Primăria Sectorului 1 a început în această primăvară să pună rulouri de gazon în grădinile blocurilor din cartierul Aviației, rulouri care au început să se usuce la puțină vreme și trebuie înlocuite. Pentru fiecare metru pătrat de gazon instituția plățește 22 de lei. Săptămâna trecută, Primăria Sectorului 6 anunța într-un comunicat de presă că dă gratuit asociațiilor de proprietari care doresc să amenajeze grădina blocului semințe de gazon. La Iași, de amenajarea spațiilor verzi aferente blocurilor se ocupă Primăria și plantează în principal gazon. Costurile se ridică undeva la peste 20 milioane lei/an, incluzând parcurile. La Oradea, grădina blocului este în responsabilitatea locatarilor, la fel și salubrizarea parcărilor de reședință, aceștia primind 10% din încasări de la primărie pentru întreținere.
Este mai bine ca primăriile să cheltuiască zeci de milioane de lei pentru această operațiune sau sarcina să cadă în grija proprietarilor, iar spațiul să devină unul al comunității? Un exemplu din cartierul Cișmigiu arată că și acest ultim scenariu este posibil.
Cum se întâmplă în București
Sectorul 1
Primăria Sectorului 1, prin Administrația Domeniului Public, a pus începând cu luna iunie rulouri de gazon în curțile mai multor blocuri din cartierul Aviației. Pe lângă discuția legată de utilitate, după câteva zile acesta a început să se usuce. Potrivit datelor furnizate de instituție la solicitarea HotNews.ro, la vremea respectivă, pentru furnizare și montarea rulourilor de gazon au fost plătiți 22 de lei pe metrul pătrat. Reprezentanții instituției au comunicat că firma care a făcut lucrările va înlocui gazonul uscat pe propria cheltuială.
Imaginile cu gazonul uscat au fost surprinse în curtea blocului de pe strada Aviator Burileanu nr. 6. După cum se poate vedea, gazonul este plantat sub copaci și nu are sistem de irigații.
O parte din locatari nu înțeleg de ce a fost nevoie de o asemenea investiție, deoarece înainte acolo era vegetație.
”Pe lângă faptul ca în sine mi se pare dubios să pui gazon în jurul unor blocuri unde era deja vegetație, l-au pus și foarte superficial și, desigur, fără vreun sistem de irigații, ca dovadă, după 3 zile, se usucă. Mi se pare o mare bătaie de joc”, a declarat Alexandra, unul dintre cetățenii care ne-au sesizat cazul, pentru HotNews.ro.
USR Sector 1 a analizat contractele ADP Sector 1, referitoare la spațiile verzi ale Sectorului 1, și a constatat că în anul 2018, ADP Sector 1 a contractat peste 1 milion de metri pătrați de gazon. Angajarea cheltuielii s-a făcut la nu mai puțin de 50 milioane lei, bani pentru cumpărare, montarea, tunderea și întreținerea gazonului. Acest lucru s-a făcut la prețuri variind de la un furnizor la altul, uneori spre dublu, între 22 lei/mp și 40 lei/mp,
Sectorul 6
Primăria Sectorului 6, prin Administraţia Domeniul Public şi Dezvoltare Urbană (ADPDU), a anunțat recent că va distribui gratuit semințe de gazon asociațiilor de proprietari, pentru a înverzi grădinile blocurilor.
„Aceasta este o şansă uriaşă prin care Sectorul 6 creşte verde. Suprafaţa spaţiilor verzi se poate majora considerabil în perioada următoare prin demararea acestei campanii la care pot adera absolut toate asociaţiile de proprietari din Sectorul 6. Aşa cum am promis, fac tot ceea ce se poate pentru dezvoltarea suprafeţelor verzi întrucât susţin crearea unui mediu cât mai sănătos, pentru familiile noastre. Pe lângă distribuirea gratuită a semninţelor de gazon, lucrătorii ADPDU vor instrui preşedinţii şi administratorii de bloc cum să amenajeze şi să întreţină gazonul pentru a obţine cele mai bune rezultate”, a declarat Gabriel Mutu, primarul Sectorului 6.
Seminţele de gazon sunt distribuite asociaţiilor de proprietari din sector pe bază de proces verbal de predare-primire, împreună cu instrucţiunile aferente pentru amenajare propice în grădina blocului de locuinţe, după ce, în prealabil, terenul a fost salubrizat de lucrătorii ADPDU.
În Sectorul 6 sunt aproximativ 2.200 de asociaţii de proprietari care pot beneficia GRATUIT de seminţe de gazon pentru a creşte suprafaţa verde a sectorului.
Un kilogram de semințe de gazon costă între 6 lei și 40 de lei, în funcție de calitate și soi.
Un exemplu de bună practică în zona Cișmigiu
În București există și un exemplu de bună practică în care locatarii au avut inițiativa de a amenaja singuri grădina blocurilor, cu fonduri private.
Este vorba despre proiectul Grădina cu Oameni Cișmigiu, demarat în 2017 și implementat de echipa de voluntari din Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu. Totul a pornit de la faptul că o parte dintre locatari nu au dorit să cotizeze pentru amenajarea grădinii blocului Liric de lângă Parcul Cișmigiu, iar cei care doreau amenajarea au scris un proiect, au obținut un mic grant și s-au apucat de treabă. În cadrul proiectului s-au amenajat până acum 5 grădini din zonă, se măsoară nivelul de zgomot, s-au adus stupi și se face apicultură în mijlocul orașului, iar din când în când au loc ateliere de ornitologie și educație ecologică. Scopul proiectului este mobilizarea comunității pentru a îngriji mai bine spațiile verzi din jurul blocurilor și ridicarea nivelul de conștientizare asupra unor probleme legate de sănătate, sustenabilitate și mediu înconjurător.
Alex Opriță, unul dintre inițiatorii proiectului, a povestit pentru HotNews.ro cum s-au petrecut lucrurile.
”Noi ne-am apucat acum 3 ani și ideea de bază de la care am pornit a fost că doream să amenajăm curtea blocului unde locuim. Cei de la Asociație nu erau dispuși să finanțeze și am zis că dacă vrem ca lucrurile să se întâmple, trebuie să găsim finanțare. Am scris un proiect, am aplicat la un micro-grant, am făcut un mural în curtea interioară și așa mai departe. După aceea am zis să profităm de ocazie și să vedem dacă ar merge să lansăm un grup de inițiativă civică în cartier. Am lansat și grupul, am aplicat pentru un grant și mai mare, pe 3 ani, din care face parte și acest proiect cu amenajarea grădinilor. Eu grădinăream în fața blocului și mă enervam pentru că trecea lumea pe lângă mine și cei mai în vârstă ziceau ”Ce drăguț că tinerii fac, că nimeni nu face”, dar nici ei nu făceau. Așa am zis să facem acest proiect care este orientat pe 5 direcții: ecologie urbană, grădinărit, ornitologie, apicultură, poluare fonică”, a explicat Alex.
Acesta consideră că grădinile din fața blocurilor au un potențial foarte mare, care nu este exploatat.
”Grădinile din fața blocurilor au devenit doar un spațiu de tranzit, ele nu mai sunt folosite și ideea noastră a fost că fiecare are un hobby legat de natură și cum ar fi ca acest spațiu public, pe care nu-l percepe nimeni ca al nostru, să devină al nostru, iar acolo să ne putem manifesta o pasiune în mod constructiv, pentru ecosistem și comunitate. Ne-am propus să facem din aceste spații neîntreținute, neîngrijite, un fel de magnet pentru comunitate, să-i convingem pe oameni să se ocupe. Ca evenimente, avem ateliere de grădinărit primăvara și toamna, ne-am ales 4-5 grădini, în care plantăm, curățăm, săpăm și schimbăm fața grădinii cu un peisagist. Dar oamenii nu prea udă, nu se implică, chiar dacă folosesc spațiul”, povestește Alex Opriță.
În ceea ce privește costurile, acesta spune că dacă oamenii doresc, o pot face fără nicio investiție, doar cu câteva unelte de grădinărit.
”Să amenajezi o grădină poate costa de la nimic până la cât vrei tu. Poți să înmulțești plantele de la alte grădini din cartier sau din a ta și nu te costă nimic, doar timp, mânuși și unelte. Poți să investești mai mult, să tai, să faci plantări, să elimini speciile invazive, sistem de irigare. Ne-am lovit și noi de chestia cu gazonul, dar i-am convins pe cei de la ascociația de proprietari să nu accepte. Ne-am terzit cu niște șanțuri săpate în fața blocului, pentru irigații, dar am zis nu, apoi au venit și le-au stupat. Noi nu ne-am dorit să punem gazon, am păstrat mai sălbatic, am folosit plante locale. Nu cred că este bine să ne dorim tipul de amenajări din Marea Britanie fiindcă ei au altă climă, iar la noi întreținerea ar costa foarte mult”, a mai explicat Alex Opriță.
Acesta crede că de întreținerea grădinilor blocurilor trebuie să se ocupe locatarii, iar Primăria trebuie să le pună la dispoziție și o cotă parte din banii pe care îi alocă acum pentru această activitate.
”Din punctul meu de vedere ar fi drăguț să se ocupe locatarii de grădina blocului, dar nu toți sunt dispuși, dar cred că la nivel de politici publice trebuie încurajați cei care fac asta, dacă cineva vrea să-și asume spațiul public din fața blocului, să i se dea cota parte care revenea ADP-ului pentru acel spațiu, ei pot calcula cât costă întreținerea pe mp, și să ai niște resurse să investești, fiindcă ai nevoie de niște bani. Noi locuim într-un cartier bun, am investit mii de euro în aceste grădini și sunt locatari care nu doresc să ude”, a mai povestit Alex Opriță.
Oradea
În Oradea spațiile dintre blocuri au fost repartizate spre îngrijire asociațiilor de proprietari.
”Există două componente ale acestor spații: zonele verzi, unde asociația are niște indicatori de întreținere - să tundă o dată pe lună gazonul, gardurile - și parcările. Asociațiile de proprietari administrează și parcările la noi, în sensul în care Primăria le amenajează, apoi le dă spre administrare asociațiilor. Asociațiile încasează bani de pe urma folosirii locurilor de parcare, în așa fel încât 90% din bani sunt venituri ale Primăriei, fiindcă Primăria a investit bani publici în acele locuri și 10% sunt la dispoziția Asociațiilor de proprietari pentru a asigura curățenia acestor parcări”, a explicat pentru HotNews.ro primarul orașului Oradea, Ilie Bolojan.
Până recent, puteau face acest lucru doar asociațiile de proprietari care erau interesate, însă de anul trecut a devenit obligatoriu pentru toată lumea.
”Până acum noi am avut un regulament legat de aceste aspecte care stabilea această formulă de lucru neimperativă și din 850 de asociații erau vreo 50 care nu semnaseră aceste contracte de preluare. Am dat anul trecut o hotărâre de Consiliu Local cu caracter imperativ, care a fost atacată de instituția Prefectului în contencios administrativ și o instanță din Oradea a suspendat această hotărâre. Acum a anulat acel articol cu imperativ, ei fac asta în continuare, dar nu este imperativ. Noi credem că asta trebuie imperativ. Care este rațiunea? Dacă un spațiu în anumită zonă a orașului este întreținut sau nu, acest lucru îi afectează în primul rând pe riverani. Fiindcă orașul le pune la dispoziție parcări, atunci trebuie să existe și o responsabilitate a Asociației de proprietari chiar pe spațiile care nu sunt proprietatea asociațiilor, dar care țin de imediata proximitate. Exact cum cetățeanul de la casă are obligația prin lege să-și tundă gazonul din fața casei până la limita cu bordura drumului, pe cale de consecință și cei de la blocuri trebuie să-și întrețină spațiile din jurul blocurilor. Legea încă nu stabilește această chestiune imperativ, este o zonă de vid, nu este clarificată. Dacă oamenii care locuiesc la casă au această obligație, și cei de la bloc trebuie să o aibă, fiindcă ei folosesc acele spații. Plus că este o chestiune de deformare a unei conștiințe de cetățean, domnule sunt coresponsabil, nu să vină statul. La noi Primăria se ocupă de spațiile verzi mari dintre blocuri, părculețele. Conceptul este că niciun metru pătrat din oraș nu este în țara nimănui. Trebuie să aibă un responsabil”, a explicat Ilie Bolojan.
Asociațiile de proprietari pot plăti o firmă să se ocupe de grădină sau o poate face un locatar, fie voluntar, fie plătit.
Iași
La Iași, Primăria se ocupă de întreținerea grădinilor din jurul blocurilor, aceasta fiind o promisiune de campanie a primarului Mihai Chirica.
”Noi ne-am apucat de un an și jumătate de amenajarea spațiilor publice din jurul blocurilor. A fost fost o promisiune de campanie că voi încerca să fac administrația de proximitate, adică să mă duc de pe proiectele majore pe care le abordează de fiecare dată primarii, să mă duc spre problemele locale, fiindcă problema cea mai gravă a unei comunități mici, cum este un bloc, este dacă are o groapă în fața scării. Pentru că el cel puțin de două ori pe zi dă cu piciorul în ea, și pot să-i fac eu orice în fața Palatului Culturii, dacă el în fiecare zi dă cu piciorul în groapă, aceea este problema lui. Și ne-am apucat să facem spațiile publice, avem câteva zeci de hectare deja făcute în jurul blocurilor. Am început să tăiem gardurile vii, care în timp au îmbătrânit și au rămas niște bețe uscate în care se zgărie copiii. Punem gazon. Avem și gazon semănat, avem și rulouri, am pus și instalații de udare ca să mai economisim din timpul pe care un echipament l-ar folosi pentru udare”, a explicat Chirica pentru HotNews.ro.
Costurile sunt pe măsură. ”Cheltuim destul de mult, gazonul montat ajunge până la 4 euro/mp. Sumele anuale pe care le investim în întreținerea spațiilor verzi depășesc cam 20-22 milioane lei pe an - parcuri și grădinile din jurul blocurilor”, a mai spus primarul.
11
15
