Codul Administrativ ar putea fi adoptat în această săptămână de Guvern. Miza este introducerea în legalitate a companiilor înființate de Gabriela Firea, sporirea puterii baronilor locali și acordarea pensiilor speciale

de Catiușa Ivanov     HotNews.ro
Luni, 10 iunie 2019, 17:04 Actualitate | Administratie Locala


Guvernul Dancila
Foto: Digi24.ro
Codul Administrativ ar putea fi adoptat în această săptămână de Guvern prin Ordonanță de Urgență. Documentul conține mai multe prevederi controversate, printre care introducerea pensiilor speciale pentru aleșii locali, aprobarea proiectelor care vizează administrarea patrimoniului cu majoritate absolută (jumătate plus 1 din numărul consilierilor în funcție), față de două treimi cât era până acum, mutarea răspunderii pentru actele administrative ilegale de la primari către funcționarii publici. Una dintre marile mize ale acestui proiect este intrarea în legalitate a companiilor municipale înființate de Gabriela Firea, deoarece aceasta nu are votul USR și PNL, deci nu poate obține votul a două treimi din consilierii generali.

Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind Codul administrativ al României se află pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Economic și Social de marți, pasul următor fiind discutarea/aprobarea în ședința de Guvern.

Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) a solicitat Guvernului României renunţarea imediată la intenţia de promovare a Codului Administrativ prin ordonanţa de urgenţă.

Viorica Dăncilă a anunțat, pe 11 mai, că va adopta Codul administrativ prin ordonanță de urgență. „Vreau să spun primarilor că voi adopta prin ordonanţă de urgenţă Codul administrativ. Este important să avem acest cod pentru a aduce ordinea în administraţie", a precizat Dăncilă.

Care sunt cele mai importante prevederi ale proiectului de OUG
  • Proiectele care vizează administrarea patrimoniului vor putea fi adoptate doar cu votul a jumătate plus unu din consilierii în funcție.
Art. 139. – Adoptarea hotărârilor consiliului local
  • (1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu majoritate absolută sau simplă, după caz.
  • (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), hotărârile privind translativitatea dreptului de proprietate se adoptă de consiliul local cu majoritatea calificată definită la art. 5 lit. jj), de două treimi din numărul consilierilor locali în funcţie.
  • (3) Se adoptă cu majoritatea absolută prevăzută la art. 5 lit. ii) a consilierilor locali în funcţie următoarele hotărâri ale consiliului local:
  • a) hotărârile privind bugetul local;
  • b) hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii;
  • c) hotărârile prin care se stabilesc impozite şi taxe locale;
  • d) hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră;
  • e) hotărârile privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului;
  • f) hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane juridice române sau străine;
  • g) hotărârile privind administrarea patrimoniului;
  • h) alte hotărâri necesare bunei funcţionări a consiliului local, stabilite prin legi speciale sau regulamentul de organizare și funcţionare al consiliului local.
Principala miză este introducerea în legalitate a celor 20 de companii municipale înființate de primarul Gabriela Firea.

Hotărârile de înființare pentru 20 din cele 22 de companii au fost anulate în instanță, într-un proces deschis de USR, pe motiv că nu au fost aprobate legal, respectiv cu votul a două treimi dintre consilieri. Decizia instanței este definitivă, dar primarul general spune că mai sunt căi excepționale de atac.

Primăria Capitalei a investit în cele 22 de companii municipale circa 2,8 miliarde de lei prin majorări de capital succesive. În plus, din 2017, de la înființare, la aceste societăți au fost angajați mii de oameni și le-au fost delegate principalele servicii publice din oraș, de la iluminatul public, semaforizare, întreținere străzi la parcări sau cimitire.

În 2018, acestea au avut un buget estimat de 1,2 miliarde lei, iar în 2019 de circa 1 miliard de lei.

În 2018, la cele 22 de companii municipale înființate de Primăria Capitalei cheltuielile aprobate pentru personal s-au ridicat la 370 de milioane de lei. În 2019, cheltuielile prevăzute pentru salarii la 19 companii municipale sunt estimate la peste 300 milioane lei. Până la finalul anului 2019 se estimează că vor avea peste 6.500 de angajați.

La companiile municipale, salariul unui director ajunge până la 4.000 de euro brut pe lună. La Consiliile de Administrație (CA), unde numirile sunt făcute politic, indemnizația brută primită de un membru al CA poate ajunge până la 2.000 de euro pe lună brut, pentru a participa la câteva ședințe.

În primii doi ani de activitate, companiile municipale s-au remarcat prin lipsa de transparență, angajări pe criterii politice și achiziții spectaculoase.

Deși hotărârile de înființare a companiilor municipale au fost anulate în instanță, primarul Gabriela Firea continuă cu acestea ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, venind cu proiectele de buget pe 2019.

În urma discuțiilor cu grupurile politice, pentru intrarea în legalitate, primarul a venit cu propunerea de a înființa 11 companii municipale noi care vor vor absorbi prin fuziune cele 20 de companii municipale înființate în perioada 2017-2018, potrivit unui document obținut de HotNews.ro. USR și PNL au anunțat că nu vor vota intrarea în legalitate a acestora, iar fără cele două grupuri politice Gabriela Firea nu poate obține un vot de două treimi. Între timp, pe rolul instanței se află procesul USR de dizolvare a companiilor municipale,
  • Pensii speciale pentru aleșii locali
Art. 210. – Indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean
  • (1) Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni , prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, care au exercitat funcţii de autoritate executivă, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute de legislația privind sistemul de pensii publice sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie lunară pentru limită de vârstă.
  • (2) Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, beneficiază de indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare.
  • (3) Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut la alin. (1) se acordă în limita a 3 mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40 % din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.
  • (4) În cazul exercitării unor mandate diferite în condiţiile prevăzute la alin. (3), la calculul indemnizaţiei lunare pentru limită de vârstă se vor avea în vedere indemnizaţiile lunare brute aflate în plată, corespunzătoare pentru fiecare funcţie.
  • (5) Pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene.
  • (6) Pe perioada exercitării unui nou mandat, plata indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suspendă, urmând a fi reluată, la încetarea acestuia, în cuantumul recalculat prin valorificarea perioadei de mandat exercitat după suspendare.
  • (7) Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public.
  • (...)
De indemnizaţia pentru limită de vârstă prevăzută la alin. (1) nu beneficiază primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene, a unei infracţiuni de corupţie.

Aceste pensii se vor acorda pe lângă pensiile normale. Dacă facem un calcul bazat pe formula din codul administrativ, aleșii locali ar putea primi în plus câteva zeci de mii de lei. De exemplu, un primar care a avut un mandat va primi 19% din indemnizația lunară brută pensie specială, unul care a avut două mandate 38%, iar unul care a avut trei sau mai multe mandate - 57%. Mai concret, dacă un primar de comună are o indemnizație brută de 6.000 lei și a avut două mandate, va primi o pensie specială de 1.800 lei.

Primarul unui oraș mai mare, care poate avea între 10.000 și 20.000 lei pe lună brut și două mandate, va primi în plus până la 7.600 lei/lună. Dacă are trei mandate ajunge la 11.000 lei pe lună.

De exemplu, primarul Gabriela Firea a avut în 2017, potrivit declarației de avere, un venit net de aproape 120.000 lei. Venitul brut aproape se dublează.
  • Pot fi membri ai Guvernului persoanele condamnate penal, dar pentru care a intervenit reabilitarea
Art. 17. – Condiţii generale pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:
  • a) au cetăţenia română şi domiciliul în ţară;
  • b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
  • c) nu au suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.
Oportunitate și legalitate

Art. 240. – Răspunderea aferentă actelor administrative
  • (1) Primarul, preşedintele consiliului judeţean, respectiv preşedintele de şedinţă al consiliului local, după caz, prin semnare, învestesc cu formulă de autoritate executarea actelor administrative emise sau adoptate în exercitarea atribuţiilor care le revin potrivit legii.
  • (2) Aprecierea necesităţii şi oportunitatea adoptării şi emiterii actelor administrative aparţine exclusiv autorităţilor deliberative, respectiv executive. Întocmirea rapoartelor sau a altor documente de fundamentare prevăzute de lege, contrasemnarea sau avizarea pentru legalitate şi semnarea documentelor de fundamentare angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a semnatarilor, în cazul încălcării legii, în raport cu atribuţiile specifice.
  • (3) Actele autorităţilor administraţiei publice locale angajează în condiţiile legii, răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a funcţionarilor şi personalului contractual din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean care, cu încălcarea prevederilor legale fundamentează din punct de vedere tehnic şi al legalităţii emiterea sau adoptarea lor sau contrasemnează ori avizează, după caz, pentru legalitate aceste acte.
Art. 157. – Delegarea atribuţiilor
  • (1) Primarul poate delega, prin dispoziţie, atribuţiile ce îi sunt conferite de lege şi alte acte normative viceprimarului, secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, conducătorilor compartimentelor funcţionale sau personalului din aparatul de specialitate, administratorului public, precum şi conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, în funcţie de competenţele ce le revin în domeniile respective.
  • (2) Dispoziţia de delegare trebuie să prevadă perioada, atribuţiile delegate şi limitele exercitării atribuţiilor delegate, sub sancţiunea nulităţii. Dispoziţia de delegare nu poate avea ca obiect toate atribuţiile prevăzute de lege în sarcina primarului. Delegarea de atribuţii se face numai cu informarea prealabilă a persoanei căreia i se deleagă atribuţiile.
  • (3) Persoana căreia i-au fost delegate atribuţii în condiţiile alin. (1) şi (2) exercită pe perioada delegării atribuţiile funcţiei pe care o deţine, precum şi atribuţiile delegate; este interzisă subdelegarea atribuţiilor.
  • (4) Persoana căreia i-au fost delegate atribuţii în condiţiile alin. (1) şi (2) răspunde civil, administrativ sau penal, după caz, pentru faptele săvârşite cu încălcarea legii în exercitarea acestor atribuţii.
Aceste articole vizează transferul răspunderii de la primari către funcționarii publici.

Alte prevederi


Guvernul vrea să creeze Sistemul național de evidență a ocupării în sectorul public, care să includă: funcţionarii publici, personalul contractual din administraţia publică, funcţiile care în momentul de faţă nu sunt inventariate - parlamentari, aleşi locali, secretari de stat şi subsecretari de stat, alte funcții de demnitate publică, precum și alte categorii de personal plătite din fonduri publice.

Codul mai prevede introducerea unui concurs național pentru funcțiile din administrația publică, ca etapă de selectare inițială, derulat inițial în sistem pilot (în perioada 2020-2021 pentru funcțiile publice de debutant și pentru cele aferente categoriei înalților funcționari publici). Ulterior, începând cu anul 2022, concursul național va fi extins pentru alte categorii de funcții din cadrul administrației publice. Persoanele care promovează acest concurs național/etapă inițială au dreptul ca, în interval de 3 ani, să participe la etapa de concurs pe post organizat de către instituțiile și autoritățile publice. Concursurile pentru ocuparea funcțiilor publice din administrația publică vor fi organizate de fiecare autoritate și instituție publică, pentru administrația publică centrală urmând a participa persoanele deja selectate prin concurs național.

Conform proiectului, avizarea concursurilor de către ANFP este înlocuită cu o notificare prealabilă către ANFP și cu obligația publicării anunțului pe site-ul ANFP și în Monitorul Oficial. Sunt eliminate și alte avize precum cele privind modificarea calității posturilor sau stabilirea/modificarea structurii de funcţii publice de către autoritățile publice din administrația publică locală.

Cum motivează Guvernul urgența


Guvernul susţine că „este constrâns să acționeze prompt pe calea unei ordonanțe de urgență în vederea eliminării disfuncționalităților de ordin sistemic, prin codificarea/ sistematizarea/ îmbunătățirea soluțiilor de reglementare din cuprinsul principalelor acte normative din domeniul administrației publice, disfuncționalități care au creat de-a lungul timpului situații excepționale la nivelul unor colectivități locale, ce au impus adoptarea de soluții imediate/punctuale în vederea evitării unei grave atingeri a interesului public, prin intermediul adoptării unui număr considerabil de ordonanțe de urgență”, se arată în nota de fundamentare.
Ce părere are opoziția din administrația locală:
  • Cătălin Deaconescu, consilier general PNL: ”Un proiect de asemenea importanța nu ar trebui să fie promovat prin Ordonanță de urgență. Urgența doamnei Dăncilă este dată de condiționarea sprijinului baronilor PSD la Congresul PSD de peste câteva zile. Aceștia își doresc reglementarea pensiilor speciale si modificarea majorității necesare pentru adoptarea hotărârilor consiliilor locale și județene. Dincolo de aceasta, nu este un act normativ reformator al administrației, este un act prin care se sporește puterea bătrînilor locali PSD. Proiectul menține unele dezechilibre juridice: Consiliul local/general desemnează viceprimarul cu majoritate absolută și îl demite cu majoritate calificată de 2/3. Remarc că în varianta publicată au renunțat la politizarea prin lege a funcțiilor de prefect, subprefect sau director de direcție deconcentrată. Dar să ne spună Guvernul câți din cei 127 de actuali prefecți/subprefecți sunt înalți funcționari publici în urma unui concurs? Dar dintre secretarii generali din administrația centrală?”.
  • Ana Maria Ciceală, consilier general USR: ”Viorica Dăncilă vrea să promulge, mâine (marți) ordonanța de urgență pe Codul Administrativ, cea cu dedicație (printre altele) și pentru Primarul Faliment Firea. Pentru București e vorba de 600 milioane de euro direcționați către companii falimentare, înființate ilegal, într-un oraș pe care actual administrație l-a băgat în faliment! Cum va obține Firea de la Dăncilă exact ce își dorește? Simplu: în noul Cod este eliminată majoritatea de două treimi necesară proiectelor privind patrimoniul. Asta însemnă că cele 20 de companii municipale declarate ilegale de instanță ar putea fi legalizate chiar săptămâna viitoare, printr-un nou vot în Consiliul General al Municipiului București. (...) În proiectul de Ordonanță pentru Codul Administrativ, promovată de Dăncilă, sunt cuprinse toate prevederile declarate deja neconstituționale toamna trecută de către Curtea Constituțională la sesizarea USR și PNL, după ce majoritatea PSD și ALDE le-a votat în Parlament. Mai mult, Codul Administrativ (în forma pe care Dăncilă vrea s-o treacă prin OUG) a fost declarat neconstituțional CU TOTUL de către CCR. Cu siguranță, și această ordonanță va fi atacată la CCR, însă pentru Firea este suficient să fie în vigoare și o săptămână pentru tunul de 600 de milioane de euro la buget”.
  • Nicușor Dan, deputat independent: ”Guvernul vrea să adopte mâine Codul Administrativ prin Ordonanță de Urgență. Asta înseamă că cei 28 de consilieri PSD + ALDE din Consiliul General vor putea vota cu majortate simplă intrarea în legalitate a companiilor lui Firea, declarate ilegale de Curtea de Apel București. Am scris de la început că aceste companii dublează cu cheltuieli imense activitatea primăriei, angajând mii de angajați fără condiționările din legea funcționarului public și ocultând legea achizițiilor publice. Este inadmisibil ca o lege de o asemenea importanță să treacă prin Ordonanță de Urgență. Nu există nicio urgență. Putem specula că singura motivare a ordonanței este introducerea în legalitate, prin votul majorității simple PSD – ALDE din Consiliul General, a celor 22 de companii înființate de către Primarul Gabriela Firea și declarate ilegale de instanță.
Celelalte probleme ale Codului Administrativ sunt:
  • 1. Majoritatea simplă cu care se adoptă hotărârile cu caracter patrimonial (mai puțin transferul de proprietate) lasă liber majorităților simple să înființeze, ca în cazul Bucureștiului, companii care să dubleze activitatea Primăriei. Consecința este instabilitatea administrativă: o viitoare majoritate va dori să desființeze aceste companii și să înființeze alte companii pe care să le controleze.
  • 2. Delegarea atribuțiilor de către Primar sau Președintele de consiliu județean face ca acesta să aibă puterea, dar nu și responsabilitatea. Prin delegarea atribuțiilor către Directori, Primarul va putea pune presiune pe aceștia să semneze actele potențial nelegale, cu amenințarea demiterii, dar nu va răspunde pentru aceste acte.
  • 3. Pensiile speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene rămân la nivelul stabilit prin Codul votat anul trecut.
  • 4. Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu mai avizează organigrama autorităților locale. Atacarea în instanță de către această a actelor nelegale nu duce la suspendarea executării lor.
Față de varianta din vara anului 2018, apar, însă, și câteva îmbunătățiri:
  • Agenția Națională a Funcționarilor Publici gestionează în continuare concursul pentru accederea în categoria funcționarilor publici și avizează organigrama instituțiilor naționale.
  • Prefecții rămân înalți funcționari publici. În varianta din 2018, erau demnitari numiți politic, ceea ce punea în discuție capacitatea acestora de control de legalitate pe actele emise de autoritățile locale.”

















8787 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    bhai !!! mai aveti speciali (Luni, 10 iunie 2019, 17:11)

    mnicku [utilizator]

    mai sugeti mult ?

    fara sa fi contribuit la sistemul de pensii vreit numai pensii speciale
  • +1 (1 vot)    
    Mizerabilii PSD (Luni, 10 iunie 2019, 17:12)

    Frank777 [utilizator]

    Din cauza asta trebuie inlaturati de la guvernare.Acum o sa dea Veorica OUG pe toate domeniile interesate ca sa isi pastreze puterea in teritoriu prin hotii de primari.Hai cu Motiunea de Cenzura !
  • +1 (1 vot)    
    Miza este (Luni, 10 iunie 2019, 17:17)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    cum sa fure Ciuma rosie mai mult. Altceva nu-i intereseaza pe acesti derbedei.
  • +1 (1 vot)    
    Pe ultimul drum spre UPU,pt. psderbedei (Luni, 10 iunie 2019, 17:49)

    Plagarus [utilizator]

    Eutanasiati politic,d'alde Dancilii mai au un spasm. !
  • +1 (1 vot)    
    SĂ SE LEGALIZEZE JAFUL! Asta vrea PSD-ul. (Luni, 10 iunie 2019, 18:39)

    prec [utilizator]

    Ce mai legi, ce mai parlament? O.U.G. este legea acum.
  • 0 (0 voturi)    
    TREBUIE OBLIGATORIU (Marţi, 11 iunie 2019, 10:57)

    jidanul [utilizator]

    Obligatoriu trebuie desfiintate pensiile speciale si cumulul salariu-pensie (ori salariu, ori pensie). Trebuie introdusa cota unica, medie, de impozitare, in asa fel incat grupa salariilor mici sa fie impozitata cu 5%, grupa salariilor medii sa fie impozitata, ca in prezent, cu 10% si grupa salariilor mari sa fie impozitata cu 15%. Pentru salariile si pensiile "nesimtite" trebuie introdus un impozit special care sa limiteze, spre exemplu, o pensie la maxim-maximorum 9900 de lei, net. Banii astfel economisiti se pot transfera catre salariatii cu salarii mici si medii si catre pensionarii pensii mici si medii. Atat salariile cat si pensiile trebuie obligatoriu sa creasca de jos in sus, reducandu-se numarul treptelor de salarizare si de pensii. Sunt prea multe discriminari intre categorii socio-profesionale si prea multe privilegii acordate anumitor categorii socio-profesionale, adica sunt prea multi "speciali nesimtiti" care toaca banii aiurea.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version