Parlamentul a permis eutanasierea maidanezilor abia dupa ce un copil de patru ani a fost ucis de caini. Regulamentul pentru accesul taxiurilor in Aeroportul Otopeni a fost schimbat doar dupa ce o japoneza a fost ucisa de un acostator. Cu alte cuvinte, autoritatile din Romania s-au obisnuit sa rezolve problemele cronice doar dupa ce se intampla nerorociri. O alta problema majora este cea a consolidarii blocurilor incadrate in clasa 1 de risc seismic.
In cazul unui cutremur, numarul mortilor poate fi enorm. In Bucuresti sunt 374 de cladiri expertizate tehnic si incadrate in clasa I de risc seismic, dintre care 190 reprezinta pericol public. In perioada 2002-2012, Guvernul, impreuna cu Primaria Capitalei si proprietarii, au consolidat prin programul national de consolidare doar 14 cladiri, iar lucrarile se desfasoara intr-un ritm foarte lent, timp in care banii publici sunt cheltuiti pe proiecte irelevante pentru bucuresteni. HotNews.ro prezinta intr-o serie de articole care este situatia blocurilor cu risc seismic la nivelul orasului si pe ce cheltuiesc primariile banii in loc sa se ocupe de consolidare.
Informatia pe scurt:
- in Bucuresti sunt 374 de cladiri incadrate in clasa I de risc seismic. Vezi aici lista
- in zece ani Primaria Capitalei a consolidat 14 cladiri
- primarul Capitalei, Sorin Oprescu, spune ca in cazul unui cutremur ar putea fi 500.000 de victime
- lucrarile de consolidare dureaza intre doi si cinci ani si costa intre 700.000 lei si 11 milioane lei, din cladirile consolidate pana acum
In Bucuresti sunt 374 de cladiri expertizate tehnic si incadrate in clasa I de risc seismic, dintre care 190 prezinta pericol public. In clasa II de risc seismic sunt incadrate 302 cladiri.
In perioada 2002-2012 au fost consolidate 14 cladiri. Lucrarile au dutrat intre doi si cinci ani si au costat intre 700.000 lei si 11 milioane de lei:
- bdul Lascar Ctargiu nr.15, sector 1, perioada de executie 2002-2004, in valoare de 910.000 lei;
- str. Iuliu Barasch nr. 12 bis, sector 3, perioada de executie 2002-2003, in valoare de 685.000 lei;
- str. Mihai Eminescu nr. 17, sector 1, perioada de executie 2004-2006, in valoare de 3.238.000 lei;
- str. Gh. Marinescu nr. 3, sector 5, perioada de executie 2002-2004, in valoare de 766.000lei;
- str. Paleologu nr.3, sector 2, perioada de executie 2002-2004, in valoare de 908.000 lei;
- bdul Nicolae Balcescu nr. 25, sector 1, perioada de executie 2002-2005, in valoare de 7.305.000 lei;
- intr. Vasile Paun nr. 5, sector 5, perioada de executie 2002-2003, in valoare de 1.022.000 lei;
- str. Stirbei Voda nr. 17, sector 1, perioada de executie 2005-2009, in valoare de 4.665.000 lei;
- Calea Victoriei nr. 33-35, sector 1, perioada de executie 2003-2008, in valoare de 4.083.000 lei;
- str. C.A.Rosetti nr. 25, sector 2, perioada de executie 2004-2007, in valoare de 5.177.000 lei;
- str. Ion Brezoianu nr.44, sector 1, perioada de executie 2004-2007, in valoare de 1.584.000 lei;
- bdul Nicolae Balcescu nr. 24, sector 1, perioada de executie 2006-2011, in valoare de 11.813.000 lei;
- str. Sfantul Elefterie nr.11, sector 5, perioada de executie 2010-2011, in valoare de 1.771.000 lei;
- Calea Victoriei nr. 128A, sector 1, perioada de executie 2006-2011, in valoare de 5.714 mii lei.
Potrivit Primariei Capitalei, in prezent sunt santiere deschise la 5 imobile: bdul Dacia nr. 85, sector 2; bdul IC Bratianu nr.5, sector 3; str. Nicolae Iorga nr. 31, sector 1; str. Ion Campineanu nr. 9, sector 1; str. Maria Rosetti nr. 55. Urmeaza a se da ordinul de incepere a lucrarilor la alte 2 cladiri situate in str. Pictor Luchian nr. 12C si str. Boteanu nr. 3A-3B, in masura in care se semneaza cu proprietarii toate documentele necesare finantarii si mutarii acestora in locuintele de necesitate, sustin reprezentantii municipalitatii.
Potrivit Primariei Capitalei, pe perioada executiei, locatarii din imobilele la care se executa lucrari de consolidare, pot fi mutati in locuitele de necesitate situate blocurile 108 si 109 din Pta Natiunile Unite nr.8 si nr.9, sector 4, la solicitarea acestora.
Bulina rosie, semnul distinctiv al cladirilor cu risc seismic major
Foto: HotNews.ro
De ce programul de consolidare se misca atat de greu
Programul de consolidare merge atat de greu atat din cauza autoritatilor, care aloca bani putini anual, cat si din cauza proprietarilor care fie nu doresc aceste lucrari, fie sunt nemultumiti de contributia financiara pe care trebuie sa o faca.
Anual, PMB inainteaza catre Guvern listele de prioritati privind proiectarea si executia lucrarilor de consolidare, anexe din Normele metodologice de aplicare a OG 20/1994, intocmite pe baza solicitarilor si documentelor legale depuse de asociatiile de prorpietari/proprietari si in functie de acestea primesc bani. Si Consiliul General al Municipiului Bucuresti aloca anual bani pentru acest program. In 2013, Guvernul a alocat 6.370.000 lei, iar Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) a alocat 6.700.000 lei.
Potrivit unui raspuns trimis de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro, institutia a intampinat urmatoarele probleme cu proprietarii apartamentelor din blocurile incadrate in clasa I de risc seismic:
- documentele legale depuse de proprietari nu sunt complete si suficiente si deci nu se pot incheia actele necesare declansarii procedurilor de achizitie publica pentru contractarea exepertizarii tehnice, proiectarii si executiei lucrarilor de consolidare ( conventii civile pentru stabilirea autoritatii contractante si a surselor de finantare);
- contestarea expertizelor tehnice si incadrarii cladirii in clsa I de risc seismic. Elaborarea unei noi expertize tehnice se poate face doar cu finantare proprie a celui care contesta intrucat cladirea a beneficiat o data de bani publici pentru expertizare.
- unii proprietari nu sunt de acord cu solutia tehnica care le afecteaza intr-un fel sau altul configuratia spatiilor aflate in proprietate si contesta proiectele elaborate, in conditiile in care proprietarii au prezentat declaratii notariale privind luarea la cunostinta de continutul expertizei tehnice care propune solutia de consolidare precum si a angajamentului pentru continuarea actiunilor in conditiile ordonantei, respectiv executia lucrarilor de consolidare;
- refuzul sau semnarea cu intarziere a contractelor de finantare si restituire a sumelor alocate de la bugetul statului de catre unii proprietari de locuinta, conditie obligatorie de incepere a lucrarilor;
- refuzul proprietarilor de spatii cu alta destinatie de a asigura finantarea, deci si semnarea si prezentarea documentelor legale pentru contractarea proiectarii si executiie lucrarilor de consolidare, in solidar cu proprietarii de locuinta, fapt de inteles in conditiile in care activitatea comerciala sau de afacere pe perioada executiei lucrarilor se intrerupe si deci nu pot fi realizate venituri din care sa fie platite lunar cheltuielile aferente consolidarii.
- motivele refuzului sunt diverse: se situeaza la limita scutirii platii ratelor, nu locuiesc in imobil, in Bucuresti sau tara sau pur si simplu se razgandesc in conditiile in care si-au exprimat initial acordul prin declaratii notariale.
Sorin Oprescu
Foto: Agerpres
Ce spune primarul Sorin Oprescu despre consolidare
Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat, in luna iunie a acestui an ca a consolidat 30 de cladiri de cand a venit la primariei in 2008. Potrivit cifrelor furnizate de institutie la solicitarea HotNews.ro, au fost consolidate doar 14 blocuri. "E putin fata de ce am putea face daca ar exista bani. Nu au existat", a adaugat Oprescu, citat de Mediafax.
De asemenea, edilul a declarat ca Primaria va face o harta de risc seismic a Bucurestiului, insa nu o va face publica pentru a nu speria populatia si a nu fi la dispozitia samsarilor imobiliari.
"In cateva saptamani o sa apara o harta de risc a Bucurestiului. Nu o sa o fac niciodata publica, pentru ca eu nu sunt de acord cu speriatul populatiei. Nu sunt nici la dispozitia samsarilor de locuinte care, va dati seama, ce circ ar face in momentul in care va aparea o harta de risc seismic", a spus Oprescu in iunie 2013.
El a mai spus ca trebuie modificata legislatia in domeniu deoarece in acest moment, daca o singura persoana din blocul cu risc seismic nu semneaza ca este de acord cu consolidarea, blocul nu poate fi consolidat.
"Sunt si eu jenat daca in 5 ani de mandat nu am putut sa facem decat aproape 30 de cladiri, sunt 30 de cladiri importante in Bucuresti. As fi dorit sa se petreaca cat mai rapid acest proces. Am invitat din nou profesori de seismologie pentru a putea construi aceasta harta ca sa stim la ce sa ne asteptam", a mai spus Oprescu.
In 2009, primarul general declara ca are informatii bazate pe studiile unor cercetatori americani, conform carora 500.000 de oameni ar putea muri in Capitala sub daramaturi, in eventualitatea producerii acestui cutremur.
Istoria programului de consolidare si finantare
Blocuri vechi
Foto: Agerpres
Programul national de consolidare a fost aprobat pentru prima oara in 1998, acesta vizand cladirile incadrate in clasa I de risc seismic cu peste P+4 etaje, construite inainte de 1940 si cuprindea un numar de 8 cladiri, pentru care au fost contractate servicii de proiectare. In anii urmatori, 1999 si 2000 au fost incluse alte 8 cladiri in programe anuale pentru proiectarea lucrarilor de consolidare. Proiectele au fost aprobate doar pentru o serie de cladiri deoarece proprietarii s-au razgandit, sustin autoritatile.
In anul 2001, OG nr. 20/1994 care reglementa programul de consolidare a fost modificata si completata prin Legea nr. 460/2001 si au fost introduse noi obligatii ale proprietarilor, respectiv acordul asociatiei de proprietari si instituirea si instituirea ipotecii legale a statului, ceea ce a condus la refuzul si altor proprietari cu privire la continuarea actiunilor, respectiv executia lucrarilor de consolidare. Aceste norme sunt valabile si in prezent.
Desi pregatirea documentatiilor tehnice privind consolidarea blocurilor a inceput in 1998, abia in anul 2001 Primaria a trecut la organizarea primelor licitatii pentru contractarea executiei lucrarilor de consolidare. Dintre cele 16 proiecte, contractarea executiei lucrarilor de consolidare a fost posibila doar pentru 5 cladiri in 2002, celelalte cladiri fiind in diferite faze de proiectare sau proprietarii au refuzat continuarea actiunilor sau depunerea declaratiilor in forma notariala.
Potrivit prevederilor OG nr. 20/1994, cu modificarile si completarile ulterioare, finantarea lucrarilor, in functie de spatiul pe care il detine, plus cota indiviza din partile comune, este platita de Guvern si Primarie, banii urmand sa fie recuperati de autoritati in 25 de ani, de la terminarea lucrarilor, in rate fixe fara dobanda. Pentru proprietarii, persoane fizice ai locuintelor, pot beneficia de scutire de plata ratelor pe perioada in care veniturile, pe membru de familie sunt sub salariul mediu net pe economie.
Pentru a incepe lucrarea de consolidare este necesar acordul tuturor proprietarilor.
Maine, HotNews.ro va publica Episodul 2 al acestui mini-serial dedicat lentorii cu care Primaria Bucuresti consolideaza cladirile. Episodul va prezenta o comparatie intre sumele alocate acestei probleme si sumele alocate altor proiecte.
0
2
