Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat infiintarea de principiu a Administratiei Municipale pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic, institutie care se va ocupa de consolidarea cladirilor cu risc seismic din Capitala. Deocamdata nu se stie cum va functiona aceasta institutie si cati oameni vor lucra acolo, aceste date urmand sa fie stabilite peste doua luni. Consilierii din opozitie - PNL si USB - spun ca aceatsa institutie nu va rezolva problema, fiind nevoie de modificarea legii. Grupurile USB, PNL si PMP fiindca nu au primit toti consilierii dreptul la cuvant, nu au votat si au parasit sala.

Cladire cu bulina rosieFoto: Agerpres

"Conform "listei imobilelor expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic", actualizata la data de la 09.09.206 si publicata de catre Primaria Municipiului Bucuresti, rezulta un numar foarte mare de imobile care necesita lucrari ample de consolidare, dintre care unele prezinta un risc seismic extrem de ridicat (173 imobile categoria I de risc seismic ) si alte imobile fiind catalogate drept "pericol public", respectiv 183 imobile. Avand in vedere realitatea prezentata mai sus si tinand cont de faptul ca, la nivelul Primariei Municipiului Bucuresti exista in prezent o structura cu atributii limitate si cu un numar redus de personal cu atributii in domeniu ( Serviciul Consolidari din cadrul Directiei Generale Dezvoltare si Investitii - Directia investitii cu un numar total de 8 posturi) , raportate la volumul extreme de mare al lucrarilor de consolidare imperios necesare, consideram ca unica solutie infiintarea unei structuri organizatorice cu atributii largite, concentrata exclusiv pe solutionarea acestei situatii grave la nivelul Municipiului Bucuresti", se arata in expunerea de motive semnata de primarul general al Municipiului Bucuresti, Gabriela Firea.

"Infiintarea acestei institutii nu rezolva problema consolidarii ci trebuie un nou cadru legislativ. Vom crea o forma fara fond. As vrea sa isi asume cineva, macara la nivel declarativ, ca dupa trei ani vom avea macar trei cladiri consolidate", a declarat Robert Turcescu, consilier general PMP.

Ciprian Ciucu, consilier general PNL, spune ca decizia unei astfel de institutii trebuie fundamentate mai bine sa stim cati oameni vor lucra acolo, ce buget va avea, regulamentul de organizare si functionare etc.

"Dorim sa consolidam cladirile cu risc seismic, sa instituim o instituim o institutie care sa rezolve aceste probleme. D-voastra propuneti o foaie de hartie fara valoare juridica. Asa cum spune si dl. Ciucu, acest proiect de hotarare, daca devine hotarare, nu are nicio valoare, este un simplu act populist. Veniti cu organigrama, regulamentul de organizare si functionare si atunci, in cunostinta de cauza, vom aproba infiintarea acestei institutii. Noi nici nu votam, nici nu abtinem fiindca nu este un proiect de hotarare", a declarat Nicusor Dan. consilier general USB.

Administratia Municipala pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic va functiona ca serviciu public de interes local al municipiului Bucuresti, finantat din bugetul local al Municipiului Bucuresti, din venituri proprii, precum si, dupa caz, din fonduri de la bugetul de stat.

In termen de 60 de zile se va inainta Consiliului General al Municipiului Bucuresti proiectul de hotarare privind aprobarea organigramei, numarului total de posturi, statului de functii si Regulamentului de organizare si functionare ale Administratiei Municipale pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic.

In Bucuresti exista in acest moment 356 de cladiri incadrate in clasa I cu risc seismic, adica cele cu "bulina rosie", din care 179 prezinta pericol public. Alte 307 sunt incadrate in clasa II cu risc seismic, iar 1591 sunt incadrate in categorii de urgenta, insa nu si intr-o clasa de risc seismic corespunzatoare. In ultimii 10 ani, au fost consolidate doar 42 de cladiri din clasa I de risc seismic. "19 au fost consolidate in programul de consolidari a Primariei Capitalei si restul direct de catre proprietari", spun reprezentantii municipalitatii.

Programul de consolidare merge atat de greu atat din cauza autoritatilor, care aloca bani putini anual, nu se ocupa suficient, nu sunt transparente, dar si din cauza legislatiei care impune acordul tuturor proprietarilor, existand persoane ca nu doresc aceste lucrari.