In urma cu zece ani, Castelul Daniel din localitatea Talisoara (jud. Covasna), o resedinta nobiliara construita in anii 1600, era abandonat si degradat, in timpul comunismului fiind folosit ca sediu al unui CAP si depozit de cereale sau chimicale. In 2009 a fost cumparat de doi tineri corporatisti din Bucuresti, care in loc sa isi cumpere un apartament, au ales sa salveze un monument. Castelul a fost restaurat, o parte din bani fiind luati din fonduri europene, iar apoi transformat in hotel. Acum este un business de succes.
Un alt exemplu de buna practica sunt domeniile contelui Kalnoky, custodele domeniilor Printului Charles din Transilvania. Acesta a cumparat mai multe case taranesti din Miclosoara si le-a transformat in case de oaspeti (pensiune), iar cele doua castele care i-au fost retrocedate sunt in curs de restaurare. Insusi printul Charles a fost oaspete la pensiunea contelui Kalnoky.
Din nefericire insa, din cele circa 200 castele si conace din judetul Covasna, doar zece au fost restaurate si puse in circuitul turistic.
Informatia pe scurt
- castelul Daniel, o resedinta nobiliara cu o vechime de circa 400 de ani, a fost restaurat si pus in circuitul turistic de doi tineri corporatisti din Bucuresti care au vrut sa salveze un monument istoric;
- cumpararea castelului si restaurarea au costat circa 1 milion de euro, o parte din bani fiind luati din fonduri europene;
- acum hotelul a fost pus in circuitul turistic si a devenit o afacere de succes atragand atat turisti din Romania cat si din strainatate;
- contele Kalnoky, urmasul unei vechi familii din Transilvania si custodele domeniilor printului Charles in Transilvania, si-a recuperat cele doua castele din Miclosoara si Valea Crisului, ambele fiind in curs de restaurare;
- Contele detine si o pensiune in Miclosoara, printre oaspetii acesteia numarandu-se insusi printul Charles, dar si numerosi turisti englezi, germani, olandezi, etc.
- cu ajutorul printului Charles si a celor care au inceput sa restaureze conacele si castelele din zona, judetul Covasna a devenit una dintre cele mai atractive zone turistice din Romania;
Povestea castelului Daniel
Castelul Daniel se afla in localitatea Talisoara, judetul Covasna, la circa o ora de mers cu masina de la Brasov. Cladirea dateaza din prima jumătate a secolului XVII, primul sau proprietar fiind Daniel Mihály. El a primit domeniul de la Talisoara de la principele Bethlen Gábor. După colectivizare, castelul a parcurs traseul obişnuit al clădirilor de acest gen: mobilierul iniţial s-a pierdut, în el s-au amenajat birouri, dar a fost întrebuinţat şi ca depozit de cereale sau chimicale, dupa care a fost abandonat.
Castelul, monument de categorie A, a ajuns sa fie salvat printr-o minune. Doi corporatisti din Bucuresti, Lilla si Attila Racz, au vazut cladirea intr-o carte despre conacele din zona, au vazut ca este de vanzare si au decis pe loc sa-l cumpere.
"Cu acest castel a fost un love story. L-am vazut in acea publicatie - Tinutul Conacelor - unde scria ca era de vanzare si isi astepta destinul. Am venit sa il vedem, ne-a placut foarte mult si in clipa respectiva cred ca ne-am hotarat ca o sa-l cumparam. Nu ne-am gandit prea mult la fezabilitatea economica de a-l restaura, de a-l introduce in circuit, desi acesta era planul de la bun inceput. Noi lucram in Bucuresti, dar eu sunt din Sfantu Gheorghe, sotul din Miercurea Ciuc si pe langa faptul ca ne-a placut foarte mult Bucurestiul, aveam un plan pe termen lung ca atunci cand o sa avem copii, sa ajungem intr-o zona mai linistita", povesteste Lilla Racz.
Cladirea era scoasa la vanzare pentru circa 150.000 de euro, iar pe langa banii stransi, cei doi soti au facut si un credit pentru a putea cumpara imobilul.
"Am si avut niste bani pusi deoparte pe care vroiam sa-i folosim pentru o investitie. A fost nevoie sa facem si un credit. Cand am cumparat castelul, nu era darapanat. Arata cat de cat acceptabil. Nu era in pericol viata oamenilor care intrau, dar nu arata deloc bine, purta semnele comunismului, varuit ca un sediu CAP (Cooperativa Agricola de Productie, pe vremea comunismului - n.red.), jos se pastrau tot felul de lucruri, chiar si chimicale, deci nu era intr-o stare buna. Insa fata de alte castele si conace din Transilvania nu era in ruina", spune Lilla Racz.
Castelul Daniel dupa restaurare, Foto: HotNews.ro
Pentru restaurarea castelului, proprietarii au luat fonduri europene si au facut inca un credit.
"Partea cea mai semnificativa pe care am accesat-o din fonduri europene, ironic, nu au fost bani pentru restaurare, ci au fost bani UE pentru pensiuni turistice rurale, circa 200.000 euro, ce reprezenta cofinantare de 50%, deci in total 400.000 euro. In ceea ce priveste experienta cu fondurile europene, eu ce zic totdeauna este ca 200.000 de euro nu o sa fie niciodata picati din cer. Au fost niste bani munciti, cateodata cu birocratie, cu stampile peste stampile, care nu neaparat isi au rostul in economia de piata, insa acesta le-a fost pretul. In total, cumpararea si restaurarea castelului au costat circa 1 milion de euro. Ca si cronologie, in 2007 am auzit de cladire, in 2009 am cumparat, dupa care am inceput accesarea de fonduri. In 2011 ne-am apucat de restaurare, iar din 2014 - august - functionam ca si pensiune. In procesul de restaurare am incercat sa pastram tot ce se putea pastra, tot ce era de valoare si ce se poate arata sa scoatem in evidenta. In timpul lucrarilor am descoperit intr-o camera picturi murale din 1680 pe care le-am restaurat, lemnul recuperat din planseu, l-am folosit pentru mobilier", mai spune Lilla.
Camera cu picturi murale, Foto:Facebook, Castelul Daniel
Cum arata camerele castelului dupa restaurare, Foto: HotNews.ro
Dupa restaurare, castelul a fost transformat in boutique hotel si s-a dovedit a fi un business de succes. "Gradul de ocupare este in continua crestere. Acum ne aflam la 40%, ceea ce poate sa para putin, dar este peste media nationala si pana la urma inseamna ca avem toate weekendurile ocupate, plus o parte destul de buna din saptamana. Avem 8 camere, 5 camere standard la 80 euro cu mic dejun inclus si 3 camere superioare foarte spatioase cu semineu sau fresce din sec. XVII - 110 euro pe noapte. Sincer am facut niste calcule de dragul proiectului in ceea ce priveste recuperarea investitiei, dar nu ne gandim sa o recuperam. Momentan calculam doar profit operational, iar investitia a fost si una emotionala. In loc sa punem aceeasi bani in niste masini scumpe, am ales sa salvam un monument istoric. Deci nu ne gandim in termeni economici la partea de investitie", isi incheie Lilla povestea.
Atat ea, cat si sotul sau isi pastreaza job-urile. Lilla lucreaza in cercetari de piata si consultanta marketing, dar acum este in concediu maternal. Attila are un business pe partea de IT.
Domeniile contelui Kalnoky de la Miclosoara
La Miclosoara, contele Kalnoky detine o pensiune formata din mai multe case taranesti din zona, dar si un castel aflat in proces de restaurare. Un alt castel al contelui se afla in Valea Crisului.
"La Miclosoara nu este un conac, sunt casele de oaspeti si casele servitorilor care au fost transformate in apartamente de locuit, facute mai rustic. Conacul si castelul se afla in Valea Crisului, unde sta si familia contelui si acesta mai detine un castel in Miclosoara, aflat in curs de renovare pe fonduri norvegiene. Dansul administreaza domeniile printului Charles, din Valea Zalanului. Acolo iarasi nu vorbim de un conac ci de o casa taraneasca mai bogata, cu mai multe hectare de teren", explica Dombora Lehel, reprezentant al Asociatiei pentru Dezvoltarea Turismului in Judetul Covasna.
Casele de oaspeti de la Miclosoara , Foto: HotNews.ro
Sidonia Covaci, unul dintre administratorii domeniilor contelui de la Miclosoara, povesteste cum s-a intors contele in Transilvania si cum si-a recuperat proprietatile.
"Din cauza comunistilor, familia contelui a fost alungata din Romania, iar proprietarul actual s-a nascut in Germania. Dupa caderea comunismului, cand a vazut atmosfera de aici, a stiut ca trebuie sa se intoarca in Transilvania sa primeasca inapoi toate proprietatile familiei. Intai a cumparat aceasta casa, dupa care a primit inapoi castelul din Valea Crisului, dupa care au primit inapoi si castelul din Miclosoara si alte proprietati. La inceput au trait in aceasta casa, au inceput sa invite oameni din Bucuresti. De exemplu, a venit ambasadorul englez, ambasadorul american si dupa care au venit tot mai multi oameni si i-a venit ideea sa faca o casa de oaspeti. A mai cumparat casute din sat si asa s-a nascut pensiunea. In total avem 10 camere. La Valea Zalanului mai sunt 6 camere. Castelul nu este locuibil. Sper ca anul viitor se va termina restaurarea si acolo va fi partial un muzeu, partial un hotel. Restaurarea se face cu fonduri norvegiene", spune Sidonia Covaci.
Casele de oaspeti de la Miclosoara , Foto: HotNews.ro
Aceasta spune ca printre oaspetii contelui se afla si Printul Charles. "Printul vine in fiecare an in Covasna. O noapte sta aici la Miclosoara, dupa care merge la Valea Zalanului unde sta mai mult. Se opreste aici fiindca vrea sa se intalneasca cu contele. Contele acum locuieste la Valea Crisului, unde este castelul cel mare. Nu la castel, ca este in renovare, ci in apropriere, intr-o casa. Printul cand vine aici nu vrea nimic special. El vine cu oamenii lui, cu mancarea lui, dar se mananca si aici, se gusta si palinca", spune Sidonia.
O camera la pensiunea contelui Kalnoky costa intre 39 si 49 euro/persoana/pe noapte.
"Vara trebuie rezervat inainte cu cateva luni, dar in sezonul rece se gasesc camere si de pe o zi pe alta. In timpul sezonului este ocupat cam 80%. La inceputul verii a fost deja rezervat pentru Craciun si Revelion. Vin in principal turisti straini. Cazarea pe noapte este 39 - 49 euro/noapte cu mic dejun. In rest, cina costa circa 18 euro si 15 euro pranzul. Pe langa cazare si mancare oferim tururi in natura, lacuri, munti, pesteri, chei, plimbare in natura pe jos sau cu caruta, dar si tururi culturale - orase, sate, mesteri, biserici, castele. Se poate rezerva si in regim all inclusive, atunci este 145 de euro pentru o noapte si cuprinde cazare, masa si aceste tururi. Daca stau mai multe nopti este mai ieftin in fiecare zi", spune Sidonia Covaci
Din nefericire, exemplele de buna practica sunt putine. Din cele circa 200 de conace si castele din judetul Covasna, doar cateva au fost restaurate.
"Sunt in jur de 200 de conace in tot judetul Covasna, majoritatea proprietate privata, restituite mostenitorilor. Cateva dintre ele au ramas la autoritatile locale, dar in total, in circuitul turistic, sunt cam zece conace. Intr-o stare avansata de degradare sunt circa 20 de conace, restul sunt fie locuite, fie nelocuite insa nu intr-o stare foarte buna. Sunt cateva exemple foarte bune de conace restaurate. As incepe de la Castel Daniel folosit ca si hotel. Conacul Benke si el a fost transformat in hotel de 5 stele, insa din pacate nu s-a pastrat forma autentica, in Dalnic mai avem un conac renovat de o fundatie si introdus in circuitul turistic ca si restaurant. Mai avem niste conace care fac parte dintr-un muzeu si cam atat", a explicat Dombora Lehel, reprezentant al Asociatiei pentru Dezvoltarea Turismului in Judetul Covasna.
Restaurarea celor cateva castele si conace din zona tine in viata si chiar dezvolta vechile mestesuguri. Tamplarul Istvan din Virghiș este un exemplu. Acesta face mobila pictata manual, unicat, atat pentru pensiunile proaspat restaurate, dar si pentru turistii straini care se cazeaza in aceste locuri si doresc sa cumpere ceva autentic.
Istoricul familiei tamplarului este strans legat de istoria castelului Daniel, stramosii sai venind in urma cu circa 400 de ani la Virghis pentru a construi acoperisul castelului si a face mobilierul, dupa care s-au stabilit in acest sat. De 15 generatii familia tamplarului a reusit sa pastreze si sa dezvolte acest mestesug.
Tablouri aflate pe peretele atelierului reprezentand portrete ale familiei tamplarului
"Sculptam si pictam mobilier, porti, stalpi. Cea mai veche unealta pe care o avem si o folosim este piatra pe care sfaramitam minerale colorate. Si astazi o folosim. Vopselurile sunt facute dupa reteta traditionala a familiei. In 1680 stramosii au sculptat numele pe piatra. Pictura in sine este facuta in mod traditional, cu mana libera. Motivele sunt cele traditionale, dar facem atat de multe combinatii incat fiecare piesa este unica. Piesele pe care le facem sunt cele traditionale ale casei secuiesti: lazile de zestre, patul de asternut, care este un simbol de statut, care arata cat de bogata era familia, cu cat erau puse mai multe perne, cu atat familia era mai bogata, o podoaba a camerei curate. Apoi banca pentru musafiri, coltarul pentru depozitarea bauturilor si a bibliei. Obiectele pe care le facem sunt facute la comanda. Noi traim numai din asta, unchiul meu, tatal meu si doi frati. Avem clienti din toata lumea, din Argentina, Statele Unite pana in Japonia. Ce ma bucura cel mai mult este ca avem clienti localnici. Sunt persoane care comanda lada de zestre pentru fiica cand se marita. O lada de zestre costa cam 1.400 lei si patul la fel. Strainii comanda cel mai mult lazi de zestre si coltare. Le trimit prin curier. Cei care comanda sunt in principal vizitatorii, turisti care au venit aici, avem o colaborare cu pensiunile", povesteste acesta. Casa in care Istvan are atelierul a fost construita in 1773, iar o parte din mobilierul autentic a fost pastrat.
Fierar din Talisoara
Cati turisti vin in Covasna
Dombora Lehel reprezentant al Asociatiei pentru Dezvoltarea Turismului in Judetul Covasna spune ca desi zona este frumoasa, fata de judetele vecine vin foarte putini turisti. In mare parte, turistii sunt straini, care vin dupa ce au auzit ca printul Charles are proprietati in zona.
"Eu zic ca are un impact foarte foarte mare din punct de vedere turistic faptul ca printul Charles are proprietati aici. Cred ca printul Charles este cea mai buna reclama a noastra. Bine, el si cei care il insotesc sunt foarte discreti, nu apar in presa, nu organizeaza conferinte de presa, insa datorita lui foarte multi englezi vin in zona, cauta specificul care ii place si lui Charles. Este exact clientela care vine la Miclosoara, la contele Kalnoky, la Castelul Daniel si la Zabala la domeniile Mikes, unde este un domeniu foarte mare cu herghelie, cu castel, cu multe posibilitati de cazare", spune acesta.
Dombora Lehel spune ca in rest, in judet vin foarte multi pensionari la tratament, in statiunea Covasna. "Numarul de turisti este mic fata de alte judete din regiune. Potrivit INS, am avut o crestere de 13%. Daca ne uitam in statistici, apar si date aberante. Noi avem statiunea Covasna care are cea mai mare capacitate de cazare din judet. Din 5.500 de paturi, peste 2000 sunt la ei. Dar nu sunt chiar turisti ci sunt oameni veniti la tratament, dar sunt trecuti in statistici drept turisti. Ei innopteaza foarte mult aici, de la doua saptamani pana la 21 de zile. In regiunea noastra o sedere normala ar fi intre 2-3 zile. Noi ne-am dori foarte mult sa atragem clasa de mijloc. Turistii care vin in Covasna sunt peste 50% din Ungaria, dupa care Marea Britanie, Germania, Olanda si restul tarilor occidentale. Din Ungaria vin in special varstnici, cu venituri mai mici, in cadrul unor circuite. Deci pentru turismul nostru ar fi mai avantajos sa atraga o clasa de mijloc, 3-4 zile, cu forta de cumparare. In statiunea Covasna vin pensionari cu venituri foarte mici si nu se simte in economia covasneana", spune acesta.
In total, in judetul Covasna sunt 109 pensiuni acreditate si cateva case de inchiriat.
Atractii Covasna: Muzeul National Secuiesc din Sfantu Gheorghe, orasul Sfantu Gheorghe, Baile Balvanyos, statiunea Covasna, Targul Secuiesc, Muzeul din Cernat, lacul Sf. Ana (se afla in judetul Harghita, dar poate fi accesat numai din judetul Covasna), rezervatii naturale, biserica romano catolica din Ghelința.
Biserica romano catolica din Ghelința
1
11
