Intrebari // 1. Cat spatiu verde va fi disturs (betonat) in urma implementarii acestor proiecte ? Va intreb asta pentru ca intr-un articol precedent hotnews unde erau prezentate proiectele, mai multe zone erau in aceasta situatie si anume: - scuarul de la Izvor (zona verde transformata in amfiteatru); - "O parte dintre teii uscati si degradati de pe bd Unirii vor fi sacrificati, urmand sa fie inlocuiti cu arbori sanatosi." (Care tei uscati... ca nu prea sunt tei uscati? Si in locul lor se vor planta alti tei sau se va extinde soseaua si betonul?) ; - sub parcul din spatele Palatului de Justitie si parcul Salii Palatului sunt propuse parcari. Se vor defrisa copacii existenti. O sa creasca platanii, stejarii si teii in ghivece... sau mai lasa un metru se sol sa facem platani-boschet? 2. Referitor la declaratia din acelasi articol hotnews «"In primul rand, acest proiect propune crearea unui oras atractiv si apoi a unuia accesibil la nivel de mobilitate pietonala, a ciclistilor si a transportului in comun, diminuand pe cat posbil un tranzit fara sens in centrul orasului cu masina." « De ce este nevoie de toate aceste parcari in centrul Bucurestiului si cum se potriveste construirea de parcari cu declaratia anterioara? Articolul hotnews la care fac referinta in intrebarile mele : http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-17262973-ales-strategia-care-trebuia-schimbe-centrul-capitalei-proiecte-genul-garduletul-bordurica-apar-loc.htm

r // Din fericire chiar daca s-ar dori de catre unii sa reduca in proiectare mp de spatii verzi pe proiecte de interventie in existenta aceasta nu se poate intampla pentru ca avizele de mediu se dau cu cerinta precise in a nu da aviza proiecte ce aduc reduceri de suprafete de spatii verzi. Daca scapa ceva neconform in realitate este pentru ca beneficiarul sau executantul face o schimbare la proiectul si avizul primit in momentul executiei.Copacii de pe bd. Unirii sunt cartografiati bucata cu bucata intr-un studiu de peisagistic care l-am facut in cadru PIDU si sunt fotografiati spre a dovedi cele spuse. Deci teii sau alti pomi uscati 100% sau in stare avansata de degradare sunt reali si se pot vedea la fata locului. Vorbim aici doar de un procent minim(2-3%) din totalul copacilor existenti.Amfiteatrul de la izvor va fi inierbat si spre deosebire de azi suprafata respectiva prin faptul ca are propuse niste mari cuve pentru plantarea de copaci, climatul nou va fi mult imbunatatit dpdv al senzatiei de verde si racoare vara.La parcul din spatele palatului Justitiei si la cel de la Sala Palatului suprafata de verde se va mari prin eliminarea unor strazi si transformarea lor in zone partial verde. Zona de parcare va avea cca 2,5-3 m de pamant pentru a putea planta si copaci.

r2 // principiul accesibilitatii este unul important in zona centrala. Accesibilitatea in zona centrala se face tinand cond de prioritizari ale mobilitatii pe categoriile ei(pietoni, biciclisti, transport in comun si automobile personale) intr-o ordine corecta si bineanteles diminuand la maxim importanta automobilului, dar nu excluzandu-l.

Podul Calicilor // De unde a aparut chestia asta cu podul calicilor ? M-am nascut in orasul asta si nu auzisem de asa ceva . Cine sunt calicii ? In zona vizata incepea Calea Rahovei , numita asa dupa 1877 ; nu mai este trendy? A doua intrebare este de ce trebuie masacrat parcul Izvor , care este numit de unii din acesti arhitecti , "maidan cu iarba"? avem prea multe parcuri ? A treia intrebare este : de ce trebuie interzise masinile in centru ? Este un exces pe spinarea locuitorilor.

r1 // Podul Calicilor este o denumire care se regasea in vechiul targ al Bucurestilor in prelungirea caii Rahova. Noi am vrut sa preluam o culoare a acelui Bucuresti de demult si in a recrea povesti adormite. Podul vechi era un pod de lemn de aceea si noi il propunem pe cel nou intr-un limbaj al finisajelor din lemn.

r2 // Parcul Izvor primeste in propunerea noua o renastere a unei povest de cartier vechi, cartier ce se afla la poalele dealului Arsenalului. "Maidanul" apare ca o denumire nostalgica ce face referire la parti ale acelui cartier demolat si e preluata ca denumire in cadrul proiectului nou dar nu are intentia de a institui in real un maidan.

Comparatie // Va rog sa faceti o comparatie intre proiectul dvs si cele in desfasurare (tot pe bani Europeni) din Drumul Taberei: reamenajare parcului DT si a spatiilor verzi dintre blocuri.

r // Este un proiect individual ce nu face parte dintr-o strategie de tip PIDU cum este cazul proiectelor noastre.

Bucuresti // 1.Avind in vedere ca este vorba despre un proiect integrat de regenerare urbana cum se justifica faptul ca studiile de fezabilitate (impact economic, social, trafic, mediu, istoric, etc) vor fi realizate dupa ce se aproba PUZ-urile? Din aceasta perspectiva, PUZ-urile aflate acum in consultare publica sunt niste parcari subterane cu amenajari de suprafata, (care se vor realiza sau nu, avind in vedere experienta nefericita cu parcarea subterana de la Piata Universitatii unde rezultatul este un spatiu mort, fara valente publice) insa, nu pot fi considerate un proiect de dezvoltare integrata. 2. Unde putem citi strategia PIDU si studiile de prefezabilitate? Fara aceste documente cum ne putem pronunta asupra oportunitatii PUZ-urilor, mai ales ca in zone centrale precum Piata Lahovari, Magheru sau Calea Victoriei se cheltuiesc deja bani publici pentru proiecte de urbanism. De ce sa platim de doua ori?

r // 1. Studiile de fezabilitate au fost realizate inaintea PUZ-urilor. Succesiunea etapelor derularii contractului a fost respectata astfel incat sa fie eliminat orice risc de neacceptanta din partea finantatorului - Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice. Avand in vedere anvergura intregului proiect a fost analizata practica europeana in privinta Planurilor Integrate de Dezvoltare. Cel dintai pas a fost acela al elaborarii Planului Integrat de Dezvoltare Urbana - document strategic fundamentat pe analize multisectoriale prin care a fost stabilit portofoliul de investitii necesare pe termen mediu si lung in zona centrala a Bucurestiului. Ulterior au fost intocmite temele de proiectare, studiile de prefezabilitate, precum si studiile de fezabilitate. Din punct de vedere al practicii internationale (Banca Mondiala, BERD, etc.) , faza de urbanism este subsecventa celei studierii fezabilitatii investitiei. In cadrul acestei etape au fost studiate costurile si beneficiile proiectelor, caracteristicile amplasamentelor, factorii contextuali precum alte proiecte aflate in proximitate, constrangerile reglementarilor urbanistice, impactul asupra mediului s.a.m.d. PIDU inseamna un portofoliu de investitii care sunt incadrabile in trei mari categorii (conf. Ghidul solicitantului): A)Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane inclusiv transportul urban (infrastructura publică urbană, transport şi mobilitatea populaţiei, patrimoniu culturalmondial (UNESCO), naţional şi local, din mediul urban) B)Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri C)Reabilitarea infrastructurii sociale. Parcarile reprezinta una dintre activitatile eligible la finantare sau unul dintre tipurile de investitii avute in vedere.

r // 2. Atat strategia PIDU, cat si orice alte documentatii aferente proiectelor pot fi consultate la sediul PMB, in cadrul Directiei de urbanism. PUZ-urile elaborate pentru investitiile insusite prin PIDU de catre PMB nu se suprapun din punct de vedere bugetar cu PUZ-uri care privesc alte intentii ale beneficiarului.

r // Asa cum am spus mai devreme, au fost luate in considerare toatre rigorile cerute de acest instrument european de finantare a regenerarii urbane. In consecinta, intreg portofoliul de investitii acopera mai multe politici publice sectoriale, iar proiectele alese respecta "cheia" procesului, respectiv integrarea, impactul investitiilor fiind mai mare doar in cazul in care nu sunt implementate individual. Pe de alta parte, unul dintre deziderate a fost acela de a obtine spatii publice reprezentative pentru centrul Bucurestiului.

Cat de ecologice sunt aceste modificari? // Mi-as dori sa vad in acest oras cat mai multe oaze de verdeata (din cate stiu, suntem codasi in UE la acest capitol iar in orasul asta s-a defrisat industrial) si un mod de gandire care sa puna sanatatea oamenilor mai presus de orice poluare de orice fel. In timp ce alte capitale se lupta sa devina cat mai ecologice (vedeti exemplu Hamburg, Copenhaga etc), impresia pe care mi-au lasat-o aceste proiecte a fost de genul "betonam tot si vedem dupa aceea". Intrebarile mele sunt: 1. Cat de mult spatiu verde este inclus pentru a fi creat in aceste proiecte? Din informatiile din presa nu se vede ca ar exista prea mult (exista o prezentare video?), iar dupa experimentul de la Universitate, cu siguranta nu ne dorim beton peste tot, acelea vor fi zone "moarte" dpdv pietonal, mai ales in lunile de vara. 2. Strategia cuprinde si o modelare a orasului pe principiul soferul este in primul rand pieton si apoi sofer? Inteleg ca trebuie sa existe circulatie in acest oras, dar sunt alte moduri mult mai ecologice prin care se poate face asta fara a distruge sanatatea tuturor. Apreciez ideea parcarilor subterane, dar cred ca se umbla la efect si nu la cauza care face ca in Bucuresti sa existe atat de multe masini, o circulatie haotica si o poluare excesiva. Poate un sistem de transport foarte bine pus la punct ar rezolva mai multe probleme decat crearea unor parcari care si asa nu par a fi folosite (asta si din cauza legislatiei permisive si a faptului ca nu se dau amenzi). Multumesc

r // Intre scopurile proiectului se afla crearea unor trasee pietonale care sa creasca potentialul turistic al zonei centrale odata cu punerea in valoare a principalelor obiective turistice. In consecinta, design-ul stradal sau cel pentru spatii publice a urmarit facilitarea utilizarii de catre pietoni in functie de toti factorii folositi in mod curent in tarile civilizate incepand de la categorii de persoane ( ex. varstnici, persoane cu dizabilitati, pana la relatia intre mijloacele de transport in comun, gradul de umbrire s.a.m.d.

r // Bucurestiul este obligat la a avea o politica de mobilitate din ce in ce mai bine pusa la punct. Pe durata elaborarii strategiei PIDU au fost analizate aspectele de trafic la nivel macro si au fost realizate microsimulari pentru fiecare dintre investitiile propuse, in mod special pentru parcari. Fara cuantificarea unui impact pozitiv nu s+ar fi propus realizarea lor. Se cuvine precizarea ca efectele se vor vedea odata cu implementarea acestor proiecte pentru zona centrala, dar cel mai important obiectiv ramane definirea unei politici de mobilitate pentru intreaga zona metropolitana.

Proiecte // Informatiile despre proiectele dumneavostra le am dintr-un articol hotnews: http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-17262973-ales-strategia-care-trebuia-schimbe-centrul-capitalei-proiecte-genul-garduletul-bordurica-apar-loc.htm In acest articol am observat ca toate aceste proiecte sunt insotite si de cate o parcare subterana: Bulevardul Unirii- Piata Constitutiei- Manastirea Antim: “Potrivit planurilor prezentate de arhitecti, in Piata Constitutiei se va realiza o parcare subterana cu 988 locuri.” Piata Lahovari si Piata Cantacuzino:” Sub Piata Cantacuzino si Lahovari ar urma sa se construiasca doua parcari subterane.” Parcul Izvor - reconstruirea Podului Mihai Voda:” Parcajul Lipscani, va avea 2 nivele si un numar total de locuri de parcare de 168, cate 89, respectiv 79 pe nivel.” Spatiul verde de la Sala Palatului:”Potrivit proiectantilor, parcarea de la suprafata va fi desfiintata, iar masinile vor fi duse in parcarea subterana care se va amenaja sub acest spatiu...” Reamenajare Piata de Flori:”iar în subsol va fi construită o parcare subterană cu 360 de locuri.” 1.Chair este nevoie de toate aceste parcari, cat de estetice vor fi aceste amenajari odata ce pietele vor fi brazdate de rampe de acces in parcari si cat reprezinta valoare acestora in valoare totala a proiectelor de mai sus? Parerea mea este ca majoritatea banilor necasari pentru aceste proiecte se vor duce pe parcari si nu pe amenajarile de la suprafata (pavaje, spatii verzi). Chiar mai mult, proiectele par niste pretexte pentru realizarea de parcari subterane in centrul orasului, contrar intentiei proiectelor de “crearea unui oras atractiv si apoi a unuia accesibil la nivel de mobilitate pietonala, a ciclistilor si a transportului in comun, diminuand pe cat posbil un tranzit fara sens in centrul orasului cu masina.”. 2.De ce nu este reconstruit podul Mihai Voda peste Dambovita ci se doreste realizarea acelei “pasarele” (vezi articol hotnews) inestetice dupa parerea mea?

r // 1.Accesibilitatea pe toate planurile(pietoni, biciclisti,transport in comun, automobile) este foarte importanta sa existe intr-o forma completa spre a nu avea segregari de utilizatori. Centrul este al tuturor. Ce trebuie sa facem este sa cream premizele unei prioritizari a mobilitatii pe toate planurile ei si nu de a elimina una dintre coordonate. Vezi situatii celebre precum parcarea de sub Stephansdom in Viena in care acesele nu se vad dar ele exista printre pietoni, biciclisti, trasuri, etc. 2. Podul Mihai voda este un proiect major in cadrul PIDU si el este departe de a fi o pasarela. Din contra zona respectiva noi am denumit-o in cadrul strategiei PIDU "camera Podul" tocmai pentru ca acolo ne dorim pentru oras un eveniment major la nivelul pietonului, eveniment care vrea sa puna Dambovita intr-o poveste unica acea de a fi "calarita" pe un ax de neuitat al asfintitului stand la un "pahar de vorba". Deci vorbim de un ansamblu construit de spatii publice, cu cafenea-ceainarie pe pod, deasupra apei si cu un amfiteatru partial inierbat si cu copaci ce se va desfasura catre parcul Izvor. Acest spatiu are menirea de a crea spatii publice in cascada ce genereaza senzatii si perceptii diverse creand o noua si unica experienta a Dambovitei in centrul Bucurestiului.

2 intrebari // 1. Cum a aparut PIDU si ce urmareste de fapt prin realizarea lui? 2. Puteti descuraja traficul in zona centrala si prin taxa gen buvinieta?

r // 1. PIDU este o strategie care promoveaza principii de dezvoltare urbana nou asumata la nivel general european. Daca aceste principii europene se identifica in strategia si proiectele individuale propuse in PIDU atunci acestea vor primi finantarile europene necesare. Europa incurajeaza prin asta proiecte care dau valoare regiunilor si reprezinte premize spre a deveni motoare la nivel local dpdv economic, social si cultural. Apar aici concepte noi de dezvoltare urbana ce se bazeaza pe principii de mobilitate noua in parte alternativa ce creaza premizele unui mediu sanatos in oras general. 2. Traficul in zona centrala se poate descuraja in multe feluri dar cel mai important este in a crea infrastructuri paralele pentru moduri alternative de mobilitate la nivelul pietonului, bicicletei si a transportului in comun, infrastructuri ce trebuie sa fie atractive si cu un gradal al confortului foarte ridicat. Numai asa pot fi create premizele reale ale unui transfer de utilizatori de la nivelul confortului din propriul automobil in cel al confortului unor alternative ca cele mai sus amintite. Taxa de tranzit este in ultima instanta un instrument ce poate fi introdus, dar obligatoriu la pachet cu o taxa sporita de la nivelul parcarilor pe zona centrala. Oricum o reglementare diferentiata pe zone in cadrul orasului in ceea ce priveste parcarile este de o necesitate actuala absoluta in Bucuresti. Nu este normal ca sa avem parcari de proximitate pe zona centrala pentru locatari gratuite. In nici un oras mare european nu se permite asta. Peste tot in aceste orase locuitorii din zona centrala sunt pusi la plata iar prin aceasta orasul spunandu-le clar ca nu doreste obiecte ce mobileaza si sufoca strada la nivelul pietonului.

PIDU Bucuresti // 1.Cate proiecte sunt in acest plan integrat de dezvoltare urbana ? Exista undeva o descriere a lor? 2.Din moment ce nu exista PUG nou de ce se merge in dulcele stil romanesc cu carul inaintea cailor?Comisia de urbanism are vreun cuvint de spus in chestiunea PUG-ului?

r // 1. In strategia PIDU au fost propuse peste 60 de proiecte individuale, iar cele contractate in acest moment acopera 20 de investitii majore cu 42 de subproiecte. Cea mai mare parte sunt elaborate la nivelul de Studiu de fezabilitate. 2. Planul Urbanistic General este in vigoare pana in decembrie 2015 insa un Plan Integrat de Dezvoltare este un alt tip de instrument care abordeaza regenerarea urbana si obtinerea finantarii pentru investitii spre deosebire de planificare si stabilirea de reglementari.

Intrebari // 1. Am inteles ca exista o reticenta din partea autoritatilor legata de implementarea proiectelor propuse. Ce ati facut pentru a le promova? Exista un site de prezentare? Ati incercat sa dati exemple din alte orase ale lumii? Ati incercat sa promovati proiectul pentru marele public (care, din experineta, nu are habar ce-i aia PIDU, dar cand dau inamplator peste el li se pare o idee foarte buna)? 2. Banii pe care ii incasati de la PMB au vreo legatura directa cu calitatea proiectelor, cu cate din ele chiar vor fi puse in practica? Cu alte cuvinte, aveti vreun interes real ca ele sa se puna in aplicare? 3. Ce rol credeti ca are transportul in comun in dezvoltarea orasului si ce propun proiectele dumneavoastra in acest sens?

r // Dificultatile care au privit bugetul general al PMB au influentat dinamica derularii contractului, alocarile fiind diminuate doi ani la rand de catre Consiliul General. Cu toate acestea, PMB se afla astazi in posesia a peste jumatate din Studiile de fezabilitate din cadrul PIDU si detine avantajul ca poate solicita finantare europeana in prima zi a deschiderii sesiunii pentru exercitiul financiar 2014-2020. Strategia poate fi vizualizata in forma aprobata de Consiliul General la http://www.centralbucuresti.ro/. In conformitate cu cerintele Ghidului Solicitantului au fost derulate mai multe sesiuni de consultare publica pe durata elaborarii PIDU. Companiile prestatoare de servicii nu se pot substitui autoritatii in privinta comunicarii publice.

r // Mobilitatea a fost unul dintre punctele cheie in elaborarea PIDU. Asadar, proiectele de infrastructura urbana propuse vizeaza cresterea accesibilitatii in zona centrala. Pentru elaborarea lor s-a operat distinctia intre regulile vechiului urbanism care pune pe primul loc utilizatorul automobilului si teoriile urbane utilizate in acest moment in marile metropole. Proiectele PIDU tintesc echitatea sociala in sensul ca design-ul infrastructurii rutiere aloca aceeasi importanta tuturor tipurilor de deplasare: pietonal, cu bicicleta, transportul in comun, automobilul personal. Studiile sociologice realizate in faza de elaborare a strategiei au indicat si procentele pentru tipurile de utilizatori mentionate mai sus.

r // Au fost luate in considerare numeroase exemple europene de buna practica, metodologii de analiza si au fost analizate, inainte de toate, principiile care stau la baza regenerarii urbane. Spre exemplu: - Paris - La Plaine de Saint Denis - Barcelona - Forum Besos - Rotterdam - Kop van Zuid - Londra - Thames Gateway - Malmo - Western Harbor 2. Documentatiile elaborate pentru obtinerea finantarilor europene presupun un standard inalt de prestare a serviciilor din toate punctele de vedere. Dincolo de interesul sau pasiunile personale in realizarea documentatiilor, orice autoritate care a alocat buget pentru un contract are obligatia de a respecta principiul eficientei utilizarii fondurilor publice.

Reamenajare Bdul Unirii-fantani // 1. De ce in PIDU este abordata doar sectiunea Piata Unirii-Piata Constitutiei a Bdului Unirii si nu intreg bulevardul pana la Piata Alba Iulia precum si Parcul Unirii? Domnule Kuibus, va intreb ca arhitect: cum calificati amenajarea deja realizata pe Bdul Unirii intre Nerva Traian si Piata Alba Iulia? Ce parere aveti de pergolele rosu, galben si mov instalate aici ? 2. In cadrul PIDU Bdul Unirii (Pta Unirii-Pta Constitutiei) se propune circulatia pe un singur fir pe sens pe partea de nord a bulevardului sau ca varianta alternativa (am vazut pe site-ul pmb-dezbatere publica) chiar pietonalizarea intregii zone. Intrebarea este: s-au facut studii de circulatie? in conditiile oricareia dintre variante pe unde va fi redirijat traficul si asa foarte aglomerat din zona?

r // 1. "PIDU Zona Centrala" este o strategie ce se delimiteaza pe toata zona centrului. Strategia identifica in prima faza niste proiecte prioritare individuale care finantate cu bani europeni ar crea premizele indeplinirii acesteia. Amenajarea actuala a partii de Bd. Unirii de care spuneati este o amenajare care nu face decat sa toaleteze o mizerie darnu este o strategie de activare reala. Culoarea pergolelor intr-un context sau poveste corecta poate fi oricare. Inca nu pot sa imi dau seama de povestea de acolo probabil ca trebuie sa vedem finalul operatiunii. 2. Studiile de circulatie sunt parte integranta a PIDU. Deasemeni PIDU genereaza strategii si politici locale de mobilitate ca parte integranta a viziunii propuse de accesibilizare. Aici pentru activarea maxima a zonei foarte importanta este accesibilitatea pe cele trei zone puternic promovate in cadrul PIDU si anume cele de la nivelul pietonului, al biciclistului si al transportului in comun, coordonate care pe ansamblu vor crea o masa mult majorata de oameni ce vor accesa sau tranzita zona B-dului Unirii. Strategia se bazeaza deci pe o transferare partiala a calatorilor din masini personale in celelalte mijloace de mobilitate mai sus amintite.

Bd Unirii // Domnilor arhitecti,chiar ignorati total parerea locuitorilor din Bd Unirii? Aceste modificari nu trebuie facute pentru a ameliora calitatea vietii celor care locuiesc in zona? Am avut mai multe intalniri cu dvs si colaboratorii in acest sens si s-au facut memorii prin care ne exprimam vehement opozitia fata desimetrizarea Bd Unirii si mutarea intregului trafic in fata blocurilor din partea de nord. Consecintele vor fi grave prin cresterea poluarii fonice si cu noxe, chiar daca afirmati ca se va circula cu 30 km pe ora.Se va circula bara la bara iar riveranii din aceste blocuri vor fi"gazati" pe toata durata zilei. Se poate realiza o reabilitare a bulevardului prin folosirea spatiului deja existent pe ambele laturi. Propunem inchiderea traficului intre Piata Unirii si Constitutiei sau realizarea unui tunel pt trafic subteran. Consider,de asemenea ca este suficienta parcarea din Piata Constitutiei si ca este nejustificata parcarea din spatele tribunalului care implica taierea arbirilor vechi de 50 ani din parc pt a realiza constructia.