Doua cladiri monument istoric din Piata Natiunile Unite din Capitala -Palatul ￢Agricola ￢ Fonciera￢ si Palatul ￢ Societatii Adriatica￢ - sunt acopertite de cativa ani de reclame uriase, desi legea interzice acest lucru. Doi cetateni pasionati de vechiul Bucuresti au sesizat in mai multe randuri Primaria Capitalei, Politia Locala a Municipiului Bucuresti, chiar si firma a carei reclama se afla pe cladirile monument, insa reclamele sunt in continuare acolo.
Potrivit articolului 15 din Legea 185/2013 privind amplasarea si autorizarea mijloacelor de publicitate este interzisa amplasarea mijloacelor de publicitate "pe monumentele istorice, cu exceptia firmelor care anunta activitatea ce se desfasoara in interiorul cladirii si a mesh-urilor amplasate pe perioada efectuarii lucrarilor de consolidare/ restaurare in conditiile prezentei legi".
Povestea celor doi cetateni se gaseste pe pagina de Facebook "Bucurestiul intre Da si Nu". Pe scurt, lucrurile s-au intamplat astfel: dupa prima sesizare, Politia Locala a Municipiului Bucuresti a spus ca s-a deplasat la fata locului, dar nu a gasit reclamele. Dupa o o alta sesizare, reprezentantii institutiei au spus ca au somat Asociatia de proprietari sa dea reclama jos, apoi au amendat firma Euromedia, care inchiriaza spatiul publicitar. Situatia insa nu s-a rezolvat, mesh-urile au fost date jos si puse la loc, fiind in continuare pe bloc.
Cei doi cetateni au sesizat si una dintre firmele ale carei reclame se aflau pe bloc, Hornbach.
"Urmare sesizarii dumneavoastra legata de locatia de mesh de la adresa Calea Victoriei - Piata Natiunilor Unite, va comunicam ca noi, in cadrul campaniilor OOH pe care le desfasuram, inchiriem locatii de la mai multi furnizori de media, locatii care sunt selectate de agentia noastra de publicitate. Prin contract, aceaste societati isi asuma responsabilitatea privind legalitatea locatiilor. Punctual, pentru meshul de la Calea Victoriei, noi suntem doar un utilizator temporar al acestui spatiu, locatia respectiva putand fi inchiriata si de catre alte societati. Un exemplu este chiar in fotografia furnizata de dumneavastra in care se vede o alta reclama, afisata pe cladirea vecina. Prin urmare, noi consideram ca suntem in legalitate avand un contract cu o societate care isi desfasoara activitatea in acest domeniu si care se obliga sa-si ia toate aprobarile. In alta ordine de idei dorim sa va aducem la cunostinta ca pe aceasta locatie au mai fost afisate si alte reclame ceea ce inseamna ca daca noi nu vom mai inchiria acest spatiu cu siguranta alta reclama va fi afisata", se arata in raspunsul trimis pe mail de companie cetatenilor de la "Bucurestiul intre Da si Nu".
Palatul Agricola - Fonciera este situat pe Calea Victoriei, nr 2, sector 3, are statut de monument istoric, inscris in LMI la pozitia 2180, cand codul B-II-m-B-19839 - arhitect Paul Smarandescu.
Palatul Societatii Adriatica este situat pe Splaiul Independentei, nr 2K, sector 3, are statut de monument istoric, inscris in LMI la pozitia 1214, avand codul B-II-m-B-18938 ￢ architect Petre Antonescu.
Raspunsurile la sesizarile pe care le-au primit cei doi cetateni:
Reclamele care au acoperit cladirile in perioada 2015-2017; Foto: "Bucurestiul intre Da si Nu"
Bucurestiul este plin de mesh-uri, prisme si panouri publicitare. Nimeni nu stie cu exactitate cate sunt, care sunt amplasate legal si care ilegal. Desi exista inca din 2013 o lege care interzice amplasarea reclamelor pe spatiile verzi, pe cladirile monument, pe pasajele rutiere samd, in Bucuresti sunt sute de astfel de exemple, iar autoritatile nu fac mare lucru. Politia locala spune ca da amenzi si a desfiintat zeci de reclame amplasate ilegal, insa acestea continua sa apara.
Primaria Capitalei trebuia sa faca, dupa aparitia legii, un regulament in care sa detalieze unde se pot pune reclame si unde nu, insa nu a facut nimic. Abia acum a anuntat ca a elaborat acest regulament si il va pune in dezbatere publica.
Dincolo de aspectul haotic pe care il creaza in oras si "poluarea vizuala" a zonelor protejate si a centrului orasului, cea mai importanta problema este cea legata de siguranta publica. In Bucuresti sunt zeci de prisme si cuburi, uneori proptite cu pietre, care la o furtuna mai puternica pot sa cada peste pietoni sau masinile care tranziteaza zona.
In ultimii ani au fost mai multe astfel de exemple, soldate chiar cu morti.
Miza este una foarte mare: piata de publicitate stradala in 2016 s-a ridicat la peste 38 milioane de euro.
Cum se intampla in alte orase europene
Inca din 2014 Grenoble a decis sa renunte la panourile publicitare de pe strazi si din statiile de autobuze, devenind primul oras din Europa care a recurs la aceasta masura.
Eric Piolle, primarul orasului, a declarat la vremea respectiva ca scopul masurii este de a "elibera spatiul public si de a dezvolta in paralel locuri care sa permita cetatenilor sa se exprime", dar mai ales pentru a incheia o practica pe care municipalitatea o considera "invechita" si "prea agresiva".
Alte orase europene au decis sa amendeze firmele care cumpara reclama daca panourile publicitare sunt amplasate ilegal. Astfel, cei care cumpara reclama o fac doar daca actele sunt in regula. Un exemplu in acest sens este Parisul.
Rezolutia Parlamentului European din 8 septembrie 2015 "Spre o abordare integrata a patrimoniului cultural european" subliniaza importanta patrimoniului cultural si atrage atentia asupra amenintarilor ambientale care afecteaza un numar important de situri de patrimoniu din UE si indeamna statele membre sa ia in considerare consecintele schimbarilor climatice si ale presiunii exercitate de om atunci cand isi elaboreaza strategiile de finantare pe termen lung a metodelor de prezervare si restaurare a patrimoniului. In plus, documentul releva faptul ca patrimoniul cultural si turismul isi sunt reciproc avantajoase deoarece, pe de o parte, patrimoniul cultural genereaza castiguri substantiale pentru industria turismului, in timp ce, pe de alta parte, turismul serveste cultura, incurajand expunerea si conservarea bunurilor culturale si generand veniturile necesare pentru prezervarea acestora.
0
7
