Primaria Capitalei a alocat in bugetul pe 2018 circa 175.000 lei pentru un studiu de fezabilitate pentru largirea Caii Calarasi, o zona protejata, cu zeci de cladiri monument istoric. Desi nu s-a spus cu subiect si predicat, in mod logic, largirea presupune demolarea cladirilor de pe o parte a strazii. In plus, in luna februarie, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea strazii, circa 88 milioane lei, fara insa sa se specifice ce lucrari se vor face. Reprezentantii Primariei Capitalei spun ca proiectul nu este batut in cuie, studiul de fezabilitate urmand sa stabileasca daca se va largi strada, ce se va demola/translata, sau daca se vor face doar lucrari de reabilitare a carosabilului si a liniei de tramvai.
Totusi, aceste alocari bugetare si lipsa informatiilor despre proiect au starnit ingrijorare in randul arhitectilor, societatii civile si a iubitorilor de patrimoniu, acestia atragand atentia ca demolarea cladirilor din aceasta zona ar fi un dezastru pentru Bucurestiul vechi, asemanator demolarii imobilelor de pe strada Buzesti, facute de fostul primar Sorin Oprescu.
In acest context, Asociatia Romana pentru Cultura, Educatie si Normalitate (ARCEN), un ONG care realizeaza inventarul zonelor protejate din Bucuresti in incercarea de a atrage atentia asupra situatiei delicate in care acestea se afla (se demoleaza cladiri de patrimoniu valoroase, ceea ce se construieste in loc nu respecta caracterul zonei) a realizat si un inventar al zonei Calea Calarasi, iar concluziile sunt surprinzatoare si aduc argumente pentru conservarea zonei ca atare.
Potrivit studiului ARCEN, in zona protejata Calea Calarasi sunt 208 cladiri si 6 terenuri libere. Dintre acestea 85 sunt clasate in lista monumentelor istorice, iar 14 fac parte din ansasmbluri clasate, deci circa jumatate. 195 sunt construite inainte de anul 2000 si doar 13 dupa 2000. In plus, Asociatia propune clasarea a altor 20 de imobile care au o valoare arhitecturala mare, dar nu se afla pe lista monumentelor.
Ceea ce este surprinzator este ca doar 8 imobile sunt nefolosite in prezent, in rest majoritatea avand functiunea de locuire (164), ceea ce reprezinta o premiza buna pentru regenerare. In plus, din cele 208 cladiri, 121 au un grad de intretinere bun si foarte bun.
Studiul mai releva ca circa 76% din imobilele construite dupa 2000 nu respecta regimul de inaltime al zonei protejate. In ceea ce priveste riscul seismic, 90% nu au fost expertizate.
Citeste articolul integral pe presshub.ro.
FOTOGALERIE De ce merita conservata Calea Calarasi Foto: Catalog Bucuresti/Alberto Grosescu
4
1
