Primăria Capitalei secretizează numele proiectanților de pe documentațiile de urbanism aflate în dezbatere publică. Instituția dă vina pe GDPR. Avocat: Comunicarea exclusiv a numelor nu poate fi refuzată

de Catiusa Ivanov     HotNews.ro
Luni, 1 octombrie 2018, 14:45 Actualitate | Administratie Locala


Sedinta CGMB
Foto: Facebook - Gabriela Firea
Numele proiectanților care elaborează planuri de urbanism zonale și de detaliu, prin care se obțin derogări de la Planul Urbanistic General, sunt șterse de pe documentele afișate pe site-ul Primăriei Capitalei, în dezbatere publică. Prin aceste planuri se aprobă cele mai mari proiecte imobiliare din București. Reprezentanții Primăriei spun că acestea sunt date cu caracter personal și trebuie șterse pentru respectarea GDPR. Avocații îi contrazic. Este ca și cum un jurnalist nu ar semna și nu și-ar asuma un articol sau un medic nu ar mai avea numele trecut pe parafă.  

Dincolo de dorința Primăriei Capitalei de a respecta GDPR-ul, sunt mai multe mize:

- posibila fugă a proiectanților de răspundere și de oprobiul public în cazul unor proiecte criticate în spațiul public.

-  ascunderea unui posibil conflict de interese deoarece o parte dintre arhitecții și urbaniștii care semnează aceste documentații de urbanism sunt și membri în Comisia Tehnică de Urbanism de pe lângă Primăria Capitalei, unde se discută și se avizează de principiu aceste proiecte. Pe punctul de vedere al Comisiei, arhitectul șef își fundamentează avizul de urbanism. Obiceiul este ca proiectele care nu primesc undă verde de la Comisia Tehnică de urbanism să nu primească nici aviz de la arhitectul șef.

Membrii Comisiei de Urbanism nu sunt plătiți de Primăria Capitalei pentru prestația lor, însă ei influențează practic în ce formă se aprobă cele mai importante proiecte imobiliare din București. Legea nu le interzice să semneze documentații de urbanism atât timp cât sunt în această comisie și să vină cu ele la aprobare, singura condiție fiind să se abțină la vot pe propriul proiect.

Situația este absurdă și în condițiile în care pe panoul prin care se face dezbaterea publică trebuie scris proiectantul, la fel și pe panoul de șantier, iar planșele cu ștampila proiectantului fac parte dintr-un document administrativ.

Cum motivează Primăria Capitalei

”Prin intrarea in vigoare a Regulamentului 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului Uniunii Europene privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, statelor membre le revin sarcini în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, și anume aceea că protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal este un drept fundamental. (...) În acest context, PMB si CGMB au obligația ca prin activitatea desfășurată, care, în principal, constă în emiterea de acte administrative, să aprecieze modul în care se impune a respecta dispozițiile regulamentului sus menționat, și să identifice și să dispună acele măsuri tehnico-organizatorice care să asigure o deplină protecție a datelor cu caracter personal. Pe aceste coordonate, vă informăm că activitatea de publicare pe site-ul Primăriei Municipiului București a proiectelor de hotărâri ale Consiliului General al Municipiului București și a documentelor aferente se realizează cu respectarea strictă a prevederilor Regulamentului, direcției noastre revenindu-i sarcina să aprecieze măsura în care prelucrarea datelor personale este necesară în vederea îndeplinirii obligațiilor legale sau a intereselor legitime, cum este cazul obligației de a asigura publicarea actelor administrative și transparența activităților”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

”În consecință, o măsură de protecție adecvată a datelor cu caracter personal nu poate fi considerată ca nelegală, iar temeiul juridic al unei asemenea măsuri, cum este și măsura adoptată de către direcția noastră, ca pe site-ul Primăriei să fie publicate documente cu anonimizarea numelui și a prenumelui sau a funcției autorilor/semnatarilor acestor documente (avize, planșe etc), este dat, în mod evident, de către dispozițiile Regulamentului sus indicat. Scopul supunerii dezbaterii conform Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, este acela de a îmbunătății conținutul actului cu privire la datele tehnice și nu de a se lua o decizie de adoptare/respingere în funcție de numele beneficiarului/proiectantului/expertului”, se mai arată în răspunsul trimis de municipalitate la solicitarea HotNews.ro.

Ce spun avocații

”Raportat la prevederile Regulamentului și la principiul preeminenței dreptului comunitar, consacrat inclusiv la nivelul Constituției României, nici Legea nr. 554/2001, nici Legea nr. 53/2003 nu pot servi, ele însele, drept bază pentru a dispune secretizarea completă a unor informații sau documente (chiar dacă sunt/conțin date cu caracter personal), care au rolul de a asigura publicului exercitarea dreptului de control al activității administrației. Eventuale decizii de secretizare pot fi luate doar în baza și cu respectarea Regulamentului. Regulamentul General privind Protecția Datelor nu stabilește vreo obligație sau vreun drept absolut pentru autoritățile publice de a secretiza sau de a șterge parțial conținutul actelor elaborate/emise în contextul activității desfășurate sau al celor utilizate în cadrul activităților acestora, pentru scopul păstrării confidențialității datelor cu caracter personal. O asemenea obligație sau un asemenea drept ar fi de natură a îngreuna sau a face imposibilă activitatea autorităților publice, precum și controlul subsecvent al administraților asupra activității autorităților publice; prin absurdul consecințelor la care ar conduce, sunt excluse. Însă, GDPR impune autorităților publice obligația ca, în exercitarea atribuțiilor stabilite prin lege, atunci când utilizează/prelucrează și date cu caracter personal în activitatea lor, să decidă în mod responsabil (i.e. cu realizarea unui audit – studiu de impact – reglementat de art. 35 din Regulament) și cu respectarea principiului accesului liber la informațiile de interes public, dacă și în ce măsură vor dezvălui publicului din proprie inițiativă sau vor pune la dispoziția publicului, atunci când solicită, date/documente care au statut de sau conțin și date cu caracter personal.  Conform art. 86 din Regulament, interpretat prin raportare la pct. 156 din preambulul Regulamentului, principiul accesului la informațiile de interes public prevalează în raport cu dreptul persoanelor vizate la asigurarea confidențialității datelor lor cu caracter personal. Cum rezultă din jurisprudența recentă a Tribunalului Uniunii Europene, în cauza Dennekamp, în contextul dreptului fundamental la protecția datelor cu caracter personal, invocarea de către o autoritate publică a necesității respectării confidențialității datelor cu caracter personal nu poate constitui o justificare pentru refuzul de a comunica date cu caracter personal, atunci când dezvăluirea lor este necesară pentru a aprecia asupra existenței sau nu a conflictelor de interese.

În consecință, chiar dacă autoritățile publice, în aplicarea art. 86 din Regulament, pot decide să asigure confidențialitatea unor date cu caracter personal, interesul public de a exercita un control asupra activității administrației, contribuind la aplicarea legislației privind conflictele de interese, impune întotdeauna accesul la o cantitate minimă de date cu caracter personal, care să permită verificarea conflictelor de interese. Prin urmare, deciziile de secretizare a actelor emise de autoritățile publice sau a celor în baza cărora își desfășoară activitatea, precum și refuzul de comunicare a unor informații către public, motivat de faptul că se impune respectarea confidențialității datelor cu caracter personal, sunt nelegale dacă autoritățile publice decid secretizarea completă, împiedicând astfel aplicarea dispozițiilor legale privind verificarea conflictului de interese sau secretizarea (parțială ori totală) nu a fost dispusă în conformitate cu art. 86, coroborat cu art. 35 din Regulament.”, a explicat avocatul George Trandafir, Managing Partner la Trandafir&Associates.

Comunicarea exclusiv a numelor persoanelor care, în exercitarea profesiilor acestora, au pregătit sau au contribuit la pregătirea unor documente/planuri, proiecte, etc. care stau la baza procesului decizional al administrației publice, nu poate fi refuzată, neexistând o bază legală pentru aceasta, este de părere avocatul George Trandafir.

”În situația deciziilor adoptate de către autoritățile locale ale Municipiului București în domeniul urbanismului, cu atât mai mult se justifică accesul la asemenea date, cu cât suspiciunile de conflicte de interese sunt mari în domeniul urbanismului, iar în presa din România au existat în permanență exemple de asemenea suspiciuni. Concret, comunicarea exclusiv a numelor persoanelor care, în exercitarea profesiilor acestora, au pregătit sau au contribuit la pregătirea unor documente/planuri, proiecte, etc. care stau la baza procesului decizional al administrației publice, nu poate fi refuzată, neexistând o bază legală pentru aceasta. Este regretabil că unele autorități publice au înțeles – evident, în mod abuziv – să vadă în GDPR un paravan în spatele căruia să ascundă informațiile de interes public sau un alt instrument prin care să se protejeze – de răspundere, de lipsa voinței funcționarilor de a-și îndeplini atribuțiile la timp, etc. Iar exemplele de pervertire a scopului legitim al acestui instrument legislativ pot continua”, a declarat George Trandafir.

Reglementări relevante

Art. 86 din Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR):

„Prelucrarea și accesul public la documente oficiale - Datele cu caracter personal din documentele oficiale deținute de o autoritate publică sau de un organism public sau privat pentru îndeplinirea unei sarcini care servește interesului public pot fi divulgate de autoritatea sau organismul respectiv în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern sub incidența căruia intră autoritatea sau organismul, pentru a stabili un echilibru între accesul public la documente oficiale și dreptul la protecția datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament.”

Legea nr. 53/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică:

Art. 2 alin. (2) „Legea are drept scop: a) să sporească gradul de responsabilitate a administraţiei publice faţă de cetăţean, ca beneficiar al deciziei administrative; b) să implice participarea activă a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a actelor normative; c) să sporească gradul de transparenţă la nivelul întregii administraţii publice.”

Art. 3: „În sensul prezentei legi, termenii de mai jos se definesc astfel: (...) e) obligaţia de transparenţă - obligaţia autorităţilor administraţiei publice de a informa şi de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative şi la minutele şedinţelor publice;”

Art. 6: „Prevederile prezentei legi nu se aplică procesului de elaborare a actelor normative şi şedinţelor în care sunt prezentate informaţii privind: (...) c) datele personale, potrivit legii.” (n.n. Regulamentul General privind Protecția Datelor)

Legea nr. 554/2004 privind liberul acces la informaţiile de interes public:

Art. 2: „În sensul prezentei legi: (...) b) prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei;”

Art. 14 alin. (1): „Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice.” (n.n. exercitarea atribuțiilor funcționarilor sau demnitarilor, precum și exercitarea competențelor legale ale autorităților publice)

Jurisprudența instanțelor europene privind concilierea dreptului de acces la informațiile de interes public și dreptul la confidențialitatea datelor cu caracter personal - Cauza T- 115/13, Dennekamp:

„(...) [dreptul de acces la informații] este condiționat de anumite limite întemeiate pe considerente de interes public sau privat. (...) astfel de excepții derogă de la principiul accesului cât mai larg posibil al publicului la documente, ele trebuie interpretate și aplicate în mod [restrictiv]. Astfel, în cazul în care instituția vizată decide să refuze accesul la un document a cărui comunicare i- a fost cerută, acesteia îi revine, în principiu, obligația de a furniza explicații cu privire la modul în care accesul la acest document ar putea să aducă atingere concret și efectiv interesului protejat (...).” (n.n. confidențialitatea datelor cu caracter personal)

Recomandarea R (2000) 10 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre privind codurile de conduită pentru agenții publici, adoptată la 11 mai 2000:

Conform art. 13 din această recomandare, un conflict de interese se naște dintr- o situație în care agentul public are un interes personal de natură să influențeze sau să pară că influențează exercitarea imparțială și obiectivă a funcțiilor oficiale, respectivul interes personal înglobând orice avantaj pentru el însuși sau în favoarea familiei sale, a părinților, a prietenilor sau a persoanelor apropiate sau a persoanelor ori a organizațiilor cu care acesta sau aceasta are sau a avut legături de afaceri sau politice, precum și orice obligație financiară sau civilă pe care agentul public trebuie să o respecte.

Constituția României

Art. 148 alin. (2): „Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne (...)”.

 

 

 



















2626 vizualizari

  • +9 (9 voturi)    
    cata vreme nu da (Luni, 1 octombrie 2018, 15:00)

    CVL [utilizator]

    CNP si adresa si numarul de telefon, nu vad de ce nu ar trebui ca un PUG sau PUZ, proiecte de interes public, sa aiba in clar proiectantul si pe cel care l-a intocmit.
  • +4 (4 voturi)    
    Ce zicea primarita generala a Romaniei (Luni, 1 octombrie 2018, 15:02)

    ruskimushki [utilizator]

    acum cateva zile ?
    Nu mai puneti, bai, nici numele soldatilor morti in razboaie pe monumente, nici numele artistilor pe statui.

    Cred ca s-au raspandit zacamintele de uraniu peste tot pe sub tara, lumea nu mai judeca normal.
  • +3 (3 voturi)    
    gdpr (Luni, 1 octombrie 2018, 15:05)

    doejohn [utilizator]

    Bun, asa poate si Iohannis sa zica sa ii dea numele jos de pe site-ul Presedintiei Romaniei ca e data cu caracter personal, nu?

    Sau si de pe buletinele de vot, candidatii sa spuna ca nu vor sa le apara numele ca sunt date cu caracter personal?
    • +2 (2 voturi)    
      cred ca unora le-ar conveni la vot (Luni, 1 octombrie 2018, 16:22)

      CVL [utilizator] i-a raspuns lui doejohn

      sa se ascunda sub sigla partidului, ca sa nu vada alegatorul cine se ascunde in spatele listei. Nu le da idei :)
  • +8 (8 voturi)    
    Avocatii astia-s analfabeti functional ?!? (Luni, 1 octombrie 2018, 15:21)

    gmb72 [utilizator]

    Ei oare nu au citit Regulamentul 679 din 27.04.2016, adica GDPR-ul ???

    Vin cu o gramada de argumente juridice, cand principalul argument e în chiar art. 1 din GDPR, care zice clar, negru pe alb, la alineatul (3) ca:

    (3) Libera circulație a datelor cu caracter personal în interiorul Uniunii nu poate fi restricționată sau interzisă din motive legate de protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.

    Adica nu poti refuza diseminarea unor date, pretextand existenta GDPR, ca incalci GDPR-ul !!!!

    La fel motivau si idiotii din jandarmerie cand refuzau sa spuna cine e fantoma in alb, ca nu le da voie GDPR-ul... Dar de la aia nu am pretentii ca au scoala mai putina decat militenii de pe vremuri.

    Dar avocatii, chiar nu au citit GDPR-ul deloc ?
    Obiectivul GDPR-ului este de a garanta intimitatea persoanelor fizice PRIVATE in conditiile mentinerii
    liberei circulatii a datelor cu caracter personal in UE.
    Daca proiectele in cauza sunt publice, proiectantii si-au pus semnatura in calitate de PFA sau reprezentanti ai unor firme ori institutii pe acele proiecte, NU FAC OBIECTUL PREVEDERILOR GDPR....

    Si un ultim argument. Daca primaria e atat de stricta cu respectarea Regulamentului, sa-si puna pe pagina de internet datele de contact ale Responsabilului cu Protectia Datelor, pe care erau obligati sa-l numeasca inca din 25 martie 2018.... Si pe care sigur nu il au numit. ....Cu asta trebuiau sa inceapa avocatii, cu o discutie cu DPO-ul primariei si daca nu exista, cu o plangere la ANSPDCP, nu cu argumentele alea din care arata ce bine stiu ei sa faca copy paste din articole de lege, pe care nu le inteleg nici pe jumatate.....
    • 0 (0 voturi)    
      Și ce vă face să credeți că actualii (Luni, 1 octombrie 2018, 16:32)

      prec [utilizator] i-a raspuns lui gmb72

      avocați au mai multă școală decât vechii milițieni?
    • 0 (0 voturi)    
      N-am decat un plus (Luni, 1 octombrie 2018, 16:54)

      Inapasevedeinvers [utilizator] i-a raspuns lui gmb72

      Dar meriti mai multe.
      Ca de obicei puterea (fie ea la orice nivel) se ascunde dupa niste explicatii pentru prosti. Nu-si bate capul sa fie si argumentat.
      Se dau dupa cires si cica nu-i vede nimeni.
      Normal trebuia sa dea un raspuns exact si asumat legal, exclusiv Reprezentantul cu GDPR ca de-aia e platit. Alelate sunt pareri personale si trebuiesc luate ca atare, nu sa fie luate drept litera de lege.
      Daca nu vor sa-si asume responsabilitatea sa plece acasa, la coada vacii, ca acolo nu ma intereseaza ce efect au prostiile lor, dar nu sa semneze anonim.
  • +2 (2 voturi)    
    Bravo, Firutza! (Luni, 1 octombrie 2018, 15:38)

    complet_retard [utilizator]

    Excelenta decizia Duameni Primar, felicitari!

    Foarte bine faceti, ce trebuia sa stei toata pulimea numele proiectantilor?!

    La ce ar ajuta?

    Cei care au votat-o pe Gabitza o sa fie oricum de acord, nu este nevoie sa consulte documentatia, iar cei care n-au ales- vor fi contra, parerea lor nu trebuie luata in seama!

    Nimeni nu este intersat de numele celor care semneaza PUZ-urile sau PUG-urile!
  • +1 (1 vot)    
    Mai, dar borfasi mai sunt mai! (Luni, 1 octombrie 2018, 15:59)

    Marionette [utilizator]

    Fara rusine asa, fura ca-n codru. Proasta mai e natia asta!
    • +1 (1 vot)    
      Gresit ! (Luni, 1 octombrie 2018, 16:41)

      gmb72 [utilizator] i-a raspuns lui Marionette

      Natia nu e deloc proasta, doar ca astia-s reprezentantii care au ramas pe aici.
      De 100 de ani de mor valorile prin razboaie, pogromuri, apoi in temnitele comuniste, apoi, dupa 89 ne-au plecat peste hotare.... Ce vedem acum in jur, Dancila et Co fiind doar varful aisbergului, sunt produsele genetice ale celor ramasi in tara: idioti, prosti, hoti, sarlatani si neamuri proaste. Care, logic si normal, au ajuns sa ocupe locurile lasate libere de cei ce nu mai sunt....
      • 0 (0 voturi)    
        Iar ei vor zamisli (Marţi, 2 octombrie 2018, 8:50)

        ruskimushki [utilizator] i-a raspuns lui gmb72

        ceva si mai si…
        Un popor cu valori trunchiate.
  • +1 (1 vot)    
    stie ea tatica (Luni, 1 octombrie 2018, 19:45)

    middle_brick [utilizator]

    E despre smecheri pentru smecheri. Hai noi astia fraierimea la munca si platit impozite. fmm de hoti comunisti!
  • 0 (0 voturi)    
    Astia sunt bolnavi mintal. (Marţi, 2 octombrie 2018, 11:47)

    tarabost [utilizator]

    Dupa parerea lor bolnava, daca e nevoie sa fie cunoscut numele proiectantului atunci trebuie cerut in instanta. Cum era aia cu transparenta cheltuirii banilor publici?


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version