Rețeaua națională de măsurare a calității aerului a început să aibă defecțiuni încă din 2012, iar timp de câțiva ani site-ul unde se afișau datele nu a funcționat deloc. Practic, aproape 10 ani locuitorii orașului București nu au știut cât de poluat este aerul pe care îl respiră. În condițiile în care Ministerul Mediului nu a făcut mare lucru pentru a remedia situația, Asociațiile Ecopolis și ETA2U au căutat bani în domeniul privat, au obținut 70.000 de euro finanțare și în decembrie 2019 au pus în funcțiune propria rețea - aerlive.ro. Pentru început au fost puși în funcțiune 10 senzori, iar datele din primele luni arată depășiri spectaculoase, de până la 5-6 ori peste limita admisă pentru poluarea cu praf (PM10 și PM2,5). Anul aceste vor monta alți și 30 de senzori la populație.
Oana Neneciu, directorul executiv Ecopolis, spune că senzorii au o marjă de eroare de +/- 10%, iar datele sunt corecte în ciuda afirmațiilor făcute de primarul Gabriela Firea sau reprezentanții altor instituții publice. ONG-ul a căutat explicații și despre poluarea ridicată din timpul nopții și în weekend.
Povestea a început în 2010, când rețeaua națională de funcționare a calității aerului funcționa, iar Ecopolis a făcut un studiu despre efectele poluării asupra sănătății oamenilor. Asociația avea în plan să facă acest studiu în fiecare an, însă în 2012 a constatat că nu mai avea cu ce, fiindcă stațiile oficiale nu prea mai înregistrau date.
”În 2010 am făcut primul studiu independent care a corelat efectele poluării asupra sănătății și am folosit datele din rețeaua națională de monitorizare a calității aerului, care pe vremea aceea funcționa, abia fusese pusă în funcțiune. După ce am scos noi studiul ăsta, din 2012 aproximativ, stațiile din rețeaua națională au început să funcționeze din ce în ce mai puțin, ne-am uitat constant, dar nu mai aveam ce să comunicăm. Noi ceream informații de ce nu funcționează, ni se răspundea că nu au bani, că nu se pot administra, nu este buget și tot așa. Nu a mai funcționat nici site-ul calitateaer.ro timp de vreo 4 ani, deci nu am avut deloc informații. Site-ul a fost repus în funcțiune fiindcă s-a declanșat procedura de infringement în 2017 și a venit și a doua procedură care impută României că nu există informații publice pe tema poluării aerului, dar tot erau date foarte puține”, a povestit Oana Neneciu, directorul executiv Ecopolis pentru HotNews.ro.
Fiindcă a văzut că nu se întâmplă nimic, în 2018 ONG-ul, în parteneriat cu ETA2U, a depus un proiect la Fondul pentru Mediu, derulat de IKEA și a obținut finanțare pentru a crea o rețea de monitorizare a calității aerului.
”Am zis că trebuie să facem ceva, este clar că rețeaua nu funcționează, hai să facem noi o rețea, să vedem cum putem să avem totuși date. Am început să căutăm senzori accesibili ca preț, fiindcă rețelele naționale folosesc niște stații omologate european foarte complexe, foarte scumpe, minim 30.000 de euro. Am început să scriem un proiect, era un call de proiecte la IKEA, Fondul pentru mediul urban, în care am zis că este nevoie de ceva vizual, ceva de comunicare, la care oamenii să se uite și să înțeleagă cât de gravă este problema poluării. Ne-am uitat în afară la tot ce înseamnă rețelele astea particulare - în toate marile orașe există acest tip de rețea. În Paris este o rețea imensă de sute de senzori, în Londra la fel, în Varșovia sunt 1000 și ceva de senzori Airly. Și ne-am uitat că senzorii ăștia chiar dacă nu sunt omologați european, adică datele nu se pot duce într-o raportare către Comisia Europeană, ei funcționează în niște parametri, sunt certificați de fiecare producător”, spune Oana Neneciu.
Platforma de măsurare a calității aerului aerlive.ro a fost lansată pe 11 decembrie 2019, cu 10 senzori care arată în timp real pe o hartă cât de poluat este aerul.
Senzorii folosiți sunt de la uRADMonitor, varianta industrială, iar prețul unuia este de circa 1.500 de euro. Senzorii folosesc un câmp laser care numără particulele dintr-un colector.
”Am achiziționat acești senzori pe care i-am găsit în România, la uRADMonitor. Noi nu ținem să avem numai acești senzori în rețea, vom include și alte tipuri, nu vindem senzori. I-am luat pentru că sunt cei mai apropiați de noi, au o tehnologie foarte bună și măsoară mulți parametri. Tehnologia este laser, ai un câmp laser care îți numără particulele dintr-un colector și este o tehnologie acceptată teoretic și în rețeaua națională. Sunt două tipuri de măsurători, cea gravimetrică, care merge la Comisia Europeană, și metoda pe laser care este implementată practic pentru informarea populației”, a explicat reprezentanta ONG-ului.
Aceasta spune că senzorii au o marjă de eroare de 10% și că au fost testați lângă stațiile din rețeaua națională pentru verificarea datelor.
”Am instalat senzorii începând cu luna august 2019 și am avut o perioadă de 4 luni de teste. Am făcut teste cu senzorii noștri lângă stațiile oficiale pentru o perioadă, apoi printr-un protocol de colaborare cu Politehnica am făcut măsurători paralele, senzorii noștri cu stația lor gravimetrică. Am văzut care sunt diferențele, am reușit să identificăm o marjă de eroare de 10% față de datele oficiale, deci o diferență foarte mică dacă ne uităm la ce depășiri avem. Rețeaua nostră nu își propune să înlocuiască datele rețelei naționale. Nouă ni se pare extrem de important ca această rețea națională să funcționeze în parametri cât mai buni. Noi ce vrem să facem este conștientizarea problemei, atât la autorități cât și la populație. Datele sunt valide, ne dorim o rețea cât mai mare, fiindcă poți să identifici problemele la nivel micro, de stradă, de cartier, de bulevard și să identifici și soluțiile”, povestește Oana Neneciu.
Până la finalul acestui an, rețeaua va avea în total 45 de senzori, iar costul total al proiectului este de circa 70.000 de euro.
”Tot proiectul costă 70.000 de euro, care înseamnă inclusiv campanie de informare, o să punem și 30 de senzori la populație. Avem o campanie care se desfășoară până în aprilie, ”Adoptă un senzor”. O să avem 45 de senzori. Un senzor industrial de la URAD costă 1500 de euro, un senzor mic, cei pe care îi vom monta la populație, costă 10 dolari plus TVA”, a explicat reprezentanta ONG-ului.
Aceasta spune că persoanele care doresc își pot cumpăra un senzor, iar dacă va fi amplasat corect, poate fi introdus în rețea.
„Oamenii pot să cumpere și separat și să-i pună teoretic în rețeaua noastră. Dar noi ținem foarte tare la metodologie, vrem să ne asumăm datele chiar și de la acești senzori mici. În sensul că omul poate să-și cumpere un senzor, să-l pună la el pe balcon, la etajul 8, în Gara de Nord, dar din punctul nostru de vedere și metodologic, noi avem o metodologie luată de pe indicele calității aerului, nu sunt relevante datele de la etajul 8. Relevante sunt datele care vin de la o distanță de maxim 7 m de sol, pentru că tu trebuie să vezi exact ce respiră omul, nu cum se duce în sus poluarea, senzorul trebuie montat astfel încât să nu fie lângă o sursă de poluare, lângă centrala termică, locul de fumat, trebuie să fie cât mai stradal, că dacă bagi senzorul în curte, unde din cauza gardului nu o să ajungă praful, nu ai date irelevante”, a declarat Oana Neneciu.
În prezent, rețeaua aerlive.ro are 13 senzori montați, iar pe hartă se văd 11, restul fiind în teste. Senzorii măsoară PM10, PM 2,5 și trei tipuri de gaze: dioxid de sulf, dioxid de azot și încă unul.
În ceea ce privește acuzațiile venite din partea primarului Gabriela Firea, dar și a reprezentanților unor autorități de mediu, că datele furnizate de rețea nu ar fi corecte, Oana Neneciu spune că senzorii sunt certificați, iar reacția autorităților este una de autoapărare.
„Senzorii noștri sunt buni, funcționează în parametri legali, sunt certificați de INCD, au certificare și americană. Sunt senzori care arată trenduri de poluare și niveluri zilnice și orare, pe când rețeaua națională arată 6 puncte, dintre care ne uităm acum cred că minim două nu funcționează. Sunt stații cu date insuficiente zile întregi. Eu cred că și doamna primar și Ministerul se află într-o eroare. Datele de la ANPM sunt datele omologate, care se duc către Comisia Europeană și după care trebuie să ne luăm, când ne uităm pe un an la calitatea aerului. Pe de altă parte rețeaua națională trebuie să și informeze populația cu privire la calitatea aerului, la nivel de zi și oră, lucru pe care nu-l face. Acest lucru se întâmpla prin 2010, când erau panouri la Universitate și la Obor, care arătau nivelurile de poluare. Între timp acele panouri s-au stricat, iar când am întrebat Ministerul ce s-a întâmplat cu ele, ni s-a spus că vor să le mute, asta de șase ani. Aici cred că este o eroare. Nu înțeleg aceste autorități, dintr-un instinct de ăsta de autoapărare au spus că datele noastre nu sunt bune, că senzorii nu sunt omologați și nu trebuie să ne luăm după ei, dar pe de altă parte sunt singurii senzori care oferă populației informații coerente și concrete și zilnice și orare despre nivelurile de poluare din București”, a explicat Oana Neneciu.
Din decembrie, de când a fost lansată platforma aelive.ro, datele înregistrate de senzori sunt îngrijorătoare, fiind depășiri și de până la șase ori pentru limitele maxim admise la poluarea cu praf. De exemplu, în luna ianuarie s-au înregistrat pentru PM10 16 zile cu depășiri la stația de la Băneasa Nord, de la IKEA, iar cele mai mici puține depășiri au fost de 11 zile din 30. Pe an avem voie la maxim 35 de zile cu depășiri conform legii.
Din observațiile făcute, reprezentanta ONG-ului spune că sunt foarte importante condițiile atmosferice pentru nivelul poluării cu praf. În ceea ce privește nivelurile ridicate de poluare noaptea și în weekend, reprezentanta ONG-ului spune că s-ar putea explica prin arderi nelegale de deșeuri.
”Dacă plouă avem verde, totul este ok, dacă este ceață este din ce în ce mai rău și lucrurile se duc spre smog din punctul meu de vedere pentru că ceața ține particulele de praf jos și aproape de zona unde noi respirăm, se crează un nor de PM-uri și de asta simți în anumite zone că te sufoci pe stradă. Am mai observat că seara și în weekend-uri sunt niște niveluri de poluare un pic inexplicabile. Noi avem un colaborator, profesor universitar la Geografie, și la el ne ducem să ne dea explicații. El ne-a spus că se face o inversiune termică noaptea, practic devine mult mai frig, iar particulele astea sunt ținute mai jos, dar asta nu prea explică fiindcă ziua ai foarte mult trafic și nu explică diferențele mari. Și a mai zis de încălzirea termică, seara vine lumea acasă și dă drumul la căldură mai tare. Pe de altă parte există acest miros sufocant în Nordul Capitalei, știu pentru că și stau colo, iar câteodată, seara, există un miros de ars. Grupurile de inițiativă care urmăresc problema spun că există arderi nelegale la gropile de gunoi”, a explicat Oana Neneciu.
Potrivit măsurătorilor făcute până acum de platformă, principalele surse de poluare sunt: traficul (peste 50%), încălzirea termică, centralele de apartament, industria din jurul orașului, gropile de gunoi, șantierele care nu respectă normele.
”Eu nu am văzut în București șantier care să respecte legislația. Preferă să plătească amenzi, dar să nu plătească. Un factor important a fost scoaterea taxei auto în 2016. Au fost importate peste 500.000 de mașini, dintre care 70% mai vechi de 11 ani, 35% erau mai vechi de 15 ani, foarte poluante, diesel, asociat direct cu cancerul pulmonar. În Germania aproape a fost interzis dieselul, iar noi cumpărăm mașinile alea. Ce poți să faci? Trebuie eficientizat transportul în comun, să speli autobuzele, piste de biciclete, să descurajezi folosirea mașinii, să speli trotuarele. Ca primărie de Sector poți să identifici anumite zone unde ai mai multe șantiere și să speli în fiecare seară bulevardele acolo. INS a dat un comunicat recent în care spune că trebuie închise bulevarde dacă ai asemenea situații cum am avut în ianuarie. În zilele respective au fost depășiri de 5/6 ori a nivelului maxim admis, încât în zilele respective ar trebui să ai un sistem de alertă, cum este cel pentru cutremur, în care să spui populației să-și lase mașina acasă și nu scoate copilul din cază. ”, spune Oana Neneciu.
Aceasta spune că autoritățile sunt inconștiente, iar efectele poluării asupra sănătății oamenilor sunt devastatoare.
”Atitudinea autorităților este absolut iresponsabilă și nu am identificat o altă modalitate de a-i trezi decât prin presiunea publică și juridică, să începem acțiuni în instanță. Plecăm de la corupție, de la niște contracte de salubrizare pe care le avem de 20 de ani și nu vrem să ieșim din ele, noi nu avem sistem de colectare selectivă, șantierele sunt cum sunt din cauza corupției, iar implementarea unei alte taxe de poluare tot de la niște interese pleacă. PM2,5 este o particulă atât de mică de praf, încărcată cu substanțe de pe stradă, de la deșeuri, până la fecale de porumbei, că intră în plămâni și rămân acolo. Nu mai ies. Cei mai afectați sunt copiii care respiră mai des și mai mult aer până la 8 ani și tot ce intră rămâne acolo. PM10 se mai oprește pe căile respiratorii. Poluarea este asociată în mod direct, conform ultimelor studii la nivelul Comisiei Europene, cu cancerul, bolile respiratorii, scăderea inteligenței și chiar încetinirea dezvoltării neuronale a copiilor. Bătrânii iar sunt foarte afectați pentru că au sistemul imunitar mai scăzut”, a explicat Oana Neneciu.
Ca planuri de viitor, ONG-ul își dorește să extindă rețeaua în orașele Brașov, Iași și Cluj, cu ajutorul unor grupuri de inițiativă civică locale.
”Pe București ne propunem să lucrăm cât putem cu Ministerul Mediului, să mergem mai departe cu procesul împotriva Primăriei (n.r. ONG-ul a dat în judecată primăria că nu protejează cetățenii de poluare) și să avem o campanie publică cu mesaje către populație cu problemele declanșate de poluare, să promovam cât putem de mult soluțiile și va fi probabil un mare marș organizat pe tema asta cu cei de la Greenpeace”, a încheiat Oana Neneciu.
Fotografii: Ecopolis
18
5
