Consiliul General al Municipiului Bucuresti discuta in ultima sedinta din acest mandat mai multe proiecte imobiliare controversate. Printre acestea se numara ansamblu de patru turnuri cu inaltimi de 15- 25 de etaje, pe Calea Floreasca nr. 159 - 165, langa Hala Ford, monument istoric, un bloc cu 5 etaje pe strada Selari, unde sunt cladiri cu doua-trei etaje, blocuri de 12 etaje pe Soseaua Dobroiesti si un ansamblu de cladiri de 7 etaje pe malul Lacului Grivita, pe terenul fostei baze sportive Pescarusul. Vecinii cer in majoritatea cazurilor respingerea proiectelor.
- UPDATE Toate proiectele cu exceptia celui de pe str. Maxim Gorki au fost retrase la inceputul sedintei de pe ordinea de zi, iar cel de la Maxim Gorki nu a fost discutat deoarece nu a mai fost cvorum.
Patru turnuri cu inaltimi de 15- 25 de etaje pe Calea Floreasca
Consiliul General al municipiului Bucuresti decide joi daca aproba prelungirea planului urbanistic zonal care permite construirea a patru turnuri cu inaltimi de 15- 25 de etaje, pe Calea Floreasca nr. 159 - 165, langa Hala Ford, monument istoric, si restaurarea halei. Cetatenii din Grupul de Initiativa Floreasca cer consilierilor generali sa nu aprobe proiectul deoarece infrastructura in zona este subdimensionata, iar cele patru turnuri vor aduce masini in plus, iar noile constructii afecteaza monumentul istoric, fiind la o distanta foarte mica de el.
"Calea Floreasca la nr. 159 - 165 sector 1 cuprinde fostul parc al fabricii Automatica, in incinta caruia se afla monumentul istoric de categorie A - Halele Ford. Cladirile sunt proiectate de arhitect Paul Emil Miclescu si construite, in perioada 1935-1936. Terenul de 3,2 ha ce a apartinut fabricii, a fost vandut unui investitor privat ce doreste constructia a 4 turnuri cu 25, 20, si respectiv 15 etaje langa Halele Ford, adica imediata apropiere a unul monument istoric de categoria A (distanta mai mica de 100 m). In prezent, Cartierul Floreasca adaposteste 32 de imobile noi, ridicate pe infrastructura deja existenta de la inceputul procesului de edificare al cartierului. In extremitatea nordica a cartierului, spre Sos. Pipera, dar si spre sud, spre Sos. Stefan cel Mare a aparut un numar considerabil de turnuri si activitati incompatibile cu o zona rezidentiala. Printre efecte mentionam poluarea, dublarea consumului de utilitati pe retelele edificate anterior, triplarea numarului de automobile si de vehicule. Zona Floreasca este extrem de aglomerata, atat pe arterele principale, cat si pe cele secundare. Actuala infrastructura nu poate sustine o asemenea dezvoltare imobiliara", argumenteaza cetatenii.
Acestia spun ca alesii locali nu trebuie sa prelungeasca Planul urbanistic zonal din urmatoarele motive:
1. Infrastructura este depasita, punand in pericol nivelul de confort al locuitorilor, precum si valoarea proprietatilor din cartier. In plus, retelele electrice sau cele de alimentare cu apa nu pot suporta onorabil nici macar consumul actual.
2. Spatiul public pietonal se va reduce considerabil.
3. Traficul va creste si mai mult (peste 1.000 de masini zilnic), ceea ce va acutiza si lipsa locurilor de parcare.
4. Regimul de inaltime al cladirilor propuse prin PUZ - aceasta ar insemna o extrem de agresiva rupere de scara in imediata vecinatate a unui monument istoric neglijat si intr-o zona in care maxima de inaltime este P+4, sub pretextul ca se va crea un "reper de inaltime".
5. Un santier extrem de poluant "zgomot, praf si trafic greu" pentru cel putin trei ani.
6. O umbrire masiva a frontului de est al Caii Floreasca.
7. O construire intensiva, fara suficiente spatii verzi reale, avand in vedere existenta unui subsol general peste care nu se pot planta arbori.
In plus, cetatenii cer investitorilor sa prezinte un studiu de impact cu privire la transportul in comun, circulatiile auto in conditiile cresterii fondului imobiliar privat si de birouri in zona, circulatiile pietonale, gestionarea parcarilor pe proprietatea privata, cum va afecta aceasta dezvoltare impresionanta habitatul natural descris de lacul Floreasca, aflat in imediata apropriere, dar si Parcul Floreasca si patrimoniul amplasarea a patru turnuri la o distanta mai mica de 100 m de Halele Ford, monument istoric de clasa A.
Mai mult, cetatenii doresc cercetari si statistici sociologice din care sa aflam cine vrea sa mearga pe jos, pe unde si de ce nu o poate face in prezent, o consultare publica asupra proiectului si un plan urbansitic zonal pe o suprafata mai ampla decat cea studiata in prezent.
Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat, la sfarsitul lunii aprilie 2011, un Plan Urbanistic Zonal care prevede construirea a patru turnuri, pe Calea Floreasca, langa hala Ford, monument istoric. Cea mai inalta cladire avea 25 de etaje, urmata de o cladire de 20 de etaje si doua de 15. Proiectul propunea restaurarea Halei Ford, iar in interiorul ei se dorea amenajarea unui centru comercial cu dotari publice. Turnul de 25 de etaje avea functiunea de birouri, iar celelalte trei cladiri, locuinte.
Beneficiarul investitiei era societatea Primaverii Gardens. Terenul pe care s-au aprobat constructiile are aproape 28.000 mp si se afla in incinta fostei fabrici Automatica, la intersectia bulevardelor Calea Floreasca cu Mircea Eliade, langa Parcul Floreasca.
Planul Urbanistic Zonal are o perioada de valabilitate de 5 ani. Anul acesta, in luna mai, acesta expira, si intrucat nu au inceput lucrarile pana acum, proprietarii au cerut prelungirea documentatiei de urbanism.
Un bloc cu parter si 5 etaje - 26 metri - ar putea aparea in Centrul Istoric, pe str. Selari nr. 4
Un bloc cu inaltimea maxima de 5 etaje - 26 metri - ar putea aparea in Centrul Istoric al Capitalei, pe strada Selari nr. 4, potrivit unui Plan Urbanistic Zonal ce va fi discutat de Consiliul General al municipiului Bucuresti joi. Cladirea va adaposti un hotel, servicii, comert, spatii culturale si comerciale. Pe strada Selari sunt cladiri cu doua-trei etaje, iar noua cladire va fi cu doua etaje mai inalta decat ele. Proiectul a primit unda verde de la Ministerul Culturii si de la Primaria Capitalei, avizul de urbanism fiind semnat pe 23 februarie de fostul arhitect-sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu. Proiectul urmeaza sa fie supus aprobarii Consiliului General al Municipiului Bucuresti, joi.
Zona Protejata Lipscani, din care strada Selari face parte, este unicat in Bucuresti, cu "valoare de raritate" in Romania. Potrivit regulamentului de urbanism al zonei, gradul de protectie trebuie sa fie maxim: se protejeaza valorile arhitectural - urbanistice, istorice si de mediu natural inansamblul lor: trama stradala, fondul construit, caracterul si valoarea urbanistia. Sunt permise interventii care conserva si potenteaza valorile existente.
Potrivit documentatiei de urbanism afisate pe site-ul Primariei Capitalei, terenul pe care ar urma sa se construiasca acest imobil se afla la adresa str. Selari nr.4/ str. Smardan nr.27, practic intre cele doua strazi. Acesta are o suprafata de circa 2000 mp si in prezent este gol, neexistand nicio cladire.
Potrivit planurilor prezentate pe site-ul municipalitatii, cladirea noua ar urma sa aiba parter si doua etaje la strada Selari, apoi retras la 4 metri se construiesc inca doua etaje, ajungandu-se la patru etaje, iar pe strada Smardan, cladirea se inalta pana la etajul 5. Noua cladire este prevazuta cu o curte interioara.
Indicatori urbanistici existenti:
Indicatori urbanistici aprobati prin P.U.D. - Zona Pilot a Centrului Istoric al Municipiului Bucuresti aprobat cu H.C.G.M.B. Nr. 221/11.10.2005 sunt:
- Str. Selari, nr. 4: POT = 55% -75%; CUT - 2,6 -3,2 mp. ACD /mp; RHmax = P+4;
- Str. Smardan, nr. 27: POT = 75% -95%; CUT > 4,5 mp. ACD /mp; RHmax = P+3+4retras;
Indicatorii urbanistici reglementati P.U.Z. - Zona protejata Lipscani:
POT.max. 80%
CUT.max.=3,5 mp. ACD /mp;
Indicatori urbanistici ceruti:
POT: 80%
CUT: 3,5
Inaltimea maxima: 2S+P+2E+4E+5Er - 26 m.
Functiune propusa: complex multifunctional - Hotel, servicii, comert, spatii culturale si comerciale.
Initiatorul proiectului: SC RONATURSTEIN SRL
Elaborator: SC URBAN OFFICE SRL
Blocuri de 12 etaje pe Soseaua Dobroiesti - malul lacului Pantelimon
Pe Şoseaua Dobroieşti nr. 86, sector 2, pe malul lacului Pantelimon, un investitor privat vrea sa construiasca un ansamblu rezidential cu trei blocuri, doua cu doua, subsoluri, parter si 12 etaje si unul cu subsol, parter si 5 etaje. Retragerea fata de malul lacului este de 30 m.
Initiator: Crybad
Proiectant: Western Outdoor
Indicatori urbanistici ceruti:
POT: 60%
CUT; 2,8
Inaltime maxima - 40 m
Consilierii generali vor decide joi daca aproba proiectul.
Blocuri de 7 etaje pe malul Lacului Grivita
Proiectul aflat pe ordinea de zi de joi a CGMB prevede construirea unui cartier de blocuri de cinci si sapte etaje pe terenul fostei baze sportive Pescarusul, pe malul Lacului Grivita, str. Fabrica de Caramida. Locuitorii din zona si Asociatia Pro_Do_Mo au cerut Primariei Capitalei sa nu aprobe proiectul si au trimis o petitie alesilor locali.
Peste 50 de locuitori din zona Fabrica de Caramida au semnat petitia in care cer alesilor locali sa nu aprobe proiectul. Cetatenii spun ca zona este una cu case, iar blocurile nu au ce cauta acolo. In plus,planul urbanistic zonal (PUZ) nu ar avea toate avizele cerute de lege.
"PUZ-ul propus spre adoptare incalca flagrant Planul Urbanistic General. Prin PUG zona este incadrata zona protejata Bazilescu, in subzona L1d (locuinte individuale mici, pe parcele cu Procent de Ocupare al Terenului mai mic de 20%...) si V4 (spatii verzi pentru protectia cursurilor de apa), in cazul de fata Lacul Grivita. Or, prin PUZ-ul propus se cere : POT max.=28%, CUT max. =1,3, Inaltime maxima = P+3E-5E - P + 6E -7E - 28 m. PUZ-ul propus spre adoptare nu are avize de la Ministerul Culturii si Patrimoniului National, de la Autoritatea Aeronautica Civila din Romania, de la Administratia Nationala Apele Romane si de la SC Apa Nova Bucuresti SA. Avizele acestor institutii prezentate in dosar sunt eliberate pentru o alta adresa decat cea mentionata si descrisa in PUZ-ul propus. Ele se refera la un teren situat in B-dul Laminorului nr. 165. Este evidenta incercarea de inducere in eroare prin prezentarea confuza si in fals a documentelor substituite referitoare la alt imobil. In prezent, zona vizata de acest PUZ este ca un parc, datorita faunei si florei spontane care s-a dezvoltat acolo, dupa cum se poate vedea si in imaginea din satelit. De-a lungul strazii Fabrica de caramida / malul Lacului Grivita sunt mai multe PUZ-uri aprobate care prevad, asa cum e si normal si legal, inaltimea maxima de 10 m, respectiv P+2E. In procesul de dezbatere publica pe site-ul Primariei Capitalei, in mai 2015, cetatenii care si-au exprimat parerea au fost impotriva aprobarii proiectului", se arata in petitia prin care cetatenii cer consilierilor sa nu aprobe proiectul.
Si asociatia Pro_Do_Mo a facut o petitie similara. Reprezentantii ONG-ului sustin ca proiectul incalca legea urbanismului si legea monumentelor istorice.
"Solicitam Consilierilor Generali sa nu aprobe PUZ Fabrica de Caramida, Lacul Grivita, sector 1. Proiectul incalca legea urbanismului si legea monumentelor istorice. In ceea ce priveste legea urbanismului, 350/2001, modificata, art. 32 (7) "Modificarea pirn planuri urbanistice zonale de zone ale unei unitati teritoriale de referinta, stabilite prin reglementari aprobate prin Planul Urbanistic General, poate fi finantata de persoane juridice si/sau fizice. In aceasta situatie, coeficientul de ocupare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu il va putea depasi pe cel aprobat initial cu mai mult de 20%, o singura data. Ori, terenul avut in vedere de PUZ Fabrica de Caramida este reglementat de doua zone: zona L si zona V, CUT-ul reglementat prin PUG fiind 0,7 pentru zona L si 0,2 pentru zona V. PUZ-ul Fabrica de Caramida, propune, insa, CUT = 1,3, depasind astfel indicatorul zonei L cu peste 70%. In ceea ce priveste legea monumentelor istorice, 422/2001, proiectul se afla in Parcelarea Bazilescu, monument istoric inscris pe LMI 2010, poz. 195, B-II-s-B-17913, care dateaza de la sfirsitul secolui XIX, prima jumatate a secolului XX. Construirea unui complex rezidential cu inaltimi de pina la 7 etaje reprezinta o incalcare flagranta a legislatiei in domeniu", se arata in scrisoarea trimisa de Asociatia Pro_Do_Mo alesilor locali.
Reprezentantii asociatiei spun ca in cazul in care proiectul este aprobat se vor adresa instantelor de judecata.
Dezvoltatorul proiectului de pe strada Fabrica de Caramida este AMCOR Estate, iar proiectantul documentatiei de urbanism Marilena Butnariu. Terenul are o suprafata de circa 56.795 mp, iar in prezent se permite acolo edificarea unor constructii de doua etaje pe 20% din teren. Prin intermediul documentatiei de urbanism (Plan Urbanistic Zonal), investitorii cer Consiliului General al Municipiului Bucuresti permisiunea sa construiasca un cartier de blocuri de cinci si sapte etaje pe 28% din teren. Fata de malul Lacului Grivita se va pastra o fasie de protectie de 50 metri. Agentia pentru Protectia mediului Bucuresti este de parere ca planul urbanistic zonal nu are efecte semnificative asupra mediului, nu necesita evaluare de mediu, urmand sa fie supus procedurii de adoptare fara aviz de mediu.
Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) Str. Maxim Gorki nr. 28-30, sector 1
Proiectul prevede construirea la aceasta adresa a unui bloc cu patru etaje.
Beneficiar: Astalrom
Elaborator: BIA Dragos Mihail
Suprafata teren: 657 mp
Indicatorii urbanistici aprobati existenti
- inaltimea maxima: 13 m
- Procent de Ocupare al Terenului : 40%
- Coeficient de Utilizare al Terenului: 2,5mp ADC/mp
- Functiune: Zona Protejata parcelarea Monnet - locuinte
Indicatorii urbanistici propusi
- inaltimea maxima: subsol plus demisol plus parter plus 4 etaje;
- Procent de Ocupare al Terenului : 40%
- Coeficient de Utilizare al Terenului: 2,5mp ADC/mp
- Functiune: reprezentanta comerciala, birou pentru profesiuni liberale si consultanta.
Vecinii au cerut consilierilor generali sa nu aprobe proiectul deoarece zona este de locuinte, iar aceasta cladire va adaposti de fapt birouri.
0
1
