În 2019, Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) a strâns de pe străzile Bucureștiului 2.128 de maidanezi. Acestora se adaugă alți 500 de câini la care stăpânii au renunțat, din diverse motive, și i-au predat instituției. În urma unui calcul simplu, rezultă că în fiecare zi au fost capturați 6 maidanezi. La finalul săptămânii trecute, o haită de circa 15 câini a fost filmată în Parcul Plumbuita, deși parcul era închis, iar în urmă cu câteva zile în zonă nu erau animale. De unde apar atâția câini pe domeniul public? Tudor Tim Ionescu, unul dintre consilierii generali care s-au implicat în ultimii 3 ani pentru a rezolva problema animalelor fără stăpân din București, spune că sunt 3 surse: câini din oraș abandonați, câini abandonați în alte județe și care migrează și ajung în București sau câini aduși cu mașinile de diverse firme/ONG-uri/persoane fizice și descărcați la marginea orașului.
Din 2017, ASPA eutanasiază doar câinii bolnavi, pentru care nu există șanse de supraviețuire. Instituția are 3 adăposturi, care au puțin peste 1.000 de spații de cazare, iar animalele stau acolo până sunt adoptate. După schimbarea abordării, numărul adopțiilor a început să crească, doar în 2019 fiind dați spre adopție 2.096 de câini.
În luna martie, programul de adopții a avut de suferit din cauza restricțiilor impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului, însă de curând au fost mutate în online, iar numărul de câini adoptați este în creștere. Doritorii își pot alege un câine de pe paginile de Facebook ale ASPA, trimit documentele online și primesc animalul acasă.
De unde apar maidanezii
Tudor Tim Ionescu, unul dintre consilierii generali care au elaborat strategia pentru protecția animalelor din București, dar și alte proiecte care vizează domeniul, este de părere că patrupedele ajung pe domeniul public din trei ”surse”.
”Sunt 3 cauze: abandonul, atât în București cât și în Ilfov, câinii din Ilfov migrează în București în mod natural și avem câini aduși cu mașina și descărcați în București. Primăriile din Ilfov au încheiat contracte dubioase cu diferiți privați sau cu asociații de protecția animalelor care de fapt sunt doar un paravan pentru firme care fac foarte mulți bani această afacere, cu ghilimele și tot cinismul din lume, pentru a-i scăpa de câinii de pe străzi, așa spun primarii, aceasta este exprimarea, pe ei nu îi interesează cum. Și atunci vin aceste firme, iau câinii, doar că ori îi duc într-un centru, ceea ce nu se prea întâmplă, fiindcă asta ar însemna cheltuieli suplimentare, și vin și îi aruncă, îi descarcă, în principal în periferia Bucureștiului, în locuri pe care noi le știm. Acum, fiindcă sunt mai puțini oameni pe stradă, și trafic, cățeii săracii migrează, că nu ai ce să le faci. Și ajung tot mai mult spre centru. Cei de la ASPA sunt asaltați de astfel de telefoane, chiar și eu le-am sesizat doi căței, îi și vezi că sunt aduși, fiindcă ei sunt dezorientați, sunt luați de pe teritoriul lor și aruncați în altă parte”, a explicat Tudor Tim Ionescu pentru HotNews.ro.
Problema județului Ilfov
Consilierul general spune că a încercat să discute cu autoritățile din Ilfov, pentru a rezolva problema, dar acestea nu au fost deschise la dialog.
”Eu am încercat anul trecut să fac o întâlnire cu Prefectura București și Prefectura Ilfov, cu Consiliul Județean Ilfov, Polițiile locale, Jandarmeria, cu toată lumea, să ne așezăm la masă, întâlnirea nu a fost publică, fiindcă nu vreau să fie la curent toți acești nenorociți, fiindcă încercăm să îi combatem, însă din partea Ilfovului, ca județ, nu am găsit aceeași deschidere, în sensul în care nu au participat la întâlnire. Nu putem să funcționăm separat. Noi în București am reușit și am rezolvat problema, și am arătat că putem să o rezolvăm uman, din 2017 nu a mai fost eutanasiat niciun câine, se finanțează campanii de sterilizări, am combătut și fenomenul abandonului prin Poliția animalelor, dar iată că din păcate vin din Ilfov în continuare câini. Fără o intervenție coordonată, atât a noastră în București, dar mai ales din partea Ilfovului, să lucrăm împreună, să facem niște razii, niște pânde, să-i prindem pe acești nenorociți care fac aceste lucruri, nu o să reușim”, a explicat Tudor Tim Ionescu.
Acesta spune că sterilizarea este principalul instrument de control al populației de câini, însă în Ilfov nu există o campanie coordonată de sterilizare, ceea ce crește rata de abandon.
O altă problemă, atât în București cât și în Ilfov, este faptul că Direcția Sanitar Veterinară și Poliția nu prea verifică dacă patrupedele sunt sterilizate.
”Nu există o politică de sterilizări în masă în Ilfov. DSV-ul și Poliția nu verifică faptul că proprietarii nu își sterilizează câinii. Apoi, problema este că verificarea este foarte complicată. În acest moment fără un mandat de percheziție de la o instanță, nu poți să intri să verifici dacă este câinele castrat. Dacă nu te lasă, s-a încheiat discuția. Poți să-i lași o invitație, iar el să vină la secția de poliție sau la DSV, să demonstreze că este sterilizat și microcipat câinele. Poliția și DSV-ul trebuie să verifice și să dea amenzi. Amenda este undeva între 5.000-10.000 lei pentru cei care nu sterilizează. Să se dea întâi avertisment, apoi în 30 de zile dacă nu sterilizează, amendă”, a explicat Consilierul general.
Tudor Tim Ionescu spune că, în cazul în care Bucureștiul și Ilfovul nu acționează împreună, problema maidanezilor nu va fi rezolvată.
”Noi suntem în București ca o barcă găurită, pe un lac, am scos apa, dar tot intră prin găuri alta, este adevărat, cu un debit mai mic, nu ne scufundăm, dar dacă nu acționăm, este evident că se umple barca din nou cu apă. Același lucru și cu câinii. ASPA vine, îi ia, le găsește o casă, dar mâine vor veni alții și vor arunca în altă parte. Din 2016, de când a fost propusă și votată strategia pentru protecția animalelor, am spus că trebuie să se acționeze în 3 etape: București, București-Ilfov și apoi toată țara. Dacă nu se rezolvă în toată țara, tot o să avem probleme. În acest moment nu există riscul să ajungem ca în 2014, dar dacă nu mai acționăm sub nicio formă, nu ridicăm câinii de pe stradă, nu ne desfășurăm activitățile, peste 1 an de zile există acest risc. Dacă Ilfovul nu înțelege să se așeze la masă și să discutăm aplicat, nu sterilizăm și nu acționăm împreună, peste câțiva ani o să ne regăsim în situația din 2010, 2011”, a explicat Tudor Tim Ionescu.
HotNews.ro a cerut un punct de vedere Consiliului Județean Ilfov, însă ni s-a transmis că instituția nu are atribuții în problema câinilor maidanezi.
Problema este gestionată de primării, fiecare primar având propriul plan. În Ilfov sunt 32 de comune și 8 orașe.
Felul cum gestionează anumite localități din Ilfov problema câinilor fără stăpân a ajuns în atenția presei la începutul acestui an, în contextul morții jurnalistei Cristina Țopescu. Într-un comunicat de presă emis în ianuarie 2020, Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului - România relata despre un contract pentru gestionarea câinilor fără stăpân între Consiliul Local Tunari și ASPA Ivets și cum această societate a ridicat mai mulți care aparțineau Cristinei Țopescu, iar aceasta a fost nevoită să parcurgă sute de kilometri ca să-i revendice, iar unul nu a mai fost găsit.
”Există o lege specială privind gestionarea câinilor fără stăpân, lege care prevede înființarea, de către Consiliile locale, de servicii specializate și amenajarea de adăposturi. Numai că legea este încălcată cu scopul sifonării de bani publici prin intermediul unor SRL-uri sau ONG-uri paravan. Dacă legea ar fi respectată și instituțiile abilitate ar veghea ca prevederile ei să fie puse în aplicare, atât iubitorii de animale, cât și persoanele care se simt amenințate de prezența câinilor fără stăpân pe domeniul public ar fi mulțumite. În loc să fie pe străzi, câinii fără stăpân ar fi cazați în adăposturi, unde ar fi hrăniți, îngrijiți și promovați pentru adopție. Legea specială prevede și posibilitatea adopției la distanță sau a implicării ONG-urilor de profil în îngrijirea câinilor din aceste adăposturi, în cazurile în care primăriile nu dispun de bugetele necesare. În schimb, cele mai multe consilii locale găsesc „soluții alternative”, în afara legii, pentru a concesiona aceste servicii către firme terțe sau prin ONG-uri paravan interpuse. Prețul plătit de Consiliile locale către ASPA Ivets pentru fiecare câine capturat și ucis este între 700 și 1.000 de lei!!! Aceasta în condițiile în care câinii sunt transportați uneori și la sute de kilometri, iar dreptul cetățenilor de a-i adopta și revendica este încălcat”, se arată în comunicatul transmis de Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului - România.
Adopții online
De la finalul lunii martie, ASPA a mutat adopțiile în online.
” În centrele ASPA sunt sute de câini. Acum este cel mai bun moment pentru a adopta unul dintre ei! Stai acasă și ai timp să te ocupi de el, să-l ajuți să se acomodeze cu voi și cu noua locuință. Adopția se realizează ONLINE. Intră pe paginile de facebook ASPA Pallady, ASPA Bragadiru, ASPA Mihăilești, alege un cățel, sună pentru a cere informații despre el, trimite online actele necesare adopției și noi îți aducem gratuit câinele acasă”, au postat reprezentanții ASPA pe pagina de Facebook.
Ajutor în vremea pandemiei
Primăria Municipiului București prin ASPA poate prelua animalele de companie dacă stăpânii sunt testați pozitiv cu coronavirus, au nevoie de spitalizare și nu au rude/cunoștințe care pot să aibă grijă de acestea. Cei interesați trebuie să sune la ASPA la numărul de telefon 021/9844. Echipe ale ASPA se vor deplasa la adresele indicate pentru a ridica animalele de companie. Acestea vor fi adăpostite temporar în cadrul centrelor ASPA sau la alte asociații cu care colaborează ASPA.
Animalele vor fi cazate în țarcuri individuale, fără a lua contact cu ceilalți câini din centre. Proprietarii vor primi periodic poze/filmări cu companionii lor. Animalele vor fi preluate în baza unui formular de cedare temporară, semnat în calitate de proprietari. După externarea proprietarilor, animalele vor putea fi recuperate de la ASPA sunând la 021/9844, a anunțat ASPA.
Istoric
În 2013, reprezentanții Primăriei Capitalei estimau că în oraș sunt circa 65.000 de maidanezi.
Ca urmare a tragicului incident în care un copil de 4 ani si-a pierdut viata după ce a fost atacat de câini, în octombrie 2013 a intrat în vigoare legea care permitea eutanasierea câinilor aflați de mai mult de 14 zile în adăposturile primăriilor. În februarie 2014, Primăria Capitalei a început eutanasierea animalelor care nu erau adoptate.
În martie 2015, reprezentanții instituției anunțau că au ridicat de pe domeniul public în jur de 55.000 de maidanez și că au rămas mai puțin de 1000 de câini. Dintre câinii ridicați, 30.000 au fost eutanasiaţi, peste 23.000 au fost adoptați, potrivit cifrelor oficiale.
Din 2017, ASPA a schimbat abordarea, în contextul în care și numărul maidanezilor a scăzut considerabil, și s-a axat pe adopții și sterilizări.
În 2019, în cele 3 baze ale ASPA au intrat 2633 câini (dintre care 2128 capturări si 505 cedări) și au fost adoptați și revendicați 218 câini (122 revendicări).
Tot în 2019, Primăria Capitalei a demarat o amplă campanie de sterilizare pentru câini și pisici - “Sterilizarea nu te costă nimic”, în cadrul căreia 5000 de pisici și 5000 de câini fără pedigree, cu deţinător, puteau fi sterilizați gratuit în perioada 22 mai – 31 decembrie 2019
0
15
