Primaria Capitalei a castigat procesul in care un cetatean cerea anularea autorizatiei de construire emise de municipalitate pentru pasajul de la Ciurel pe motiv ca aceasta ar fi fost emisa ilegal, in regim de urgenta, desi nu era nicio urgenta. La finalul anului trecut, Tribunalul Bucuresti a decis anularea autorizatiei de construire emisa in 2014 de Primaria Capitalei pentru pasaj. Instanta arata ca nu era nici o urgenta, asa cum este ea definita de lege. Primaria Capitalei a facut recurs, iar pe 11 aprilie 2016, Curtea de Apel Bucuresti a dat dreptate institutiei, decizia fiind definitiva. Pasajul de la Ciurel este finalizat in proportie de 50%, au declarat reprezentantii municipalitatii pentru HotNews.ro.

Pilonii podului de la CiurelFoto: Hotnews

Procesul a fost pornit de un cetatean din zona, Mihai Danes, nemultumit de faptul ca piciorul podului se inalta la cativa metri de proprietatea lui si ii afecteaza viata si dreptul la prooprietate. "Nu sunt nemultumit pentru ca nu sunt expropriat ci pentru ca viata mea si a familiei mele este tulburata de actiuni ilegale care sunt scuzate de interesul "public " in detrimentul interesului meu", spune Mihai Danes.

Tribunalul Bucuresti a anulat pe 30 octombrie 2015 autorizatia de construire emisa de Primaria Capitalei pentru edificarea pasajului, aceasta fiind emisa ilegal, potrivit instantei, insa decizia nu era definitiva."Instanta dispune anularea autorizatiei de construire nr. 2/27.01.2014 emisa de PMB. Dispune desfiintarea lucrarilor efectuate in baza autorizatiei de construire nr. 2/27.01.2014 Cu recurs in 15 zile de la comunicare", se arata pe portalul instantelor de judecata.

Primaria Capitalei a facut recurs, iar pe 11 aprilie 2016, Curtea de Apel Bucuresti a dat dreptate institutiei, decizia fiind definitiva. Ramane de vazut cum isi motiveaza instanta decizia, existand o diferenta atat de mare intrec cele doua sentinte.

Mihai Danes a castigat in instanta, in iulie 2012, si anularea primei autorizatii de construire a pasajului, emisa de municipalitate in regim de urgenta, desi nu era nicio urgenta. In noiembrie 2013, sentinta a devenit definitiva. Primaria nu a tinut cont de decizia instantei si a emis o alta autorizatie, continuand lucrarile, Danes a atacat-o si pe aceasta in instanta, iar la inceputul anului 2014 a fost emisa si cea de-a treia, in baza careia se lucreaza acum, dar care a fost si ea anulata la prima instanta, in octombrie 2015. La recurs, Primaria a castigat.

In februarie 2013, si Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului a fost suspendat in instanta de un grup de cetateni din zona care nu sunt de acord cu acest proiect. Tribunalul Bucuresti a anulat pe 4 noiembrie 2014 Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului expres spre Autostrada A1, ce ar urma sa porneasca de la Ciurel si sa ajunga la autostrada, dincolo de soseaua de centura. In acest PUZ este trecut inclusiv Pasajul de la Ciurel. Procesul a fost intentat de mai multe familii care detin proprietati pe traseul acestei artere. Sentinta nu este definitiva.

Cetatenii din zona si societatea civila au declarat in nenumarate randuri ca se opun proiectului din urmatoarele motive:

- este inutil, existand variante mai ieftine si care s-ar putea realiza mult mai rapid. "Printre solutii se numara realizarea unei strapungeri care sa continue strada Preciziei pana in centura Capitalei, realizarea unei strapungeri pe strada Liniei, unde se afla o cale ferata abandonata si unde nu ar fi nevoie de expropieri pentru realizarea drumului pana la centura. O alta solutie ar fi realizarea unei strapungeri in continuarea bulevardului Timisoara, aceasta ar avea cateva sute de metri pana la centura si s-ar putea realiza foarte rapid. Toate aceste rute alternative ar duce la decongestionarea bulevardului Iuliu Maniu, fara sa fie nevoie de acest proiect megalomanic (drumul expres spre autostrada A1, n.r.)", a declarat Victor Rausse, unul dintre cetatenii afectati de proiect.

- nu va duce la rezolvarea problemelor de trafic, aglomerand centrul Capitalei. "Acest PUZ decongestioneaza intr-adevar bd-ul Iuliu Maniu, dar va conduce tot traficul spre centrul Capitalei, deoarece soferii care vin de pe A1 si de pe soseaua de centura vor trece podul de la Ciurel, vor merge pe Splaiul Independentei si vor trece prin zona Unirii spre autostrada Bucuresti - Constanta. De asemenea, drumul va crea o descarcare majora pe soseaua Virtutii, un drum important care leaga Drumul Taberei de nordul Capitalei", a mai declarat Rausse.

- trece la doar 7 metri de uzina de apa de la Rosu, unde sunt niste bazine imense de apa descoperite pe care smogul facut de masinile de pe drum le vor polua.

- proiectul nu are studiu de trafic, singurul studiu in acest sens fiind JICA, un studiu realizat de japonezi in 2000 si care nu recomanda acest proiect drept o solutie viabila.

Cand au inceput lucrarile

Primaria Capitalei a demarat lucrarile la drumul expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti in 2010, iar potrivit documentelor prezentate la vremea respectiva, artera, de 8,3 km, ar fi urmat sa faca legatura intre Splaiul Independentei si autostrada A1. Licitatia pentru executarea lucrarii a fost castigata de catre consortiul JV Bogl - Astaldi - Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014.

Lucrarile au fost oprite la cateva luni dupa ce au inceput atat din cauza litigiilor cat si din motive financiare. In 2014 au fost reluate si de atunci se lucreaza in continu. In bugetul pe anul 2015, lucrarea a primit circa 64 milioane lei. Reprezentantii municipalitatii spun acum ca pasajul va fi gata in 2016.

Traseu drumul express

Drumul expres va porni de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, va merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla.