Primăria Capitalei a soluționat în 18 ani doar jumătate din dosarele administrative depuse pe Legea 10/2001 pentru restituirea imobilelor naționalizate de regimul comunist. Pe lângă faptul că oamenii nu se pot bucura de bunurile care le-au fost confiscate, situația neclară a proprietății este unul din principalele motive pentru care o parte din imobilele din centrul orașului sunt în paragină. Practic nu investește nimeni într-o clădire care nu are regimul de proprietate clar sau este în litigiu.

BucurestiFoto: Hotnews

”La nivelul Primăriei Municipiului Bucureşti a fost înregistrat un număr de 42.587 dosare administrative constituite în baza notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001”, se arată într-un răspuns transmis de municipalitate la solicitarea HotNews.ro. Potrivit informațiilor de pe site-ul instituției, la această dată sunt nesoluționate 21.876 dosare pe Legea 10/2001.

Acestora se adaugă și dosarele pe Legea 18/1991 care au fost transmise de la primăriile de Sector, peste 15.000 de dosare.

”Potrivit art. 43 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Romania, cu modificările şi completările ulterioare, cererile depuse în temeiul art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi al art. 34 din Legea 1/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care vizează teren cu categoria de curţi - construcţii, nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se transmit comisiilor constituite pe lângă autorităţile publice locale pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, în vederea soluţionării. Până la data prezentei, în evidenţa noastră informatizată a fost înregistrat un număr de 15.597 dosare transmise de Primăriile Sectoarelor 1, 2, 3, 4, 5 şi 6 în temeiul art. 43 din Legea nr. 165/2013, nefiind finalizat procesul de transmitere. Aceste cereri sunt în curs de transmitere şi înregistrare în baza noastră de date informatizată, în vederea atribuirii numerelor unice de dosar. Până în prezent, au fost emise un număr de 20 969 Dispoziţii de Primar General, iar aproximativ 37.000 dosare administrative nu au fost soluționate până la data prezentei (pe Legea 10 și Legea 18)”, se arată într-un răspuns transmis de municipalitate la solicitarea HotNews.ro.

Pe 10 februarie 2017, Primăria Municipiului București anunța într-un comunicat de presă că va lua toate măsurile legale pentru a urgenta soluționarea dosarelor de retrocedare, anunțând că a dispus înființarea unui comitet pentru analizarea și eficientizarea soluționării dosarelor înregistrate la Primăria Municipiului București, acesta urmând să vină cu propuneri de modificare a legislației care să ușureze procedura de analiză și să fluidizeze activitatea instituțiilor implicate în acest proces. Atunci municipalitatea anunța că a soluționat 19.730 de dosare pe Legea 10. Din păcate însă, de atunci, în circa 2 ani și 3 luni a reușit să rezolve doar 2.146 de dosare, circa 1.000 de dosare pe an. În acest ritm, ar mai fi nevoie de inca 37 de ani pentru rezolvarea problemei.

De ce lucrurile se mișcă atât de încet? Problema este aceeași de peste 10 ani, prea puțin personal a fost delegat să se ocupe de problemă.

”La data prezentei, dosarele administrative sunt repartizate unui număr de 11 angajați, dintre care unul are calitatea de membru în Comisia internă pentru analizarea notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, numită prin Dispoziția Primarului General nr. 1066/07.10.2013, acestuia fiindu-i repartizate aproximativ jumătate din numărul dosarelor repartizate unui alt angajat”, a răspuns Primăria Capitalei.

O altă cauză invocată de municipalitate este faptul că dosarele sunt incomplete.

”Dosarele administrative constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 se înaintează, în vederea analizării și soluționării, către Comisia internă pentru analizarea notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, potrivit art. 1.1. – Cap. III din H.G. nr. 250/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 („pe lângă organele de conducere ale fiecărei entităţi implicate în soluţionarea notificărilor, vor fi constituite şi vor funcţiona comisii interne pentru analizarea notificărilor, formate, de regulă, din 3-5 membri (în măsura posibilităţilor se vor numi jurişti şi economişti), care vor analiza fiecare notificare şi actele doveditoare depuse şi vor întocmi propunerea de soluţionare“). Analizarea și soluționarea dosarelor administrative constituite în temeiul Legii nr. 10/001, este condiționată, în unele cazuri, de completarea acestora cu documentele prevăzute de art. 23 din Legea nr. 10/2001, coroborat cu art. 23.1. din H.G. nr. 250/2007, documente ce pot fi solicitate potrivit art. 32 din Legea nr. 165/16.05.2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, modificată şi completată prin Legea nr.368/2013 și pe baza cărora Comisia internă pentru analizarea notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 poate analiza și întocmi o propunere de soluționare”, se arată în răspuns.

Un alt motiv este că au prioritate hotărârile judecătorești care stabilesc dreptul de proprietate.

”Potrivit dispozițiilor art. 34, alin. (5), litera b) din Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare,„prin excepție de la prevederile alin. (4), se soluționează cu prioritate dosarele în care, prin hotărâri judecătoreşti irevocabile/definitive, instanţele de judecată s-au pronunţat cu privire la existenţa şi întinderea dreptului, precum şi la calitatea de persoană îndreptăţită“ și în acord cu prevederile art. 622 Cod proc. Civilă, alin. (1) și (2), potrivit cărora „obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie; în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispoziţiilor prezentei cărţi, dacă prin lege specială nu se prevede altfel, dosarele administrative ce conțin hotărâri judecătorești definitive, prin care Municipiul București, prin Primar General, a fost obligat să soluționeze respectivele notificări/care constată calitatea de persoană îndreptățită, se analizează cu prioritate. Totodată, potrivit art. 33, alin. 4 din Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, „Cererile se analizează în ordinea înregistrării lor la entităţile prevăzute la alin. (1). Prin excepţie, se analizează cu prioritate cererile formulate de persoanele certificate de entităţi desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene, ca supravieţuitoare ale Holocaustului, aflate în viaţă la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi“. De asemenea, Comisia internă pentru analizarea notificărilor depuse în temeiul Legii nr. 10/2001 a analizat și soluționat cu prioritate dosare administrative care au fost soluționate anterior prin emiterea unei Dispoziții a Primarului General, ce necesită modificare/completare etc, dosare administrative care au fost soluționate parțial printr-o Dispoziție de Primar General și necesită soluționarea notificării în integralitate. Spre deosebire de dosarele administrative menționate anterior, care se analizează cu prioritate de către Comisia internă pentru analizarea notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 (având în vedere dispozițiile art. 33, alin. 4 și art. 34 alin. (5), litera b) din Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare și în acord cu prevederile art. 622 Cod proc. Civilă alin. (1) și (2), dosarele administrative nesoluționate, urmează să fie analizate și soluționate potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (4) din Legea nr. 165/2013.”, se mai arată în răspunsul transmis de municipalitate.

Inițial, Primăria Capitalei avea termen să soluționeze dosarele depuse pe Legea 10/2001 până pe 1 iulie 2017, apoi 20 mai 2018. După această dată, proprietarii aveau la dispoziție un termen de 6 luni în care puteau da în judecată insituția pentru a li se recunoaște dreptul de proprietate. Acum, situația celor care nu au făcut nimic este neclară, în sensul că așteaptă rezolvare la primărie.