului Culturii.
”Soluția fito-sanitară aplicată pe trunchiul arborilor are un impact vizual puternic, inserând elemente de forță și ritmuri nefirești, respectiv modificând puternic substanța și aspectul monumentelor istorice, așa cum se poate observa în cazul Parcului Kiseleff. Acest aspect este în dezacord cu reglementărilor legale în domeniul protejării patrimoniul istoric. În consecință, din cunoștințele mele referitoare la legislația din domeniu, pentru a fi considerată legală, intervenția trebuie să facă dovada că a primit avizul necesar din partea Ministerului Culturii”, a scris Diana Culescu.
Peisagista spune că, în cazul vopsirii copacilor cu var, aceasta nu protejează împotriva dăunătorilor.
”Din sursele la care am avut acces de-a lungul tipului, se desprinde faptul că practica de a vopsi cu var baza trunchiurilor arborilor își are originile în pomicultură. În anii `50, trunchiurile merilor erau vopsite cu var primăvara pentru a împiedica deplasarea unui dăunător specific (păduchele lânos al mărului) din zona rădăcinilor (unde dăunătorul iernează) spre zona coroanei (unde dăunătorul este activ în sezonul cald). Practica s-a transformat ulterior într-o tradiție în mediul rural (asociată cu curățenia și tăierile specifice de primăvară) și s-a extins și la alte tipuri de arbori fructiferi fără a avea însă cu adevărat un rol în combaterea dăunătorilor specifici altor specii, cum este de exemplu cazul nucului. Răspândirea practicii a fost generată și de utilizarea tot mai intensă automobilelor. Drumurile intercomunale erau adeseori însoțite de aliniamente de arbori fructiferi, iar trunchiurile vopsite în alb ajutau deplasarea pe timp de noapte în lipsa altor marcaje carosabile specifice. Astfel, practica s-a extins în timp chiar și la arbori ce nu produc fructe comestibile, acesta fiind în fapt cazul plopilor utilizați mai ales în zona Bărăganului de-a lungul drumurilor dintre localități ca plantații sparge-vânt, plantații realizate pentru a domoli vânturile puternice de iarnă. Din cauza faptului că de-a lungul timpului dăunătorul specific mărului a căpătat imunitate la soluția bazată pe var, practica de a vopsi trunchiurile a fost abandonată în pomicultură cu mult timp în urmă în favoarea utilizării unor substanțe care pot produce efectele scontate (substanțe care sunt de regulă incolore)”, este de părere peisagista Diana Culescu.
Foto: Diana Culescu
Aceasta spune că arborii se stropesc cu substanțe recomandate de Autoritatea Națională Fitosanitară , și la 3 ani de obicei este schimbată substanța activă, fiindcă dăunătorii se obișnuiesc cu ea.
Diana Culescu spune că această practică nu mai este folosită de multă vreme nicăieri.
”O dovadă a faptului că această practică a vopsirii trunchiurilor arborilor este în fapt o acțiune fără bază profesională sau științifică este faptul că marile pepiniere din Europa nu folosesc această procedură deși populația de arbori raportată la suprafață (număr de arbori la hectar) este mult mai densă și variată decât cea specifică mediului urban și, în consecință, ar justifica cu atât mai mult utilizarea unui tratament-minune care să se adreseze tuturor speciilor, dacă acesta ar exista. În schimb, în prezent, în cazul acestor pepiniere sunt utilizate (atunci când este necesar!) tratamente dedicate fiecărei specii în funcție de boala sau de dăunătorul care creează probleme, iar tratamentele sunt incolore. Această practică de a vopsi trunchiurile arborilor nu este întâlnită nici în cazul pepinierelor din România. Nu în ultimul rând, această practică inutilă nu este întâlnită nici în orașele unor țări europene cu îndelungată tradiție în domeniul amenajării peisagistice a spațiului public și cu atât mai puțin în capitalele acestor țări. Așadar, cele de mai sus fundamentează îndoielile mele referitoare la necesitatea și eficacitatea vopsirii trunchiurilor arborilor din Sectorul 1 care a fost pusă în practică la începutul lunii mai 2020”, a mai scris Diana Culescu.
Peisagista spune că văruirea arborilor reprezintă o problemă și în ceea ce privește poluarea aerului.
”Văruirea trunchiurilor arborilor reprezintă o problemă și în ceea ce privește poluarea aerului cu particule, care poate genera ulterior probleme respiratorii. Uscarea substanței utilizate pentru văruire duce la desprinderea acestor particule antrenate de curenții de aer. În plus, spălarea în timp a substanței duce la infiltrarea acestor particule în sol și, prin urmare, la schimbarea caracteristicilor chimice specifice acestuia, schimbare care poate produce importante probleme plantelor afectate și, în siaj poate contribui la debilitarea acestora, punând și astfel în pericol utilizatorii spațiului public. Acest proces este cu atât mai accelerat cu cât vopsirea trunchiurilor arborilor din Sectorul 1 a fost făcută într-o manieră neglijentă, parte din substanța utilizată fiind deja depusă pe suprafața solului, loc de unde poate fi antrenată mult mai ușor de curenții de aer”, a mai scris aceasta în sesizare.
4
24
