In anii '90 zona cuprinsa intre Soseaua Pipera, Barbu Vacarescu, str. Fabrica de Glucoza si Soseaua Petricani adapostea platforma industriala Pipera, hectare de hale industriale unde se produceau televizoare, calculatoare, softuri si tehnica militara. Acum, locul acestora a fost luat in mare parte de zeci de cladiriri de birouri, zona cunoscand o dezvoltare spectaculoasa fata de orice alta zona din oras. In Pipera se afla Sky Tower, cea mai inalta cladire din Capitala, unul dintre cele mai frumoase mall-uri din Capitala, nenumarate blocuri de birouri - sediul unor companii multinationale, dar si un cartier rezidential. Zilnic, doar cu metroul vin in aceasta zona sa munceasca circa 200.000 de persoane. Cu toate acestea, municipalitatea nu a reusit sa tina pasul cu dezvoltarea sectorului privat desi s-au construit doua pasaje si s-a largit o strada, iar infrastructura rutiera este depasita, zona fiind sufocata in fiecare zi de blocaje rutiere.

Zona Pipera vazuta de susFoto: HotNews/Victor Cozmei

Informatia pe scurt

  • in anii '90, fabricile de pe platforma Pipera au fost privatizate;
  • noii proprietari fie le-au demolat si in loc au construit cladiri de birouri, fie au dat halelor alte functiuni, in zona aparand zeci de cladiri noi;
  • aceste atrag zilnic sute de mii de oameni , doar cu metroul venind la munca zilnic circa 200.000 de persoane;
  • Primaria Capitalei nu a reusit sa tina pasul cu dezvoltarea sectorului privat, iar infrastructura de transport este subdimensionata, ceea ce duce la blocaje majore in trafic la orele de varf;
  • pana in prezent municipalitatea a investit zeci de milioane de euro in dezvoltarea infrastructurii insa s-a dovedit insuficient;
  • pentru deblocarea traficului din zona este nevoie de largirea a trei strazi (Fabrica de Glucoza, Dimitrie Pompeiu, Gherghitei), dar si inelul median (autostrada zburatoare a lui Sorin Oprescu), un proiect de 1,5 miliarde euro;

In 1990, in aceasta zona erau doar hale industriale, pepiniere si camp. "Zona despre care vorbim, delimitata de strazile Petricani, Calea Floreasca, Barbu Vacarescu si Fabrica de Glucoza, era ocupata pana in anii 90 de unitati din fosta platforma industriala Pipera, platforma industriala specializata in industrie electronica de varf. Acolo au fost fabrici de televizoare, fabrici de calculatoare, produceau si soft si hard, tehnica militara speciala, erau unitati relativ mari si constructii de buna calitate", a declarat pentru HotNews.ro Sorin Gabrea, seful Comisiei Tehnice de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei.

Cum s-a dezvoltat zona Pipera in ultimii ani /Video: Nitsch-Petioky Balazs . Video realizat cu echipament Nikon

In anii 90, tot acest patrimoniu a fost privatizat. O parte din fostele fabrici au fost pastrate, altele au fost reconvertite in cladiri de birouri, iar altele desfiintate si pe teren au fost ridicate cladiri de birouri.

Sorin Gabrea explica principalele motive pentru care zona s-a dezvoltat atat de spectaculos in ultimii ani:

"Terenurile din aceasta zona sunt toate proprietate privata. Acum ramane de vazut cat de legitima este aceasta proprietate privata, dar toata platforma in conditiile din anii 90 s-a privatizat. Unul dintre motivele pentru care zona s-a dezvoltat atat de bine este ca erau parcele de teren foarte mari de la fostele industrii, care permiteau o ocupare optima si o utilizare eficace a terenului. Al doilea motiv este infrastructura pentru transport. Aceasta este una dintre zonele cele mai bine irigate din Bucuresti. Exista metrou, exista tramvai pe Barbu Vacarescu, pe Dimitrie Pompeiu, pe Petricani, si perspectiva este sa se dezvolte in continuare pentru ca deja s-a atins un punct critic din cauza nesincronizarii programelor publice cu cele private. Un alt motiv care a stat la dezvoltarea zonei este disponibilul in capacitatea infrastructurii edilitare. Fiind fosta platforma industriala de inalta performanta, evident ca exista un disponibil important pentru energie electrica si gaz metan. A existat si energie termica. Aceste facilitati nu necesita costuri suplimentare suportate de investitori pentru echiparea zonei".

Dezvoltarea spectaculoasa, zecile de cladiri de birouri aduc la munca in fiecare zi numai cu metroul 200.000 de persoane, potrivit stirileprotv.ro. Daca in anul 1987, cand Nicolae Ceausescu a inaugurat Magistrala 2 de metrou, in zona lucrau 15.000 de muncitori, acum lucreaza aici de 16 ori mai multe persoane, statiile de metrou fiind neincapatoare la orele de varf.

Acestora li se adauga cei care vin la munca cu masina, iar acest fapt creaza in zona un trafic de cosmar, municipalitatea nereusind sa dezvolte infrastructura rutiera in pas cu segmentul privat. Asta desi in zona s-au investit pana acum cateva zeci de milioane de euro, realizandu-se doua pasaje supraterane pe Soseaua Pipera - Pasajul peste bd. Barbu Vacarescu si cel peste calea ferata, iar strada a fost largita la doua benzi pe sens.

Pasajul peste bd. Barbu Vacarescu a fost realizat de Primaria Capitalei si inaugurat in aprilie 2012. Investitia s-a ridicat la 32 milioane de euro si a cuprins si largirea Sos. Pipera la doua benzi pe sens.

Pasajul peste calea ferata a fost realizat de Primaria sectorului 2 in parteneriat cu Primaria Voluntari si a costat circa 10 milioane de euro, o parte din suma fiind asigurata din fonduri europene. Sorin Gabrea, presedintele Comisiei de Urbanism din Primaria Capitalei spune ca zona si-a atins in acest moment capacitatea maxima de trafic pe care o suporta, dar cu cateva proiecte de infrastructura situatia se poate rezolva.

"La nivelul actual zona si-a atins limita maxima, dar cred ca cu o administrare mai buna, ma referer la o cadenta mai buna a mijloacelor de transport public, s-ar putea utiliza zona cu succes cativa ani. Dar este obligatorie demararea unor proiecte mari de dezvoltare a infrastructurii. Este vorba despre intrarea autostrazii A3 care va atinge Bucurestiul in zona Gherghitei si prin urmare exista deja o discutie relativ avansata daca se va putea realiza unul sau doua tronsoane din inelul median, partea dintre punctul de intrare a autostrazii in Bucuresti in lungul caii ferate pana la intersectia cu Aerogarii, Alexandru Serbanescu. Mai departe, Primaria are intentia sa gaseasca o solutie de conectare a linie de tramvai de pe Dimitrie Pompeiu cu cea de pe Barbu Vacarescu. Mai exista proiectul de largire a str. Fabrica de Glucoza, care este in stare foarte avansata. Este prevazuta, dar necuprinsa in planul de investitii largirea str. Dimitrie Pompeiu cu linie de tramvai la mijloc", a declarat Gabrea.

Ion Dedu, seful directiei de Infrastructura din Primaria Capitalei a declarat ca lucrarile de largire a strazii Fabrica de Glucoza vor demara in 2015, valoarea proiectului fiind de peste 20 milioane de euro cu tot cu exproprieri.

Pe langa problemele de trafic, specialistii in domeniu spun ca in zona s-a construit foarte dens, iar calitatea arhitecturala a cladirilor lasa uneori de dorit.

"Cladirile realizate sunt la limita maxima din punct de vedere urbanistic. Dar nu sunt nelinistit daca facem comparatie cu alte capitale europene fiindca suntem la jumatatea indicatorilor de urbanism. In zona sunt constructii de birouri cu suprafete mari. Nu sunt si nu vor fi constructii reprezentative, de foarte buna calitate arhitecturala, dar cred ca dupa 50-60 de ani acest lucru se va schimba. Urmeaza o perioada de cizelare in care calitatea va conta din ce in ce mai mult. Deocamdata sunt cladiri eficiente, care vor functiona foarte bine", a explicat Sorin Gabrea.

Gheorghe Patrascu, arhitectul sef al Capitalei a declarat ca Primaria Capitalei nu a avut foarte multe parghii de control in ceea ce priveste dezvoltarea zonei.

"Noi am gestionat acea zona doar prin cateva Planuri Urbanistice Zonale, in rest totul este aprobat de Primaria sector 2. Deci posibilitatile noastre de intervenitie au fost minime. O parte dintre reglementari au fost facute prin Planul Urbanistic General, aprobat de noi, iar sectorul a dat autorizatii, iar cateva de Primaria Capitalei prin Planuri Urbanistice Zonale. Intr-adevar, o parte dintre aceste PUZ-uri au fost exagerate, insa ele au fost aprobate in perioada aceea de boom imobiliar, pana in 2008. Cred ca este construit putin cam mult pe anumite zone, dar asta din cauza faptului ca legea a permis la un anumit moment asta", a declarat Patrascu.

Ce se va intampla in urmatorii ani?

Sorin Gabrea spune ca zona se va dezvolta si mai mult in urmatorii ani.

"Cred ca este zona cea mai calda din Bucuresti in materie de investitii imobiliare. Zona va creste, va avea foarte curand un profil complex. Conjugate cu investitiile in birouri si spatii comerciale de mare anvergura, sunt dupa stiinta mea si niste programe rezidentiale importante care vor veni ca o functiune complementara la cea de servicii si partea comerciala. Aceste constructii vor ocupa terenurile dintre calea ferata Bucuresti-Constanta, Sos Pipera, str. Avionului si vor completa din punct de vedere functional zona. Vor aparea ansambluri rezidentiale cu apartamente relativ mici dar confortabile care vor oferi in special personalului multinationalelor, familii tinere, o locuinta de 70-80 mp in apropierea locului de munca.Daca se realizeaza aceste proiecte rezidentiale, cred ca traficul in zona va mai scadea deoarece multi isi vor lua locuinte acolo. Vine o schimbare majora de atitudine. incepe sa conteze mai mult locul de munca langa care iti cauti locuinta, decat locuinta langa care iti cauti loc de munca", a explicat Gabrea.

Gheorghe Patrascu, arhitectul sef al Capitalei este de parere ca dupa o crestere atat de spectaculoasa investittile se vor reduce. "Nu cred ca aceasta zona va mai creste foarte mult deoarece exista o limita a suportabilitatii infrastructurii. Zona se poate dezvolta, dar numai daca se investeste mult in infrastructura, se largeste str. Fabrica de Glucoza, str. Dimitrie Pompeiu si str. Gherghitei, plus inelul median", a declarat Patrascu.