Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Simulare proiect imobiliar propus de Primaria sector 3 - varianta I si II; Foto: Florin Balteanu
"Propunerea de dezvoltare a unui ansamblu in principal de locuinte colective prin inlocuirea cele mai mari parti din monumentul istoric de prima importanta, realizat de marele arhitect Horia Creanga, Uzinele Malaxa, fosta fabrica de tevi Republica, a ingrijorat opinia publica si multi profesionisti din capitala si probabil nu numai de aici. Este extrem de important sa se poarte discutii pertinente asupra acestei initiative, la nivelul importantei pe care o prezinta acest monument special de arhitectura industriala, probabil cel mai interesant din epoca sa, din Romania", a declarat Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, pentru HotNews.ro.
Tiganas propune evaluarea proiectului dupa urmatoarele criterii:
1. Tratarea amplasamentului conform importantei monumentului.
"Uzinele Malaxa sunt fara indoiala un monument unic, de importanta stategica pentru Bucuresti si pentru Romania. Un ansamblu de locuinte, ca functiune principala, nu corespunde acestei importante si nu este nici un program public major sau un ansamblu integrat contemporan care sa utilizeze o spatialitate unica si monumentala in maniera inovanta", spune Tiganas.
2. Inscrierea propunerii in strategiile de dezvoltare si PUG al municipiului Bucuresti.
"Aceasta dimensiune trebuie atent urmarita, dar cunoscand stadiul Planului Urbanistic General, atat cat se poate afla in absenta unei comunicari pubice adecvate despre acesta, imi exprim indoieli privitoare la o buna corelare", spune Tiganas.
3. Adecvarea programului propus la specificul monumentului.
"Programul de locuire de masa, accesibila sau sociala, nu se poate realiza decat prin inlocuirea celei mai mari parti din monument, ceea ce si propune solutia prezentata. Pe ce studii se bazeaza aceasta propunere inafara de cunoscutele nevoi de locuinte decente si de locuri de munca pentru cetateni? Oricum locuirea accesibila, daca despre asa ceva e vorba si nu despre locuire de lux, care imi apare inadecvata in formula propusa, nu se realizeaza corespunzatior in constructii foarte inalte, in turnuri care sunt mult mai pretentioase si mai problematice in utilizare si mentenanta. Sa privim problemele de gestiune ale unor constructii de locuinte colective medii si imposibilitatea de a le surmonta datorita divizarii proprietatii", spune Tiganas.
4. Modelul economic de dezvoltare propus.
"Investitia nu poate fi decat privata pentru ca altfel primaria intra in conflict de interese sever cu piata privata de dezvoltare imobiliara, pe care va avea interesul sa o defavorizeze prin orice mijloace, spre exemplu neapropand planuri urbanistice sau refuzand autorizarea construirii altor ansambluri care devin toate concurente, pentru a vinde sau inchiria. Daca este vorba de o politica de locuinte sociale, care e aceasta? Din cunostintele mele in Romania nu exista inca, din pacate, o politica pentru locuintele sociale. Trebuie clarificat modelul economic, public, public - privat sau mai degraba aparent public, dar in fapt privat - privat", spune Tiganas.
5.Metoda de interventie si tratare a monumentului.
"Este vorba de pastrarea aparentei exterioare a monumentului si a unei coji cu o anumita profunzime, pe cateva laturi ale conturului. Aceasta metoda este derivata din cea a pastrarii fatadelor si a inlocuirii interiorului, metoda criticata de specialistii care considera ca se pierde elementul esential al monumentului, autenticitatea. Fatadismul colosal propus la Malaxa imi pare o practica de acest tip dusa la extrem si consider ca solutia trebuie sa fie foarte serios discutata din punct de vedere al teoriei si practicilor protectiei patrimoniului. Motivatiile care tin de degradare si ruinare cu pierderea valorii si transformarea in reziduri nu sunt acceptabile. Fenomenele ruinarii intentionate, precum si practicile de neaplicare a legilor in ceea ce privesc obligatiile proprietarilor de monumente in conservarea lor, sunt deja binecunoscute in Romania. Concluzii: de 5 ori nu, pentru o solutie de acest tip", spune spune Tiganas.
Roxana Wring, presedinta Asociatiei Pro_Do_MO, unul dintre cele mai importante ONG-uri care lupta pentru protectia patrimoniului in Bucuresti, spune ca proiectul incalca flagrant legislatia de patrimoniu si cere oprirea lui.
"Societatea civila se va opune vehement acestui proiect indecent, care incalca flagrant legislatia de patrimoniu. Observ ca Primaria Sector 3 s-a razgandit si in locul unei dezvoltari inteligente, sustenabile, a unui parc stiintific, care sa creeze locuri de munca de calitate si pe termen lung, a decis ca un proiect imobiliar este mult mai bun. Mai bun pentru cine? In niciun caz pentru Bucuresti si bucuresteni, care vor pierde un alt monument de valoare europeana, proiectat de cel mai important reprezentant al modernismului romanesc, Horia Creanga. In fapt, avem de a face cu specularea imobiliara a terenului. Solicitam Primariei Sector 3 sa revina la intentia initiala de a refunctionaliza Halele Malaxa prin transformarea lor intr-o platforma pentru firme de Inalta tehnologie sau un complex cultural adaptat nevoilor unui oras european ca Bucurestiul, conservand si protejand monumentul istoric, asa cum legea cere", este de parere Roxana Wring.
Despre proiectul de la Hala Laminor
Primaria sectorului 3 prin societatea Administrare Active Sector 3 a prezentat saptamana trecuta la Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, pentru consultare, un plan urbanistic zonal care prevedea construirea in incinta fostelor uzine Republica a unui cartier de turnuri cu 25 de etaje inaltime. Potrivit documentului, o parte dintre blocuri vor fi construite in interiorul Halei Laminor, realizata dupa planurile arhitectului Horia Creanga, si care este monument istoric de categorie A.
Potrivit proiectului prezentat la Comisia Tehnica de Urbanism, pe terenul de 130.750 mp se doreste construirea unui ansamblu de blocuri cu inaltimea maxima de 25 etaje (80 m) (POT 40, CUT 2) dar si cu cladiri mai mici. Proiectul este realizat de Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, sef de proiect fiind Constantin Enache. Ansamblul va adaposti in principal locuinte.
Primaria sectorului 3 a cumparat anul trecut Hala Laminor din cadrul uzinelor Republica platind pentru ea circa doua milioane de euro. Inainte de a face achizitia, reprezentantii institutiei spuneau ca doresc sa dezvolte un parc stiintific acolo.
"Primarul Sectorului 3 a incheiat, inca de anul trecut, parteneriate de colaborare cu principalele universitati din Bucuresti, unul dintre obiectivele principale ale colaborarii fiind realizarea unui parc stiintific in Sectorul 3. Conform studiului de oportunitate, realizarea acestui proiect va conduce la formarea unui nou pol urban de dezvoltare intr-un sector care, in prezent, nu detine decat un singur pol urban de dezvoltare, in zona Centrului Istoric. Realizarea unui nou pol urban major va avea un impact semnificativ in crearea de locuri de munca, cresterea calitatii vietii comunitatii, cresterea nivelului educational in comunitate, atragerea unui segment de populatie bine pregatit profesional, asigurarea spatiului fizic pentru munca, locuire, petrecerea timpului liber si furnizarea de servicii. Proiectul este, de asemenea, necesar intrucat ponderea persoanelor angajate in activitati, precum invatamant, sanatate, activitati profesionale stiintifice si tehnice, informatii si telecomunicatii - unde nivelul de salarizare este catre limita superioara - este mult mai redusa comparativ cu ponderea numarului de angajati in totalul populatiei angajate de la nivelul Bucurestiului. Primaria Sectorului 3 intentioneaza sa aleaga varianta de proiect care se inscrie ca obiectiv, cat mai exact, in Planul de Dezvoltare Regionala, astfel incat sa poata fi accesate din alocarile Uniunii Europene. Acest proiect va permite Primariei Sectorului 3 sa reabiliteze si sa protejeze toate cladirile de patrimoniu, unele monumente de arhitectura de interes national, care vor fi achizitionate", se arata intr-un comunicat al Primariei sector 3 din 2014.
Hala Laminor a fost construita in 1936 dupa planurile arhitectului Horia Creanga pentru familia Malaxa care detinea uzinele. Hala are o dimensiune impresionanta 180x300m.
Arhitectura Uzinelor Malaxa, Horia Creangă articol de Nicolae Lascu in catalogul expoziției organizate la împlinirea a 100 de ani de la nastere, Uniunea Arhitectilor din România, 1992
In prezent, Hala se afla in paragina. Foto: Florin Balteanu
Poate fi reconditionata si trasformata in sedii de muzee, in locuri pentru cercuri pentru copii samd.
Exista in lume si o preferinta pentru asa-numitul "turism industrial" - sunt vizitate fix locuri de acest gen.
Din cauza inculturii in care ne-am scufundat in ultimii 15 ani, noi nu mai vederm decat mall-uri, betoane si cladiri de locuinte sau de birouri uriase..
Sectorul 3 este acelasi in care s-a consruit un mall inutil pe ternul unui parc, acelasi in care s-a lipit pietris cu prenadez peste spatial verde de la marginea drumurilor, in care s-a invent tat bordure surpaetajata samd.
Ce e vechi si valoros trebuie protejat si reconditionat, nu daramat.
Pe de alta parte hala Malaxa ar putea fi folosita superior construind ceva gen : Technische museum Munchen sau Cite des et de science et de la industrie din Paris;
http://www.cite-sciences.fr/en/home/
http://www.deutsches-museum.de/en
Au milioane de vizitatori anual. Sint deosebite si ar creste cu adevarat valoarea orasului. Blocuri si ansambluri de locuit..... sint inca o multime fara cumparatori. Ca metoda de spalare a banilor, da, se mai foloseste, dar in momentul de fata "real estate" e o afacere ratata. In plus, in Buc sa contruiesti turnuri asa de inalte e o crima. Pe ceasca il injura zilnic Europa Libera ca e megaloman si construieste blocuri de 10 etaje pe teren aluvionar. Acum e cool sa faci de 24 de etaje, nu se supara nimeni.
Cred ca a salva si trransforma aceasta hala intr-un muzeu tehnic al valoriza zona si ar fi o susrsa de venit continua
scenariul se repeta acum in sectorul 3.
este o hala industriala. de ce nu poate fi renovata si inchiriata, intreaga sau pe bucati unor companii care o vor folosi in scopul in care a fost construita? se afla pe o platforma industriala cu acces la metrou si cale ferata.. zona ideala pentru companii mari, care ar oferi locuri de munca si ar plati o gramada de taxe, taxe din care se pot construi locuinte sociale in alte locatii. Un oras de marimea Bucurestiului nu se poate dezvolta doar rezidential. Fara industrie vom ajunge sa construim doar ghetto-uri.
Serios, nu mai bine ne-am consuma energia incercand sa refacem cladirile din centrul, vechi, de pe Mosilor, de pe Carol etc.
Eventual sa fortam legea aia care sa se oblige daca stai miezul capitalei sa te ocupi de intretinerea si aspectul casei?
Teoretic suna naspa: nenorocitii vor sa distruga un monument istoric pentru a construi blocuri de termopan. Practic insa s-ar curata un focar de infectia si s-ar construi ceva util in loc.
Nu incerc sa ii apar pe cei de la sectorul 3 (clica lui Negoita 2 este absolut infecta) dar pentru unele lucruri merita sa lupti, pentru altele nu.
E importanta si aceea, macar ca ansamblu daca nu individual, dar adevaratele valori ale scolii romanesti de arhitectura (si era o scoala de exceptie) sunt cele din secolul XX, in special perioada interbelica. Si tocmai acea perioada este in cel mai mare pericol acum, lasata in paragina sau mutilata de "reabilitari".
Multi sar in sus cand vad ca se demoleaza o casa anonima de secol XIX, care nu are cine stie ce valoare, nici istorica nici arhitecturala, dar privesc cu indiferenta la cum se degradeaza cladiri exceptionale cum este cazul acesta, sau hala Obor ori blocul Malaxa-Burileanu, ca sa ramanem la Horia Creanga.
Sunt destule blocuri goale in Bucuresti, nu pricep de ce tot construiesc.
Populatia e in scadere, oameniii pleaca samd.
Priamria cosntruieste blocuri...
Este total nejustificat.
Am impreia ca in afara de blocuri si mall-uri consilierii generali altceva nu mai stiu sa faca.
Capitala devine din ce in ce mai urata, mai aglomerata de blocueri si mall-uri inutile, mai saraca in spatii verzi si spatii culturale.
Se betoneaza si se bordureaza, se rconfisca spatial verde.
E o fervoare a construictiilor urate si inutile.
Construiesc blocuri si mall-uri, restrang parcurile si zonele culturale probabil poe idea ca vor avea o sansa sa-si trimita copiii in strainatate. Crescyti insa intr-o atmosefera de urat, intre betoane, fara spatii verzi si fara atractii culturale, copiii de astazi vor fi bolnavii si frustratii de maine, un fel de mutant ai Europei.
ONG-urile sa isi vada de cateii lor mai bine si sa lase primaria sa construiasca locuinte in locul jegului de acolo. Si daca ar reabilita hala respectiva si ar transforma-o in muzeu tot nu ar aduce un plus de confort locuitorilor din Bucuresti. Ca sa nu mai zic ca nu ar produce cat ar costa intretinerea ei plus paza.
O hala, oricat ar fi ea de veche, ramane o nenorocita de hala. Radeti-o de pe fata pamantului odata.
Am impresia ca primarul si probabil si multi dintre consilieri nu inteleg ca frumusetea si atractiviatea unei zone nu vine din "modernixare" si constructive, ci din reconditionarea a ceea ce este vechi.
In acelasi sens, nu pot sa nu imi pun seioase semen de intrebare cu privire la nivelul de cultura generala, esteitca si turistica a primarului si consilieror de sector.
Vor vizita turistii hale industriale care in acest moment sunt focare de infectie care arata ca in lumea a 3-a?
Intr-o tara in care si asa lipsesc investitiile in dezvoltare, locurile de munca si oportunitatile, "munca" acestor ong-uri mi se pare fie foarte prost inspirata, fie rau intentionata, probabil ghidata de interese straine si/sau meschine. Inclin spre a doua varianta.
Ca respectiva cladire merita sau nu sa fie declarata monument istoric e alta problema, dar asta nu e in discutie acum.
Exista monumente si monumente care nu au ce cauta pe lista aia lunga...
2. Caramizile alea din poze, nu s-au facut singure morman, cineva a "avut grija" ca aceasta cladire sa ajunga in starea actuala.
3. Daca tot e in halul in care este, poate ar fi mai bine sa se construiasca altceva in loc, cu toate acestea, intrebarea mea e: cine e proprietarul terenului si cu ce suma il cumpara dezvoltatorul? Din cate stiu Malaxa nu a avut rude, asa ca nu poate fi teren retrocedat.