Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei a dat unda verde proiectului imobiliar din spatele Palatului Stirbey de pe Calea Victoriei, care prevede ridicarea unui centru comercial si locuinte in spatele cladirii monument istoric pe fostele gradini ale palatului, au declarat surse pentru HotNews.ro. De-a lungul timpului, acest proiect a starnit numerose controverse, atat societatea civila cat si o parte dintre arhitecti cerand reconstruirea gradinilor si spunand ca noile cladiri nu isi au locul langa palat.
Fata de proiectul initial, potrivit planurilor prezentate miercuri la Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, cladirea din spatele palatului care va adaposti locuintele si centrul comercial, a fost retrasa mai mult fata de cladirea palatului, cu circa 20 de metri, iar inaltimea ei a fost redusa de la 40 la 34,5 metri, in partea dinspre Calea Victoriei. Pe partea cu str. Budisteanu, imobilul va avea o inaltime de 17,5 metri. In spatiul ramas liber intre palat si noua constructie va fi amenajat un atrium cu acoperis retractabil si un pasaj pietonal.
In partea dinspre Calea Victoriei cladirea va avea 7 etaje de locuinte, la mijloc cinci etaje de spatii comerciale, iar in spate inca trei etaje de locuinte. La subsol vor fi 4 nivele de parcare ce vor avea circa 500 locuri de parcare.
Ca si pondere din suprafata construita: 11761 mp vor ocupa spatiile comerciale, 14.404 mp locuintele, circa 4.000 mp spatiile publice, circa 19.000 mp parcajele subterane, iar spatiul verde circa 2.000 mp.
Indicatorii urbanistici sunt: POT 65%, CUT 3,85.
Proprietarul palatului si initiatorul proiectului este Alexandru Popescu, iar biroul de arhitectura care realizeaza proiectul este Westfourth Architecture.
Ministerul Culturii a dat in secret aviz pentru restaurarea palatului Stirbey pe 17 iulie 2013, iar pe 24 octombrie 2013 a dat unda verde proiectului imobiliar din spatele palatului, indicatorii urbanistici fiind un pic mai mari decat cei agreati miercuri de Comisia de urbanism.
Istoricul proiectului de la Palatul Stirbey
Proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey se discuta de aproape zece ani. Initial, s-a discutat despre aplasarea mai multor cladiri inalte pe terenul din spatele palatului si alaturi. Dupa 2004, cand s-a schimbat proprietarul cladirii, pe terenul din spatele monumentului s-au propus mai multe constructii. Intrucat legislatia in ceea ce priveste urbanismul a devenit, dupa 2007, mult mai stricta, inaltimea cladirilor propuse a tot scazut.
In 2009, Primaria Capitalei a dat aviz de urbanism pentru un ansamblu de cladiri a caror inaltime maxima este de 40 de metri. Imediat dupa, proiectul a ajuns la Ministerul Culturii unde s-a iscat un adevarat scandal.
Pe 21 decembrie 2009, ministrul Culturii la vremea respectiva, Theodor Paleologu, a dat aviz nefavorabil proiectului, acesta fiind retrimis la Comisia Nationala a Monumentelor Istorice.
Pe 29 septembrie 2010, Comisia Nationala a Monumentelor Istorice a dat unda verde proiect imobiliar din spatele Palatului Stirbey. In termen de 30 de zile, ministrul Kelemen Hunor trebuia sa decida daca va aviza favorabil sau nu proiectul care presupune construirea unui bloc de 37,5 metri inaltime in spatele palatului, monument istoric.
Acest aviz nu a fost dat, iar proprietarul, omul de afaceri Ovidiu Popescu a dat Ministerul Culturii in judecata.
Istoria palatului
Palatul Stirbey a fost construit intre 1833-1835 dupa planurile arhitectului Michel Sanjouand, la comanda lui Barbu Dimitrie Stirbey (1799-1869), in acel moment mare logofat. In timpul domniei sale (1849-1853 si 1854-1856), Barbu Stirbey a folosit palatul ca resedinta domneasca. In 1852, acestuia i se aduc modificari de catre Xavier Villacrosse si Moritz von Ott.
In 1882, Alexandru Stirbey, fiul domnitorului, schimba dupa proiectul arhitectului Friederic Hartmann fatada dinspre Calea Victoriei si apare etajul cu cariatide. Palatul era cunoscut de protipendata secolului al XIX-lea si de la inceputul secolui al XX-lea pentru balurile fastuoase care se tineau aici. In spatele palatului era amenajata una dintre cele mai frumoase si luxoase gradini din Bucuresti.
Complexul a ramas in posesia familiei Stirbey pina in 1948, cind are loc nationalizarea. Atunci bunurile si pivnitele revin Intreprinderii de industrializare a vinului. Intre 1954 - 1977, in palat este gazduit Muzeul de Arta Populara. La inceputul anilor '80, se deschide aici Muzeul Ceramicii si Sticlei, ce va functiona pina in 1994. Intre 2001-2004, palatul a fost recuperat de mostenitorii familiei Stirbey si a fost vandut unui anume Ovidiu Popescu.
Simulare cum arata proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey
Simulare cum arata proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey
Simulare cum arata proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey
Simulare cum arata proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey
Simulare cum arata proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey
Simulare cum arata proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey
Simulare cum arata proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey
Simulare cum arata proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey
Simulare cum arata proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey
1
12
