Primăria Capitalei vrea să exproprieze Hanului Solacolu și clădirea fostului Hotel Concordia, a declarat pentru HotNews.ro, Speranța Cliseru, consilierul primarului Gabriela Firea. După ce vor intra în proprietatea orașului, acestea vor fi restaurate. Ambele sunt clădiri de patrimoniu, și sunt lăsate de proprietari de ani de zile în paragină, fiind la un pas de colaps.
”Chiar astăzi depunem la Ministerul Culturii documentația pentru obținerea avizului necesar exproprierii”, a declarat Speranța Cliseru pentru HotNews.ro. Municipalitatea mai are în plan să exproprieze și Casa Miclescu, aflată pe Șoseaua Kiseleff 35-37, și Casa Pompiliu Eliade, imobil aflat pe Splaiul Independendenței nr. 74. Ambele imobile sunt monumente istorice și se află în stare avansată de degradare.
Hanul Solacolu
Hanul Solacolu este monument istoric și se află pe Calea Moșilor nr. 134-134A. Cu fiecare zi care trece, starea clădirii se agravează și pe lângă faptul că se pierde un imobil valoros, zidurile rămase riscă să cadă oricând peste trecători și să se producă o tragedie.
Hanul Solacolu a fost restituit în natură în 2003 către Solacolu Emilia, Solacolu Teodora - Emilia, Solacolu Bucur - Cristian şi Solacolu Ion Şerban în baza Dispoziţiilor Primarului General nr. 981/2003 şi nr. 1192/2003. De atunci a fost lăsat în paragină.
Reprezentanții Ministerului Culturii au declarat că au discutat cu proprietarii, aceștia au fost amendați, dar invocă lipsa banilor pentru salvarea monumentului. Mai mult, când aceștia au vrut să vândă imobilul, Ministerul a declinat dreptul de preemțiune către Primăria Capitalei, instituția și-a exprimat intenția de a cumpăra imobilul, însă proprietarii ar fi crescut prețul și aici s-a produs un blocaj, potrivit sursei citate. Reprezentanții Primăriei Capitalei spun la rândul lor că au amendat proprietarii și au sesizat Ministerul Culturii și Inspectoratul de Stat în Construcții pentru a lua măsuri. Totul însă fără niciun rezultat.
Hanul Solacolu a fost construit în 1859, la comanda fraților Solacoglu din Istanbul.Construcția a fost afectată de un incendiu în timpul celui de-al doilea război mondial, dar și-a păstrat caracterul de locuință până spre sfârșitul anilor ’80, când a fost în pericol de demolare.
Pe lângă valoarea arhitecturală, hanul prezintă și o valoare memorială internațională, deoarece acolo a locuit Liuben Karavelov, lider al emigrației revoluționare bulgare, în ajunul Războiului de Independenţă, fapt amintit de o placă comemorativă, amplasată pe faţada clădirii de ambasada Bulgariei.
După anii 90, clădirea a fost în grija Primăriei Capitalei fiind locuită de mai multe familii repartizate de fostul ICRAL sau care ocupau ilegal spaţiul. În 1997, aflat încă în proprietatea Primăriei Generale, hanul a fost introdus în Planul Naţional de Restaurare pentru reabilitarea centrului istoric, însă nimic concret nu s-a întâmplat deoarece era în curs de retrocedare.
Hotel Concordia
Și Hotelul Concordia, clădirea în care s-a pecetluit Unirea Principatelor în urmă cu 160 de ani, este în stare avansată de degradare. Primăria Capitalei promitea anul trecut, pe 24 ianuarie, că aceasta va fi reabilitată, după ce instituția a ținut legătura cu proprietarii, iar aceștia vor depune ”în două săptămâni” documentația pentru autorizația de construire. A mai trecut un an, însă, și, potrivit informațiilor transmise de municipalitate la solicitarea HotNews.ro, aceștia nu au mai depus nimic.
”Primăria Municipiului București a emis certificatul de urbanism nr. 374/1591010/12.03.2018, pentru autorizarea lucrărilor de consolidare, restaurare, refuncționalizare/amenajare interioară (Corp A/C2), și subsol (Corp B/C3), amenajare curte interioară, proprietarul terenului fiind în perioada de obținere a avizelor și de întocmire a documentației tehnice necesare obținerii autorizației de construire. Până în prezent, proprietarul nu a depus cerere pentru eliberarea autorizației de construire. Subliniem faptul că singurul mod prin care Primăria Municipiului București poate contribui la urgentarea consolidării și restaurării fostului Hotel Concordia este prin eliberarea autorizației de construire, însă nu poate realiza acest lucru dacă proprietarul nu depune documentația pentru eliberarea documentului”, se arată într-un răspuns transmis de municipalitate la solicitarea HotNews.ro, în luna ianuarie.
Reprezentanții instituției spun că Direcția Generală de Poliție Locală și Control a făcut o serie de verificări la acest imobil încă din anul 2013 și a constatat că acesta se află într-o stare avansată de degradare, aplicând sancțiuni.
”Pentru nerespectarea prevederilor din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare, au fost aplicate sancțiuni contravenționale proprietarilor imobilului prin Procese- verbale de constatare și sancționare a contravențiilor în data de 26.02.2013 și în data de 27.06.2016. De asemenea, și reprezentanții Inspectoratului Regional în Construcții București – Ilfov, prin Procesul-verbal de control privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor din data de 11.09.2018, au solicitat proprietarilor imobilului "executarea în regim de urgență a lucrărilor de punere în siguranță a imobilului din str. Smârdan nr.39 și asigurarea stabilității și integrității schelei de protecție a fațadei, în baza unei documentații elaborată conform prevederilor legale (...)".
Demersurile au rămas însă fără rezultat.
Hotelul Concordia se află pe strada Smârdan nr. 39 din Centrul Istoric al Capitalei. Imobilul a găzduit istorica întâlnire din noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, în care s-a hotărât Unirea Principatelor Române și alegerea lui Alexandru Ioan Cuza că domn al țării Românești după ce fusese ales domn al Moldovei. Hotelul fost construit în anul 1852 și avea 90 de camere.
În anul 1884, imobilul a ars aproape în totalitate într-un incendiu care a mistuit strada Smârdan. A fost refăcut, însă a mai avut de suferit de pe urma unui alt incendiu, prin 1901-1902.
Acum, imobilul din str. Smârdan nr.39, sector 3, cunoscut și sub denumirea de Hotel Concordia, nu este în proprietatea Primăriei Municipiului București, ci este proprietate privată.
Acest imobil este monument istoric și este înscris pe Lista Monumentelor Istorice a Municipiului București.
Casa Miclescu
Imobilul a fost construit în urmă cu peste 100 de ani, iar în perioada interbelică aici au locuit colonelul Radu Miclescu și soția sa, Elsa Florescu. În 1948, deoarece bătrânul colonel nu și-a mai putut plăti impozitul, imobilul a fost confiscat de regimul comunist și trecut în proprietatea ICRAL Herăstrău. ICRAL-ul a închiriat-o Uniunii Artiștilor Plastici, iar aici s-a instalat pictorul Ștefan Szonyi cu familia sa. Fiica pictorului, Julieta Szonyi, a jucat rolul Otiliei în cunoscutul film „Enigma Otiliei”, o parte dintre filmări realizându-se chiar în această casă.
În 1994, casa a fost vândută de către un urmaș al familiei Miclescu fostului antrenor al Stelei Dumitru (Titi) Dimitriu și lui Ilarian Puscoci. După ce au cumpărat casa, cei doi au lăsat-o să se autodemoleze. Deoarece acest imobil este monument istoric, legea nu permite demolarea ei. Dacă însă imobilul ar dispărea „pe cale naturală”, proprietarii ar avea de câștigat 3.000 de mp în cea mai scumpă zonă a Capitalei.
Ministerul Culturii a încercat încă din 2001 să ia legătură cu proprietarii pentru a rezolva problema, dar aceștia nu au fost de găsit. În 2006, Ministerul a cerut chiar să se înceapă urmărirea penală împotriva celor doi deoarece își lasă casă să se autodistrugă (distrugerea unui monument constituie infracțiune potrivit legii), dar Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1 a soluționat dosarul cu neînceperea urmăririi penale pe motiv că „atitudinea de pasivitate cu privire la degradarea unui bun nu este sancțiune, ci doar împiedicarea măsurilor de conservare ori de salvare a unui bun sau înlăturarea măsurilor luate în acest sens”.
După acest eveniment, Ministerul Culturii a cerut în nenumărate rânduri fostului primar al Capitalei, Adriean Videanu, să declanșeze procedura de expropriere pentru cauza de utilitate publică în acest caz, astfel încât proprietarii să fie despăgubiți iar imobilul să treacă în proprietatea statului. Demersurile au rămas fără niciun rezultat.
Procedura a fost reluată când a venit la Primăria Capitalei Sorin Oprescu. Până acum însă nu s-a întâmplat nimic.
2
5
