Tribunalul București a anulat autorizația de demolare dată de Primăria Capitalei pentru imobilul de pe strada Buzești nr.5, se arată într-un comunicat al Asociației Salvați Bucureștiul, cea care a dat în judecată municipalitatea. Instituția, condusă la vremea respectivă de Sorin Oprescu, a demolat casa pentru lărgirea străzii Buzești. Hotărârea Tribunalului București nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs la Curtea de Apel București.

Casa Mihai EminescuFoto: Hotnews

În plus, potrivit Asociației Salvați Bucureștiul, DNA cercetează felul în care Primăria Capitalei a demolat mai multe clădiri de patrimoniu pentru lărgirea străzilor Buzești-Berzei.

”Dosarul 57454/3/2010, cel care a stat la baza deciziei luată de Tribunalul București, a fost inițiat de Asociația Salvați Bucureștiul. Este procesul cu numărul 161 câștigat de Asociația Salvați Bucureștiul în litigii de urbanism, protejarea spațiilor verzi sau protejarea patrimoniului. Imobilul în care a locuit Mihai Eminescu împreună cu Veronica Micle a fost demolat la sfârșitul anului 2010, pentru a face loc lărgirii străzii Buzești. În perioada 2010-2011, societatea civilă și organismele profesionale ale arhitecților au protestat față de demolările de clădiri de patrimoniu în zona Berzei-Buzești, propunând o soluție alternativă, cu același volum de trafic, dar fără demolări semnificative.

Primăria condusă de Sorin Oprescu a ignorat și argumentele specialiștilor, și deciziile judecătorești și a continuat lucrarea în forma inițială”, se arată în comunicatul Asociației Salvați Bucureștiul.

Prin hotărâri definitive ale instanțelor au fost declarate nelegale PUZ-ul pentru lucrarea Berzei-Buzești, declararea utilității publice, autorizațiile de construire și autorizațiile de desființare pentru cele peste 40 de imobile demolate.

„Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a câştigat definitiv numeroase procese civile, demonstrând că majoritatea imobilelor au fost demolate ilegal. E important ca toți ce vinovați de abuzuri să plătească pentru distrugerea patrimoniului cultural al Bucureștiului”, a declarat deputatul de București Nicuşor Dan.

Un dosar penal pentru abuzurile întregului proiect Berzei Buzești a fost declinat anul trecut de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 către Direcția Națională Anticorupție, unde este în curs de cercetare.

”Pentru demolările ilegale din zona Berzei-Buzeşti au fost depuse plângeri pe numele fostului primar al Capitalei, Sorin Oprescu, fostului architect-şef Gheorghe Pătraşcu, dar şi pe numele altor directori din primărie care au semnat documentele care au dus la demolarea clădirilor. Cheltuielile cu exproprierile, până la finalul anului 2017, au fost de peste 168,7 milioane de lei, iar valoarea totală a lucrărilor este de peste 212,5 milioane de lei. De asemenea, litigii pentru reconstruirea unora dintre imobilele demolate sunt în curs”, se mai arată în comunicatul Salvați Bucureștiul.

Proiectul diametralei Buzeşti-Berzei-Uranus este unul dintre cele mai controversate realizate de Primăria Capitalei în perioada mandatului fostului primar Sorin Oprescu. Organizaţiile civice au acuzat municipalitatea că a demolat ilegal zeci de clădiri, unele dintre ele monument istoric, pe timpul nopţii şi în weekend.

Pentru realizarea bulevardului au fost demolate 90 de clădiri, unele monument istoric, şi au fost expropriate aproximativ 1.000 de persoane. Cea mai importantă clădire demolată a fost Hala Matache, imobilul fiind distrus în martie 2013, noaptea, pe cod portocaliu de ninsoare. Hala Matache era monument istoric, fiind construită în 1887. Primarul Capitalei Gabriela Firea declara în primăvara anului trecut că vrea să reconstruiască Hala Matache și că va începe un concurs de soluții, în colaborare cu Ordinul Arhitecților din România.

Alte două clădiri importante puse la pământ au fost Berzei 81 și 89.