Un grup de cetateni care ar urma sa fie expropriati pentru construirea drumului expres spre autostrada Bucuresti-Pitesti au cerut, in urma cu cateva zile, anularea in instanta a Planului Urbanistic Zonal care stabileste traseul acestei artere. La sfarsitul lunii februarie, Curtea de Apel Bucuresti a decis suspendarea acestei documentatii de urbanism pana la judecarea procesului care vizeaza anularea PUZ-ului. Ion Dedu, seful directiei de Infrastructura din Primaria Capitalei, a declarat ca procesul nu blocheaza lucrarea si ca anul acesta municipalitatea va relua lucrarile la podul de la Ciurel. Reamintim ca proiectul este blocat de circa doi ani din lipsa de fonduri, in prezent santierul fiind parasit.
"Curtea de Apel Bucuresti a suspendat Planul Urbanistic Zonal pentru dumul expres pana la judecarea procesului pe fond deoarece PUZ-ul nu avea aviz de la Ministerul Culturii si drumul trece foarte aproape de uzina de apa de la Rosu si se incalca o directiva a UE. Primul proces de suspendare a fost initiat de domnul Ovidiu Corduneanu, un cetatean care ar urma sa fie expropriat, dupa care si alti cetateni din zona au cerut suspendarea sau anularea documentatiei de urbansim. In acest moment, practic, proiectul este blocat in instanta", a declarat Dumitru Dobrev, avocatul cetatenilor din zona.
Cetatenii afectati de constructia drumului expres s-au reunit in grupul de initiativa „Oponenta Proiect Strapungere - Ciurel - A1”, in instanta fiind sustinuti de Asociatia Salvati Bucurestiul si de Centrul de Resurse.
De asemenea, acestia au trimis o scrisoare consilierilor generali prin care atrag atentia ca "sunt direct responsabili de directionarea resurselor orasului catre proiecte nefundamentate si ilegale" si cer sa le explice de ce s-au alocat, in bugetul pe anul 2013, 20 milioane lei pentru aceasta lucrare, desi era suspendata in instanta.
Ion Dedu, seful Directiei de Infrastructura din Primaria Capitalei, a declarat pentru HotNews.ro ca procesele initiate de cetatenii din zona nu afecteaza mersul lucrarii. "Este dreptul lor sa atace proiectul in instanta si dreptul nostru sa mergem mai departe cu argumentele noastre. Daca Directia de Urbanism din Primaria Capitalei a promovat acest PUZ in Consiliul General, eu cred ca el avea toate avizele legale. Daca instanta ar circula zilnic pe bd. Iuliu Maniu cred ca si-ar revizui parerea. Din fericire, aceste procese nu afecteaza lucrarea pentru ca exista Legea 255/2010 care ne permite sa facem exproprierile", a explicat Dedu.
Acesta sustine ca in acest an se vor relua lucrarile la Podul Ciurel, care sta de doi ani in paragina. "Calendarul lucrarii depinde de banii pe care ii avem. In acest an vom relua lucrarile la Podul Ciurel. Chiar daca autorizatia a fost suspendata in instanta, vom remedia problemele invocate acolo si vom emite o alta autorizatie de construire. Ulterior, in functie de fonduri, vom continua exproprierile si vom lucra la bucata cuprinsa intre bd. Virtutii si Uverturii. In final vom realiza si ultima bucata. Nu inteleg aceasta batalie atat timp cat fiecare cetatean de acolo va fi despagubit la pretul pietei", a explicat Dedu. Acesta spune ca proiectul drumului expres este unul fundamental pentru Bucuresti, lucrarea fiind inclusa ca prioritara in masterplanul de circulatie din 2008.
Tribunalul Bucuresti a anulat, in luna iulie 2012, autorizatia de construire pentru pasajul suprateran de la Ciurel. Procesul a fost pornit tot de un proprietar din zona care sustine ca municipalitatea i-a luat 60 de mp din curte fara sa-l exproprieze, iar pilonul pasajului se afla la 3 m distanta de balconul sau. Recursul se va judeca in aceasta toamna.
Pe langa faptul ca vor fi expropriati, membrii grupului „Oponenta Proiect Strapungere - Ciurel - A1” considera ca acest drum costa foarte mult, existand alte solutii mult mai ieftine. "Printre solutii se numara realizarea unei strapungeri care sa continue strada Preciziei pana in centura Capitalei, realizarea unei strapungeri pe strada Liniei, unde se afla o cale ferata abandonata si unde nu ar fi nevoie de expropieri pentru realizarea durmului pana la centura. O alta solutie ar fi realizarea unei strapungeri in continuarea bulevardului Timisoara, aceasta ar avea cateva sute de metri pana la centura si s-ar putea realiza foarte rapid. Toate aceste rute alternative ar duce la decongestionarea bulevardului Iuliu Maniu, fara sa fie nevoie de acest proiect megalomanic (drumul expres spre autostrada A1, n.r.)", a declarat Victor Rausse, unul dintre cetatenii afectati de proiect.
Acesta sustine ca proiectul nu va duce nici la rezolvarea problemelor de trafic, aglomerand centrul Capitalei. "Acest PUZ decongestioneaza intr-adevar bd Iuliu Maniu, dar va conduce tot traficul spre centrul Capitalei, deoarece soferii care vin de pe A1 si de pe soseaua de centura vor trece podul de la Ciurel, vor merge pe Splaiul Independentei si vor trece prin zona Unirii spre autostrada Bucuresti - Constanta. De asemenea, drumul va crea o descarcare majora pe soseaua Virtutii, un drum important care leaga Drumul Taberei de nordul Capitalei", a mai declarat Rausse.
Istoricul proiectului
Consilierii generali ai Capitalei au aprobat, la sfarsitul lunii august 2012, traseul noului drum expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti (penetratia Splaiul Independentei - Ciurel - Autostrada Bucuresti - Pitesti), artera ce va reprezenta o ruta alternativa la bulevardul Iuliu Maniu pentru iesirea spre vest din Capitala.
Potrivit Planului Urbanistic Zonal aprobat de consilieri drumul expres va porni de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, va merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla.
Pe parcursul lucrarii vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei (Pod Ciurel), la intersectia Penetratia A1 - Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla. In total, drumul express va avea o lungime de circa 8,3 km, trei benzi pe sens si se estimeaza ca va costa 138 milioane de euro. Lucrarea a inceput in 2010, prin demararea lucrarilor la Podul Ciurel, desi Planul Urbanistic Zonal inca nu fusese aprobat de Consiliul General. Lucrarea este realizata de consortiul JV Bogl - Astaldi - Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, in calitate de proiectant. Termenul estimat pentru finalizare este de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014. Pentru realizarea proiectului trebuie expropriatate 40 de hectare de teren, proprietate privata.
