​​FOTOGALERIE Prima şcoală de fete cu predare în limba română - Institutul „Doamna Elisabeta Ştirbey” - lăsată în paragină

de Catiușa Ivanov     HotNews.ro
Vineri, 26 octombrie 2018, 16:20 Actualitate | Administratie Locala


Justitiei 55-1
Foto: Hotnews
Clădirea în care a funcționat prima şcoală de fete cu predare în limba română - Institutul „Doamna Elisabeta Ştirbey”- de pe strada Justiției nr. 55, sector 4,  este lăsată în paragină. Frumosul imobil construit în secolul XIX nu mai are ferestre, tencuiala se desprinde de pe fațadă, acoperișul este căzut, iar locul este un focar de infecție. Un bucureștean pasionat de orașul vechi, Sebastian Stan, a făcut mai multe demersuri pe lângă Primăria Capitalei, Primăria Sector 4, Ministerul Culturii și Ministerul Educației pentru identificarea proprietarului și salvarea imobilului, însă s-a lovit de indiferență.  Asta deși legea prevede ca Primăria să identifice proprietarii și să-i someze să-și repare clădirile.







Foto: Sebastian Stan

Sebastian Stan lucrează în zonă și este pasionat de Bucureștiul vechi. Trecând pe lângă imobil, l-a observat și a încercat să-l salveze, cerând autorităților să-și facă treaba.
”Pasiunea pentru clădirile de patrimoniu este suficientă pentru a observa imobilele din a doua jumătate a secolului al XIX – lea. Școala de fete cu predare în limba română, cunoscută sub numele de „Aşezământul Ştirbei Doamna” este situată într-o zonă istorică a Bucureștiului și nu putea fi ignorată. În decurs de 6-8 ani am reușit să surprind clădiri fabuloase ale orașului nostru. La pas, cum se spune, descoperi clădiri emblematice. Această școală este una dintre ele, mai ales că face parte și din zona protejată 86 a Bucureștiului, fapt ce impune o atenție specială din partea celor care vor să cunoască istoria locurilor din oraș. Demersurile mele au constat în adrese către PMB, Primăria de sector, Prefectura Capitalei, Ministerul Educației, pentru a identifica cea mai bună cale de a stopa degradarea imobilului. Toate instituțiile s-au ascuns sub umbrela indiferenței și a lipsei de responsabilitate față de un obiectiv istoric patrimonial important al orașului. (...) Cunosc oameni din administrație care pot face lucru concrete, dacă vor. Aici pare că nu se dorește o rezolvare prin refacerea imobilului și reintroducerea lui în circuitul public”, a declarat acesta pentru HotNews.ro.

Ministerul Educației i-a răspuns că imobilul nu este în administrarea sa sau în inventarul bunurilor aparținând domeniului public al statului și nu are competențe privind restaurarea și conservarea. La fel și Ministerul Culturii. Primăria Capitalei a răspuns că imobilul nu este în proprietatea municipiului București și îl va amenda pe proprietar fiindcă nu-i întreține imobilul, Poliția Locală Sector 4 a spus că nu are competențe.

Fosta școală de fete „Doamna Elisabeta Ştirbey face parte din zona protejată Antim și se pare că este proprietate privată. Un om al străzii oploșit acolo spune că ar aparține unui domn Haissam, însă nu știe mai multe.  Imobilul a fost naționalizat  prin Decretul nr. 176/02 august 1948, însă după revoluție nu este documentat ce s-a întâmplat și cum s-a schimbat regimul de proprietate.

Casa aflată în curtea școlii a fost deja demolată, însă reprezentanții Primăriei Capitalei spun că aceasta se afla la o altă adresă, respectiv strada Justiției 57. (Vezi răspunsul adresat de PMB lui Sebastian Stan).



Pentru școala de pe strada Justiției 55, pe site-ul Primăriei Capitalei nu apare nicio autorizație de demolare/construire și nicio documentație de urbanism în aprobare sau aprobată.

Sebastian Stan propune amenajarea în acest imobil a Muzeului Uranus –  dedicat cartierului demolat în perioada regimului comunist.
Imobilul apare și într-o cartare realizată în 2016 de ArCub, instituție în subordinea Primăriei Capitalei,  care inventaria obiectivele abandonate din București ce puteau fi transformate în spații cu potențial pentru activități culturale și creative. Mai departe însă nu s-a întâmplat nimic.
Istoricul de artă Oana Marinache a refăcut istoria școlii de fete Institutul „Doamna Elisabeta Ştirbey”.

”Povestea marii vornicese Elisabeta Ştirbey (1805-1874), devenită doamnă a Ţării Româneşti, este una dintre cele mai puţin cunoscute în istoria Bucureştiului şi a învăţământului românesc. De numele ei se leagă prima şcoală de fete în limba română, înfiinţată în 1843 şi susţinută din banii proprii. (...) De la nepoata sa, Elisa Ştirbey Brătianu (1870-1957) aflăm că ”Tot dânsa a înfiinţat pe cheltuiala sa şi prima şcoală de fete din Bucureşti, în Calea Rahovei, şcoală care şi astăzi îi poartă numele.””, scrie aceasta într-un articol publicat în Adevărul.

Potrivit sursei citate, clădirea a fost donată școlii, alături de alte bunuri aparținând Elisabetei Știrbey.

Ce poate face Primăria Capitalei

Potrivit Legii 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor (Legea fațadelor), Primăria Capitalei avea obligația de a inventaria clădirile dărăpănate, să notifice proprietarii, iar dacă aceștia nu le reparau până la finalul anului 2013, administrația locală urma să facă lucrările și să recupereze banii de la proprietari. Legea însă nu s-a aplicat deoarece Primăria a aprobat regulamentul de aplicare abia în vara acestui an.

„Deţinătorii de orice fel ai clădirilor care, prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol sănătatea, viaţa, integritatea fizică şi siguranţa populaţiei şi/sau afectează calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane, în temeiul şi cu respectarea legislaţiei în vigoare privind calitatea în construcţii şi a prezentei legi, sunt obligaţi ca, din proprie iniţiativă, să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor”, se arată în „Legea fațadelor”.

Pentru a sprijini proprietarii/administratorii să-și reabiliteze fațadele clădirilor, Guvernul facilitează acordarea de credite bancare cu garanție guvernamentală și cu dobândă subvenționată.

Aceste credite sunt acordate atât persoanelor fizice care dețin în proprietate un imobil cu fațadă degradată, cât și Asociațiilor de proprietari.

De asemenea, Primăria poate cofinanţa cheltuielile aferente lucrărilor de intervenţie la clădirile monument istoric, la clădirile amplasate în ansambluri şi situri clasate ca monument istoric, în zonele de protecţie a monumentelor istorice, la clădiri protejate datorită valorii lor culturale prin planuri urbanistice generale, la clădirile din zonele construite protejate sau din centrele istorice ale localităţilor, precum şi din staţiunile/localităţile/zonele turistice, balneare, climatice şi/sau balneoclimatice.

Consiliul General al Municipiului București a aprobat abia în iulie 2018 regulemanetul de aplicare a legii.

Acesta prevede:

- Primarul General al Municipiului București are următoarele obligații: de a notifica deținătorii clădirilor inventariate în cazul în care aceștia nu iau din proprie inițiativa masuri de realizare a lucrărilor de intervenție.
- de a monitoriza și de a controla modul de realizare a lucrărilor de intervenție de către deținătorii notificați, pe toată durata executării măsurilor notificate.
- de a autoriza executarea lucrărilor de intervenție, în condițiile legii.
- de a participa la recepția la terminarea lucrărilor.
- În vederea realizării obligațiilor menționate, Municipiul București Compania Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic  va notifica deținătorii de construcții și vor derula activitati de programare, pregătire, contractare, urmărire, executare, decontare si recepție a lucrărilor.
- Primarul poate solicita consiliului local aprobarea executării lucrărilor de intervenție, în numele și pe cheltuiala deținătorilor notificați, în limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinație in bugetul local, sub condiția constituirii dreptului de creanța si a recuperării cheltuielilor de la deținătorii notificați, în condițiile legii, până la data recepției finale a lucrărilor de intervenție executate, în cazul în care autoritățile administrației publice locale asigură prin bugetul local, în limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinație, preluarea integrala a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenție, dacă lucrările de intervenție necesare nu au fost executate sau au fost începute, dar nu au fost finalizate, in termenele notificate.

Regulamentul stabilește zonele prioritare de intervenție: Bulevardul Brătianu, Bd. Regina Elisabeta și Bd. M. Kogălniceanu,    bd. Lascăr Catargiu, Calea Victoriei și - Bd. Carol I. Pentru zonele declarate prioritare, cheltuielile pot fi preluate de primării fie ca măsură socială, pentru proprietarii cu venituri nete lunare pe membru de familie sub câștigul salarial mediu net pe economie, fie sub formă de co-finanțare, pentru clădirile monument-istoric.

Alte facilități: nu se achită cota de 0,7% și 0,1% către ISC, cota de 0,5% către Casa Socială a Constructorului, certificatul de urbanism și autorizația de contruire se acordă în regim de urgență, avizul tehnic prealabil al arhitectului șef se emite cu titlu gratuit.
Proprietarul va executa lucrările de intervenție în termen de 12 luni de la primirea notificării în acest sens, cu posibilitatea de prelungire cu încă 6 până la 12 luni, în anumite condiții prevăzute în Regulament.


















1111 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Bucurestiul lui Firea! (Vineri, 26 octombrie 2018, 18:23)

    EuSiCuMine [utilizator]

    Ce o intereseaza pe Firea patrimoniul din Bucuresti. Daca preacucernicei nu ii pica si ei ceva, sau altcuiva din PSD-ALDE, nu are rost sa se agite. Asa functioneaza borfasii!


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version