Trei blocuri cu patru etaje ar putea apărea pe Aleea Modrogan 1 A, în parcul vilei Filipescu-Brâncoveanu, monument istoric. Este vorba de zona în care se află sediul central al PNL, lângă Bulevardul Aviatorilor, una dintre cele mai scumpe zone din București. Proiectul a primit deja aviz de oportunitate, semnat de arhitectul șef, Ștefan Dumitrașcu, și se află în dezbatere publică pe site-ul Primăriei Capitalei, fiind în faza de avizare a documentației de urbanism. În Planul Urbanistic al zonei protejate Filipescu, aprobat tot de Primăria Capitalei, casa apare cu grad maxim de protecție, la fel și parcul pe care urmează să se edifice construcțiile, conservarea fiind obligatorie. Numai că în certificatul de urbanism care stă la baza inițierii proiectului funcționarii din Primăria Capitalei nu precizează nimic despre aceste reglementări.
Vila Filipescu-Brâncoveanu; Foto Agerpres
Simulare cum ar putea arăta cele trei blocuri; Foto: pmb.ro
Această bucată din curtea vilei a ajuns proprietate privată după ce RA-APPS a vândut-o în noiembrie 2014 contra sumei de 4.433.800 euro fără TVA.
Potrivit Planului Urbanistic Zonal aflat în dezbatere publică, terenul pe care dorește construirea celor 3 blocuri are o suprafață de 4.200 mp. Indicatorii urbnistici solicități sunt: POT - 48%, CUT - 2,16, înălțimea maximă - 17 m. Beneficiarul este firma One Modrogan, care are acționari potrivit datelor de la Registrul Comerțului: ONE HERASTRAU PLAZA SRL
și ONE UNITED PROPERTIES SA.
Plansa Reglementari Sept 2018 by Catiusa Ivanov on Scribd
Aviz de Oportunitate_nr. 84_16.07.2018_Aleea Modrogan by Catiusa Ivanov on Scribd
Potrivit informatiilor aparute in presa One United Properties este detinuta de Victor Capitanu si Andrei Diaconescu - actionari si in compania Capital Partners. Acestia au dezvoltat in ultimii ani mai multe blocuri de locuinte de lux in Capitala: One Floreasca Lake (pe malul lacului Floreasca), Madrigalului Residence in Baneasa si One Herastrau Park.
În certificatul de urbanism eliberat de Primăria Capitalei terenul este încadrat ca zonă de locuințe.
”În prezent pe teren se află şapte construcții parter. După desfiinţarea construcțiilor existente pe teren, beneficiarul solicită construirea unui imobil de locuit în regim de înălțime S+P+3E+ 4ER. POTmax. propus=48%, CUTmax. propus=2,16. Amplasamentul figurează în subzonă "L2b" a PUG - Municipiul Bucureşti, subzonă locuințelor individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări urbane anterioare cu P - P+2 nivele situate în zone protejate şi este cuprins în zona protejată nr. 48, parcelarea « Filipescu » a PUZZone Construite Protejate » aprobat cu HCGMB nr.279/21.12.2000 prelungit, în care se admit că utilizări: locuințe cu sandard ridicat, compatibile cu ținuta arhitecturală a clădirilor existente şi pentru care indicatorii urbanistici maxim admişi sunt : POTmax=40%, iar suprafață rămasă liberă trebuie să fie de cel puţîn 30mp; CUTmax=1,8 şi Hmax=13m, Hmin=10m. Peste înălțimea admisă se acceptă realizarea unui singur nivel (3 m) retras la 1,5 m față de planul vertical al fațadei”, se arată în certificatul de urbanism emis pe 3 mai 2018.
Certificatul de urbanism este semnat de viceprimarul Aurelian Bădulescu și fostul arhitect șef, Diana Olteanu.
CU_Modrogan_03.05.2018 by Catiusa Ivanov on Scribd
Însă, potrivit Planului Urbanistic Zonal al Zonei Protejate Parcelarea Filipescu, unde se află vila Filipescu-Brâncoveanu și parcul aferent, terenul vândut de RA-APPS figurează că spațiu verde plantat cu grad mare de protecție, conservarea fiind obligatorie. Legea nr. 24/2007 spune că "este interzisă schimbarea destinației, reducerea suprafețelor ori strămutarea spațiilor verzi".
Filipe Scu by Catiusa Ivanov on Scribd
Mai mult, proiectul are impact asupra întregii zone protejate dată fiind dimensiunea sa și faptul să se construiește un ansamblu de locuințe într-o zonă de case.
Potrivit Legii nr. 350/ 2001:
- Planurile urbanistice zonale pentru zone construite protejate în integralitatea lor nu pot fi
modificate prin alte planuri urbanistice decât cele elaborate de către autoritățile publice
locale.
- Prin excepție de la prevederile alin. (9), sunt admise documentații de urbanism elaborate
în baza unui aviz de oportunitate, inițiate de persoane fizice și juridice, care conțîn modificări ale indicatorilor urbanistici în limita a maximum 20% și care nu modifică caracterul general al zonei.
Arhitectul care semnează planul Urbanistic Zonal prin care se dorește construirea celor 3 blocuri este Dan Șerban, membru în comisia Tehnică de Urbanism unde se discută aprobarea proiectului.
Daca va obține avizul de urbanism, aviz de la Ministerul Culturii și Ministerul Mediului, proiectul urmează să fie supus aprobării Consiliului General.
Despre Parcelarea Filipescu
"Parcelarea Filipescu a rezultat din divizarea proprietății lui Al. Filipescu. Proiectul a fost elaborat în 1912 de arhitectul belgian O. van Rysselberghe. Proiectul a fost corelat cu noul prospect al Șoselei Jianu (stabilit prin 1910) și cu parcelarea Blanc, realizată la sfârșitul secolului al XIX-lea. Odată cu proiectul parcelarii Filipescu, primăria a aprobat și câteva reguli simple de construire: retragerea uniformă de la stradă, obligativitatea de a realiza clădiri izolate(vile), înălțimea maximă la cornișă (14 m). Cea mai mare parte a construcțiilor au fost realizate între cele două războaie mondiale. (...) Este un cartier rezidențial aristocratic, tipic pentru opțiunea culturală occidentală a elitelor din prima jumătate a secolului al XX-lea. Gradul de protecție al zonei este maxim: se protejează valorile arhitectural - urbanistice, istorice și de mediu natural în ansamblul lor. Sunt permise intervenții care conservă și potențează valorile existente", se mai arată în Planul Urbanistic al zonei protejate.
Vila Filipescu-Brâncoveanu a fost construită între 1908-1915 de fiul lui Ion Filipescu-Vulpache, Alexandru (1852-1916) după planurile arhitectului Roger Bolomey. Această reședința, alături de alte bunuri imobiliare, a fost moștenită de Constantin Basarab Brâncoveanu (1875-1967), unul dintre marii proprietari funciari de atunci, var primar cu Alexandru Filipescu. În anii '30, Constantin Basarab Brâncoveanu a girat cu această proprietate mai multe împrumuturi bancare pe care însă nu le-a putut plăti la timp, că urmare Primăria Capitalei a intrat în posesia vilei și a parcului. PDL folosește azi vila cu chirie, ea aparțînând RAAPPS. PDL și-a exprimat intenția de a cumpără vila în 2013.
1
11
