Conducerea RADET a prezentat miercuri strategia de eficientizare a regiei si reformare a sistemului centralizat de incalzire. Furnizorul de caldura pentru Capitala vrea impartirea Bucurestiului in 21 de zone delimitate tehnic si introducerea in sistem a cinci CET-uri (centrale electrice de termoficare) noi in cartierele Baneasa, Colentina, Titan, Stefan cel Mare si Rahova. RADET mai cere si contorizare individuala la fiecare apartament. Totodata, strategia propune renuntarea la memorandumul de fuziune RADET -ELCEN deoarece municipalitatea nu poate sustine ELCEN si nu este fezabil din punct de vedere economic.
Gabriel Dumitrascu, seful Consiliului de Administratie al RADET, spune ca prin introducerea celor 5 CET-uri noi, fiecare cartier va avea o sursa de caldura, nefiind nevoie sa se transporte agentul termic de exemplu, 27 de km de la CET Grozavesti pana in Colentina, astfel reducandu-se costurile de transport cu pana la 60% si realizandu-se o economie de circa 200 de milioane lei/an. CET-urile ar putea fi realizate de investitori privati, daca Primaria Capitalei isi da acordul ca acestea sa fie introduse in retea sau de municipalitate. In cazul in care municipalitatea va construi cele 5 CET-uri, investitia se ridica la circa 120 milioane euro.
"RADET are pierderi pe retea de 30%. 80% sunt pe sistemul primar de transport. In 1990, sarcina termica disponibila era de 5.800 MWt pe ora, iar de atunci fiindca a disparut CET Pipera, Titan etc, aceasta a scazut cu 35% si tendinta este de scadere. Situatia din decembrie si ianuarie, cand doua cartiere au ramas fara caldura si apa calda a fost cauzata de lipsa capacitatii de productie la ELCEN (CAF-urile au fost scoase din uz de la 1 ianuarie fiindca nu mai indeplineau conditiile de mediu). Practic, partea de NE a capitalei a ramas fara nicio sursa de caldura si trebuie sa trasportam agentul termic si 27 de km pentru a-l aduce din partea cealalta a orasului. Apici apar majoritatea pierderilor si costul de transport este foarte mare. Solutia este sa avem producatori mai mici si eficienti energetici care sa alimenteze zona lor, sa nu mai fim nevoiti sa transportam energia termica 30 de km, o retea mai mica de transport, modernizata, si cartiere eficiente energetic", a declarat Gabriel Dumitrascu.
Cu negru si verde sunt figurate CET-urile existente si cu galben cele noi
Ca si etapizare, intai s-ar face impartirea Bucurestiului in 21 de zone unitare de incalzire, apoi introducerea celor 5 CET-uri noi in sistem, apoi redimensionarea retelei de transport si distributie. Dumitrascu spune ca dupa introducerea centralelor noi in sistem, intrucat se reduce pretul de producere a gigacaloriei (n.r. datorita tehnologiei noi si a concurentei) si se reduce pretul de transport, s-ar face o economie de circa 200 milioane lei pe an, bani care vor fi folositi pentru modernizarea retelei de transport si distributie.
Presedintelei consiliului de administratie al RADET a declarat ca pana in prezent au existat 5-6 cereri din partea unor operatori privati de a construi centrale termice noi, insa Primaria Capitalei nu le-a dat acceptul de a intra in sistem si a vinde energie termica.
Dupa dezbaterea publica, strategia va fi supusa aprobarii Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
In prezent RADET cumpara energia termica de la ELCEN (companie de stat), in proportie de 92, iar restul de la mici producatori. Pretul gigacaloriei este format din pretul de productie si pretul de transport/distributie.
RADET are 1000 km retea de transport, 3000 km retea de distributie si asigura 74% din necesarul de energie termica din Bucuresti. La RADET sunt racordate 8.600 de condominii, 566.000 apartamente si
1.230.000 persoane. Din 1990 s-au debransat 4,69% dintre abonati, potrivit RADET.
RADET este in prezent in pragul falimentului, din cauza datoriilor uriase catre ELECN (vezi mai jos explicatia), a pierderilor pe retea de circa 30%, a lipsei de investitii, dar si a managemetului defectuos. Iarna trecuta au ramas fara caldura si apa calda timp de mai multe zile cartierele Militari si Rahova. In 2013, Guvernul a aprobat prin memorandum fuziunea RADET cu ELCEN, pentru stingerea datoriilor, insa acest lucru nu s-a concretizat. Regia are nevoie urgent de reforma pentru evitarea colapsului.
Grafice prezentate RADET
- Cateva explicatii pentru situatia dezastruoasa in care a ajuns RADET:
Un Ordin al Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie ingenuncheaza RADET
In acest moment, RADET are datorii de circa 3,2 miliarde de lei catre ELCEN - furnizorul de energie termica, motiv pentru care in ultimii doi ani conturile Regiei au fost poprite in mod constant de ELCEN. Astfel, RADET nu a putut sa mai faca deloc investitii si toate reparatiile necesare, fiind alocati in mare parte doar bani de salarii si pentru remedierea avariilor.
ELCEN furnizeaza energie termica catre RADET in baza unui contract semnat in 2009 si aprobat printr-un ordin emis de presedintele de la acea vreme al Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie (ANRE) Petru Lificiu (PDL). Contractul prevede ca RADET trebuie sa achite facturile catre ELCEN in termen de 15 zile. Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, spunea ca aceasta prevedere este cea care a generat acumularea acestei datorii uriase deoarece RADET are nevoie de 30-40 de zile pentru a colecta banii de la populatie, deci nu poate plati in 15 zile. Pe 30 decembrie 2013, presedintele ANRE, Emil Calota, a emis un ordin prin care a aprobat un nou contract cadru pentru vanzarea energiei termice intre ELCEN si RADET, insa termenul de 15 zile pentru plata facturilor a fost pastrat.
"ANRE a emis reglementari evident in defavoarea distribuitorului de energie termica RADET Bucuresti, favorizand in schimb producatorul de energie termica Electrocentrale Bucuresti SA... Lovitura mortala pe care ANRE a dat-o in favoarea producatorului este Ordinul 50 din 2009, al Presedintelui ANRE privind Contractul Cadru de Vanzare-Cumparare a Energiei Termice, care stipula ca ordinea platilor facturilor se face - mai intai in contul penalitatilor, si - abia in al doilea rand, in contul consumului curent si respectiv a datoriei principale", spunea Oprescu in iulie 2015.
Astfel, banii platiti de RADET catre ELCEN (ambele entitati economice cu actionar majoritar statul roman) s-au dus la plata penalitatilor, care tot cresteau, si nu la stingerea datoriei de baza.
In decembrie 2008, RADET avea la ELCEN o datorie de circa 1,4 miliarde lei, jumatate penalitati, jumatate facturi neplatite. In 2008, municipalitatea a cerut reesalonarea datoriei de baza - 743 milioane lei - pe 3 ani. Mai erau si penalitatile de aproape 700 milioane lei, insa acolo trebuia facuta o discutie cu Ministerul de Finante pentru anularea lor. Oprescu a platit primele doua rate din batoria de baza, insa cea de-a treia, 259 milioane lei, nu s-a mai platit. Edilul a motivat ca ELCEN l-a pacalit si banii au fost dati pentru plata penalitatilor, nu pentru stingerea datoriei. In orice caz, "RADET Bucuresti impreuna cu Municipiul Bucuresti au platit in ultimii 10 ani aprox. 9,7 miliarde de lei, pentru un cost al agentului termic consumat de aprox. 8 miliarde de Lei, restul fiind numai penalitati. Iata cum RADET si Municipalitatea, desi au platit cu 1,7 miliarde de lei mai mult decat au consumat, inca mai au datorii de 3,8 miliarde. Jaf pe fata din banii bucurestenilor", a declarat Oprescu in vara acestui an.
Pentru recuperarea datoriei, in ultimii 2 ani, conturile RADET au fost poprite in mod constant de catre ELCEN in proportie de 50-100%, astfel ca regia nu a putut face investitii, ramanand bani foarte putini doar pentru reparatii.
Astfel, s-a ajuns in situatia ca in pragul iernii, RADET sa ramana cu zece mari avarii nerezolvate, ceea ce pune in pericol furnizarea caldurii in anumite cartiere.
Populismul primarului Oprescu
Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice (RADET), care distribuie bucurestenilor apa calda si caldura, a ramas cu o gaura de circa 227 milioane lei (cifra actualizata in iunie 2015) din cauza faptului ca din 2011 pana in 2015 pretul energiei termice a crescut cu circa 23% (majorare aprobata de Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei pentru ELCEN - producatorul de energie termica), insa aceasta majorare nu a fost propusa de primarul Oprescu pentru aprobare Consiliului General al Municipiului Bucuresti, deci nu a putut fi insusita si aplicata la populatie sau subventionata. In plus, o parte dintre consilierii generali s-au exprimat clar impotriva majorarii (grupul PSD).
Astfel ca RADET a cumparat energie scumpa de la ELCEN, dar a fost nevoita sa o vanda mult mai ieftin catre populatie, din cauza ca primarul Sorin Oprescu nu si-a asumat sa propuna aceasta majorare. RADET sustine ca a cerut majorarea pretului la gigacalorie anul trecut, inainte de alegerile prezidentiale, insa cererea nu a fost aprobata.
"In prezent RADET practica tarifele aprobate in 2011, in timp ce furnizorii de energie termica, apa, gaze naturale au majorat anual preturile. ... In data de 21 martie 2014 RADET a depus la Primaria Capitalei o solicitare pentru majorarea preturilor. Solicitarea a fost respinsa in urma obtinerii unui aviz nefavorabil din partea Autoritatatii Municipale de Reglementare a Serviciilor Publice (n.r. autoritate in subordinea Consiliului General al municipiului Bucuresti)", se arata in planul de administrare al RADET aprobat la inceputul anului 2015 de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
Directorii RADET numiti politic
In ultimii ani, directorii RADET si consiliul de administratie al Regiei au fost schimbati imediat cum s-a schimbat majoritatea politica din Consiliul General al Municipiului Bucuresti si aliantele intre partide. Mai mult, desi legea prevede organizarea unui concurs, numirile se fac politic. De exemplu, la inceputul acestui an, CGMB a numit direct noile consilii de administratie ale RADET si RATB, dar alesii locali nu au facut numirile in urma unui concurs, asa cum prevede legea, ci politic. Asta in conditiile in care RADET si RATB sunt in pragul falimentului avand datorii de sute de milioane de lei.
Potrivit Ordonantei de urgenta nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice, selectia membrilor Consiliilor de Administratie se face pe baza unui concurs.
Noul CA l-a ales in functia de director general al Regiei pe Gabriel Tanase, fost consilier general, desi Agentia Nationala de Integritate sustine ca acesta nu are voie sa ocupe nici o functie publica timp de trei ani, pana in 2017. HotNews.ro a scris aici despre acest subiect.
Dupa ce scandalul a escaladat in presa, acesta a fost schimbat din functie, pe 21 septembrie 2015 fiind inlocuit de Valentin Vitalariu.
Intarzieri la plata subventiei si a ajutorului de incalzire de la Guvern
Oficialii RADET au reclamat tot timpul ca Primaria Capitalei a dat cu intarziere subventia aprobata la inceputul fiecarui an si ca aceasta este mai mica decat s-a solicitat. Anual municipalitatea da catre RADET circa 500 milioane lei pentru subventionarea intre pretul real al gicacaloriei si pretul platit de populatie, circa 50%.
Guvernul nu a mai dat din 2007 pana in 2011, cand s-a sistat de tot, subventia catre RADET - circa 700 milioane lei.
Fara investitii
Potrivit unor documente facute publice de municipalitate, circa 85% din reteaua de distributie si transport a RADET nu este modernizata, iar in 2013 s-au produs peste 4.000 de avarii. In sistemul de transport si distributie pierderile ajung pana la 30%.
Oficialii RADET au acuzat in vara lui 2015 Primaria Capitalei ca din 2012 nu a dat banii necesari pentru investitii.
"Lipsa fondurilor necesare pentru lucrarile de investitii din ultimii 4 ani a dus la sistarea acestora incepand cu finalul anului 2012. Modul in care s-a asigurat finantarea de la bugetul local pentru executia lucrarilor de investitii a fost evident necorespunzator si in neconcordanta cu solicitarile RADET Bucuresti. De exemplu, in 2011, RADET a cerut 256 milioane lei, s-au aprobat 55 milioane lei si s-au alocat 55 milioane lei. In 2013 s-au solicitat 216 milioane lei, s-au aprobat 15,3 milioane lei si s-au dat 11,9 milioane lei. In 2014 s-au cerut 198 milioane lei, s-au alocat 28 milioane lei si s-au platit 4,4 milioane lei", sustin reprezentantii RADET.
Oprescu sustinea insa contrariul, ca s-au dat in ultimii 10 ani peste 300 de milioane de euro pentru investitii:
- Modernizare sistem transport, 113 milioane de lei (89 de km de retea termica primara)
- Modernizare sistem de distributie, 317 milioane de lei (24 de km retea termica secundara, 221 puncte termice compacte, inlocuire conducte in peste 100 de puncte termice)
- Automatizare puncte termice, 387 milioane de lei ( au fost modernizate 576 de puncte termice, iar aproape 500 au fost automatizate).
- Dispecerizarea sistemului centralizat de incalzire, 87 de milioane de lei
- Modernizare centrale termice de cvartal, 81 de milioane de lei (exemple: Centrala termica zonala Casa presei, 20 de centrale termice de cvartal)
- Contorizarea energiei termice la consumatorii casnici, 219 de milioane de lei.
0
3
