12 din cele mai frumoase zone cu clădiri de patrimoniu din București sunt în pericol. Planul urbanistic care le protejează de rechinii imobiliari expiră

de Catiușa Ivanov     HotNews.ro
Vineri, 11 ianuarie 2019, 14:05 Actualitate | Administratie Locala


Bulevardul Lascar Catargiu
Foto: Google Street View
Planul Urbanistic Zonal care protejează 12 din cele 98 de zone protejate din București și care oferă protecție clădirilor de patrimoniu din aceste areale, pentru a nu fi demolate sau agresate de intervenții urbanistice neadecvate, expiră pe 18 februarie 2019. Consilierii USR cer primarului Gabriela Firea să pună pe ordinea de zi a următoarei ședințe de Consiliu General proiectul de prelungire a documentației de urbanism și să apere patrimoniul construit al Bucureștiului.

Consiliul General al Municipiului București a aprobat în 2009 un plan urbanistic zonal care detalia regimul tehnic al construcțiilor din 12 zone protejate: Calea Griviţei, Magheru, Lascăr Catargiu, Labirint, Icoanei, Vatra Luminoasă, Filipescu, Bonapate-Mora, Parcelarea Mornand, U.C.B, Domenii și Bastiliei. Mai exact, planul urbanistic inventariază fiecare casă din cele 12 zone protejate, stabilește ce regim de protecție are (dacă trebuie păstrată ca atare, se poate interveni parțial sau poate fi demolată, dacă nu are nicio valoare) și ce se poate construi în zona respectivă. Primăria Capitalei a luat decizia de a face acest inventar deoarece cele 12 zone protejate erau cele mai amenințate, fiind foarte mulți dezvoltatori imobiliari care cumpărau case vechi, cu valoare de patrimoniu, le demolau și doreau să construiască în loc blocuri cu 5-6-10 etaje, distrugând astfel zona protejată. Planul are termen de valabilitate 10 ani și expiră pe 18 februarie 2019.

Primăria Capitalei trebuia să inventarieze și restul zonelor protejate din București și să facă regulamente similare, însă nu a mai făcut nimic, ignorând complet acest subiect, care ar fi putut salva ce a mai rămas din patrimoniul construit al Capitalei și ar fi asigurat o dezvoltare urbană coerentă, cu respect pentru oraș și trecutul său.

Consilierii USR au depus la secretariatul Consiliului General un proiect de hotărâre pentru prelungirea planului urbanistic zonal care protejează cele 12 zone protejate și cer primarului Gabriela Firea să îl pună pe ordinea de zi.
”Solicit Primarului General să pună proiectul de hotărâre pe ordinea de zi a primei ședințe de Consiliu General din anul 2019. Patrimoniul arhitectural și urbanistic al Bucureștiului trebuie conservat și valorificat, nu distrus și agresat. Dacă actualul Plan Urbanistic Zonal expiră, zone emblematice pentru identitatea Capitalei, cum ar fi bulevardul Magheru, parcelarea Filipescu, bulevardul Lascăr Catargiu sau parcelarea Vatra Luminoasă, vor deveni prăzi ușoare pentru speculatorii imobiliari. Scuaruri și grădini inventariate că spații verzi și imobile cartate că nedemolabile (pentru că au valoare urbanistică și arhitecturală) vor dispărea. Pe lîngă riscul la care va fi supus patrimoniul arhitectural și urbanistic, s-ar adaugă și risipă banilor publici. Proiectul de cartare a zonelor construite protejate a fost plătit din bugetul local, astfel încât, dacă Primarul General nu prelungește termenul de valabilitate, în lipsa unei noi documentații de urbanism, banii cheltuiți inițial sunt irosiți. Pentru toate aceste motive, este în interesul public că termenul de valabilitate al PUZ-ului să fie prelungit până la adoptarea unei noi documentații de urbanism”, a declarat Roxana Wring, consilier general USR, pentru HotNews.ro.

Miza este foarte mare deoarece, dacă acest plan urbanistic zonal expiră, mai multe proiecte urbanistice controversate ar deveni posibile.

Un exemplu este proiectul imobiliar prin care un dezvoltator imobiliar dorește să construiască trei blocuri pe Aleea Modrogan 1 A, în parcul vilei Filipescu-Brâncoveanu, monument istoric. Este vorba de zona în care se află sediul central al PNL, lângă Bulevardul Aviatorilor, una dintre cele mai scumpe zone din București. Proiectul a primit deja aviz de oportunitate, semnat de arhitectul șef, Ștefan Dumitrașcu, și se află în dezbatere publică pe site-ul Primăriei Capitalei, fiind în faza de avizare a documentației de urbanism. În Planul Urbanistic al zonei protejate Filipescu, aprobat tot de Primăria Capitalei, casa apare cu grad maxim de protecție, la fel și parcul pe care urmează să se edifice construcțiile, conservarea fiind obligatorie. Numai că în certificatul de urbanism care stă la baza inițierii proiectului funcționarii din Primăria Capitalei nu precizează nimic despre aceste reglementări.Această bucată din curtea vilei a ajuns proprietate privată după ce RA-APPS a vândut-o în noiembrie 2014 contra sumei de 4.433.800 euro fără TVA.


Citeste mai multe despre   
















3337 vizualizari

  • 0 (6 voturi)    
    Bucurestenii au votat PSD, (Vineri, 11 ianuarie 2019, 14:08)

    emil bobu [utilizator]

    deci au vrut sa ajute rechinii imobiliari. Ce nu e clar?
  • 0 (4 voturi)    
    USR si demolarea (Vineri, 11 ianuarie 2019, 16:22)

    noi2013 [utilizator]

    Este subiectul preferat al USR. Da, este foarte important sa protejam cladirile, dar pe acelea care se mai pot numi cladiri, care sunt in picioare, nu toate darapanaturile.

    Nu poti cere unui proprietar sa reabiliteze niste darapanaturi dupa ce statul le-a luat si folosit zeci de ani fara sa le intretina absolut deloc. E orasul plin de ziduri prabusite care nu se pot demola, fiind un pericol din toate punctele de vedere.

    Daca cladirea justifica reabilitarea, sa fie tinut proprietarul, daca nu sa fie daramate si sa se foloseasca terenul
  • 0 (2 voturi)    
    Ruine conservate pe liste aprobate (Vineri, 11 ianuarie 2019, 21:49)

    citadin [utilizator]

    Cunosc persoane care locuiesc in asa zisele "monumente de arhitectura" - sunt case insalubre, cu un aspect jalnic, eventual cu o urma de stucatura nespecifica unei perioade dar conservate cu grija pe liste de patrimoniu. Toata zona Plevnei, Grivita, locuita in mare parte de rromi prezinta, cu foarte mici exceptii, un aspect jalnic si contrastant cu ceea ce s-a construit sau se preconizeaza a se construi in zona. S-au demolat multe si reale monumente de arhitectura, altele (cazinoul Constanta s.a.m.d.) se pierd, desi fac efectiv parte din istoria si trecutul nostru dar, poate pentru ca nu mai sunt atat de multe, conservam orice ruina veche de zeci sau suta de ani. Nu conteaza ca estetic nu reprezinta nimic, nu are nici legatura cu traditia sau istoria noastra, dar da poate bine sa fie lista lunga. Poate toate acele familii de rromi care locuiesc pe acolo sunt fericite ca traiesc in ""monumente de arhitectura" - nu insa si vecinii lor.
    Ma intreb care o fi criteriul dupa care se conserva ca monument de arhitectura cladirile darapanate ale Bucurestiului?
    • +3 (3 voturi)    
      Criteriul este secret! (Sâmbătă, 12 ianuarie 2019, 9:51)

      asavreau [utilizator] i-a raspuns lui citadin

      Este o nebuloasă cu aceste clădiri de patrimoniu,cum sunt trecute pe listă ,ce criterii sunt și dacă sunt //de patrimoniu//ar trebui ca autoritatea publică locală să le preia,să le reabiliteze,să-i despăgubească pe eventualii proprietari legali.,nu rechini imobiliari.Dacă ai//norocul//să locuiești într-o clădire de patrimoniu și ești de bună credință ești tracasat atunci când vrei să faci niște reparații,încât te lași păgubaș și o lași să se prăbușească.Fără niște criterii clare,scrise și nu mereu schimbate,nu se va rezolva nimic.Vina o văd tot la autoritățile locale care trebuie să facă aceste reguli clare și cunoscute de toată lumea,dar nu o fac,ca să poată face aranjamentele cu mafia imobiliară.


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version