Primaria Capitalei a cerut vineri parerea cetatenilor referitor la trei proiecte imobiliare care urmeaza sa fie supuse la vot in Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Este vorba despre un complex de cladiri printre care si un turn de 45 de metri inaltime la intersectia strazilor Calea Dorobanti cu Mihai Eminescu, un bloc de patru etaje in cartierul Primaverii si un cartier de turnuri de 11-14 etaje pe str. Progresului, in incinta fostei fabrici Ventilatorul. Cetateni si ONG-isti prezenti la dezbatere s-au opus proiectelor, invocand mai multe ilegalitati.
Proiectul imobiliar de la intersectia Caii Dorobanti cu str. Mihai Eminescu
Planul Urbanistic Zonal Dorobanti - Brosteanu – Eminescu propune un turn de 45 de metri inaltime si a mai multor cladiri cu inaltimi mai mici pe terenul de circa 5000 de mp aflat intre cele trei strazi. Turnul ar urma sa fie in imediata vecinatate a unor monumente istorice din Calea Dorobanti si strada Eminescu. Peste 1000 de vecini au semnat mai multe memorii impotriva proiectului, neglijate de primarie. Parohia cartierului s-a manifestat de asemenea impotriva proiectului, care propune un cazinou vecin bisericii. Cladirile ar urma sa adaposteasca birouri, cazinou, hotel, locuinte, birouri si comert. Proprietarul terenului este firma Rubin Gold, iar proiectant arhitectul Dorin Stefan.
Cetetenii prezenti in sala s-au aratat impotriva proiectului fiindca regimul de inaltime este mult prea mare pentru zona.
Dorin Stefan, arhitectul care elaboreaza planul urbanistic, a declarat ca a facut tot ce a putut pentru a impaca pe toata lumea.
"Pentru mine imobilul cel mai important din Bucuresti este Palatul Telefoanelor. Daca tot Bucurestiul ar fi fost plin de cladiri ca Palatul Telefoanelor, sigur, nu ar fi foarte interesant. Bucurestiul este interesant datorita acestui mixt intre vechi si nou, inalt si jos, valoare si greseli. Si turnul Eiffel a fost considerat o greseala cand a fost construit. Am incercat sa impac pe toata lumea cu acest proiect. Eu vreau sa cred ca daca voi face acest proiect, mie in primul rand nu o sa imi fie rusine, nici Bucurestiului", a declarat Dorin Stefan.
Istoria proiectului
Istoria acestui proiect a inceput in mai 2009, cand firma Rubin Gold 2004 a prezentat Comisiei Tehnice de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei ce doreste sa construiasca te terenul de la intersectia Caii Dorobanti cu bd. Mihai Eminescu. Atunci, pe acest teren au fost propuse trei variante:
- un turn de 200 metri, proiectat de firma de arhitectura a arhitectei Zaha Hadid;
- o cladire de 55 de metri, proiectata de compania Bergman, Walls & Associates (Israel);
- o cladire de 90 de metri, proiectata de arhitectul Dorin Stefan.
Dupa mai multe sesiuni de discutii si proteste din partea societatii civile, Comisia Tehnica de Urbanism a inclinat spre proiectul propus de arhitectul roman, Dorin Stefan, membru in aceeasi Comisie. Inaltimea proiectului a fost scurtata, iar in final s-a ajuns la o cladire cu o inaltime de circa 40 de metri. Nici in aceasta forma ONG-uri nu au fost de acord cu proiectul intrucat era mult mai inalt decat cladirile invecinate si afecta zona protejata: "Planul Urbanistic Zonal pentru Zonele Protejate valabil din 2000 prevedea o inaltime maxima de 13 metri in strada Brosteanu, 16 metri in strada Dorobanti si 27 metri in strada Eminescu. Nu 46 de metri. Consiliul General are insa voie sa deroge de la inaltimile maxime. Etaje superioare ale imobilului ies in consola deasupra a trei Monumente istorice: Eminescu 27, Dorobanti 18 si Dorobanti 20", a declarat pentru HotNews.ro, la vremea respectiva, Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul.
In 2011, dupa modificarea Legii urbanismului, proiectul a fost oprit deoarece investitorii privati nu mai puteau initia Planuri Urbanistice Zonale pe zonele protejate.
In 2012, pentru a debloca proiectul, Primaria Capitalei a incheiat cu firma Rubin Glod 2004, proprietarul terenului, o conventie, municipalitatea devenind initiatorul Planului Urbanistic Zonal. Potrivit Legii urbanismului, in acel moment, investitorii privati nu puteau initia Planurile Urbanistice Zonale decat in urmatoarele situatii: construirea de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, parcuri culturale, zone de productie, zone de dezvoltare a unor ansambluri rezidentiale noi. In acest proiect nu se regaseste nici una dintre aceste functiuni. Intre timp, legea urbanismului s-a modificat din nou si investitorul a putut obtine aprobarile necesare.
Blouri de patru etaje din Cartierul Primaverii
Potrivit Planului Urbanistic de Detaiu supus dezbaterii publice, pe strada Maxim Gorki la nr 28-30 ar urma sa se contruiasca o cladire cu subsol, demisol, parter si patru etaje, ce ar urma sa adaposteasca "birou pentru profesii liberale". Beneficiar este firma ASTALROM, iar proiectant biroul de arhitectura Dragos Mihail. Terenul pe care ar urma sa se ridice terenul are circa 650 mp si face parte din zona protejata Primaverii unde regimul maxim de inaltime este 13 metri. Din nefericire in zona s-au cosntruit foarte multe blocuri cu patru-cinci etaje, zona protejata fiind distrusa.
Unii vecini din zona sunt impotriva proiectului, reclamand mai multe ilegaliati si fiind nemultumiti in principal de faptul ca noul imobil va adaposti birouri in timp ce in vecinatate sunt doar locuinte.
"Pe aceste teren se va construi viitorul sediu al firmei Astaldi, o firma care are mai multe contracte cu Primaria Capitalei si pentru care institutia s-a obligat printr-o conventie sa creasca indicatorii urbanistici. Pentru acest proiect initial s-a cerut un Plan Urbanistic Zonal si din cauza protestelor vecinilor s-a renunat. Acum prin acest plan urbanistic de detaliu se doreste acelasi lucru, o cladire de birouri, cu care noi nu suntem de acord fiindca in zona sunt numai locuinte", a declarat unul dintre vecinii afectati.
Acesta spune ca planul urbanistic de detaliu contine mai multe ilegalitati:
- pentru proiect s-au eliberat 5 certificate de urbanism care contine fiecare alte informatii;
- prin PUD nu se poate modifica procentul de ocupare al terenului, iar el creste de la 40% la 48%
- se mareste regimul de inaltime a zonei fata de regulamentul zonei protejate care prevede 13 metri. Cladirile vecine au patru cinci etaje.
- prin PUD nu se poate modifica functiunea. Aceasta cladire va fi sediul firmei ASTALDI nu birouri pentru profesie liberala. Pentru alta functiune exceptand cea rezidentiala trebuia acordul vecinilor, acord care nu ne-a fost cerut.
- proiectul aduce trafic auto in zona si se defriseaza vegetatia de pe teren.
- avizele aferente proiectului sunt date pentru alt Certificat de Urbanism decat cel pentru PUD.
- nu exista acordul Comisiei de Urbanism.
"Daca primaria vrea sa schimbe functiunea va genera cereri din partea altor petenti. Nu suntem de acord cu schimbarea functiunii", a declarat alt vecin afectat.
Victor Manea, reprezentantul Directiei de Urbanism din cadrul Primariei Capitalei a spus ca nu conteaza cine este beneficiarul PUD-ului si ca afirmatiile facute de vecini sunt supozitii.
Oamenii spun ca se vor adresa instantei daca proiectul va fi aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
Cartierul de turnuri de pe strada Progresului
Potrivit Planului Urbanistic Zonal pus in dezbatere publica, beneficiarii, firmele Ventilatorul Real Estate si Universal Royal Invest, vrea sa construiasca pe cei circa 80.000 mp de teren un ansamblu de blocuri de 11-15 etaje. Proiectant este biroul de arhitectura SC Urbis 90, iar pe teren a functionat inainte fabrica Ventilatorul.
ONG-isti prezenti in sala au adus in discutie faptul ca Planul Urbanistic Zonal pentru nodul de circulatie Razoare, care reglementa si acest teren, a expirat si au ridicat problema traficului generat de acest ansamblu de turnuri.
"Noi nu ne-am opus edificarii proiectului. Vrem sa fie corect facut si sa fie studiata zona in ansamblu", a declarat Dan Trifu, vicepresedinte Ecocivica.
Reprezentantul investitorului, Cosmin Popa, a declarat ca este si in interesul sau ca lucrurile sa iasa bine. "Noi am achizitionat terenul si pana acum cateva lunie era un PUZ valabil cu conditionarea ca fiecare dintre proprietarii terenurilor de acolo sa depuna o alta documentatie de PUZ daca doresc sa construiasca, ceea ce am facut respectand legislatia si regelemntarile urbanistice. Ideea a fost sa crea un proiect viabil si placut pentru a putea vinde dupa ce terminam. Asta nu se poate petrece decat creand conditii viabile de viata acolo", a declarat acesta.
Dupa dezbaterea publica, Primaria Capitalei si consilierii generali vor decide daca tin cont de parerile cetatenilor dupa care proiectele vor fi supuse la vot in Consiliul general al Municipiului Bucuresti.
2
8
