- Da click pe FOTOGALERIE pentru a vedea cum va arata pasajul de la Piata Romana
- Vezi in filmulet cum au fost puse trecerile pentru pietoni in cea mai aglomerata intersectie din Londra
La inceputul dezbaterii publice, arhitectul care a realizat proiectul pasajului, Alexandru Beldiman, a facut o scurta prezentare a pasajului: acesta va avea 4 intrari - una la ASE, una in fata la "coloane", una in fata la BCR si una intre Bd. Lascar Catargiu si Dacia. In mijlocul pasajului va fi un luminator care se va putea deschide si vor fi amenajate circa 1000 mp de spatii comerciale. Pasajul va fi conectat cu statia de metrou Romana. La suprafata se vor planta 55 de frasini. Arhitectul a spus ca el crede in acest mod de a rezolva problemele in oras si a dat exemple de pasaje pasaje subterane realizate la Paris, in zona Halelor, la Toronto, la Naples in Piata Garibaldi si in Munich.
Spre finalul dezbaterii, Beldiman a declarat ca acest pasaj nu este o solutie pentru rezolvarea problemelor de trafic: "In fata blocului Eva si a pandantului lui ati vazut ca s-a facut o sistematizare si s-a finalizat o parte de spatiu public si vrem sa continuam cu materialele si tipul designului pe care l-au propus colegii nostrii acolo. Acum, in ceea ce priveste traficul pe bd. Magheru, cred ca el nu poate fi imbunatatit decat in momentul in care centura va functiona in conditia de autostrada. Inainte, cu pasaje sau fara, ne vom afla exact in aceeasi situatie. Nu prin crearea acestui pasaj se va amplifica traficul, in niciun caz".
Ion Dedu, seful Directiei de infrastructura din cadrul Primariei Capitalei a declarat ca acest proiect se face in primul rand pentru pietoni pentru ca acestia sa nu mai fie accidentati chiar pe trecerile pentru pietoni: "Este un proiect pentru oras in primul rand. In al doilea rand este un proiect pentru pietoni pentru ca asa cum ati observat sunt foarte multe conflicte in trafic. Degeaba sustinem tot timpul ca este mai bine ca pietonii sa traverseze pe la suprafata. Va rog sa luati statisticele Politiei Rutiere din Bucuresti, sa vedeti cate victime ale accidentelor rutiere au fost pe trecerile de pietoni in ultima perioada. Este o problema de educatie pana cand vom reusi sa ajungem la acel nivel in care sa respectam, ca si conducatori auto, regulile de circulatie si va trebui sa luam masuri tehnice pentru protejarea pietonilor. Va rog sa ma credeti ca, daca vom analiza, asa cum considera Uniunea Europeana ca o viata de om, care este inestimabila pentru familie si societate , costa societatea circa un milion de euro, sa va dati seama inmultit cu numarul de pietoni care au murit traversand pe la suprafata la ce valoari ne ridicam si ce pagube inregistram".
Referitor la utilitatea proiectului, Ion Dedu spune ca, dupa realizarea pasajului, timpul dedicat masinilor la fiecare semafor va creste cu 30-40%. "Este un proiect care scoate foarte multe conflicte din zona pietei. In aceasta zona sunt 5-6 strazi care aduc trafic in intersectie. Mentinerea situatiei actuale nu face decat sa creeze acele ambuteiaje care se produc zilnic acolo. Vrem nu vrem, in momentul de fata, pana vom determina cetatenii sa foloseasca mijloacele alternativele de transport, foarte multi dintre ei folosesc transportul privat. Mai ales pentru ca multi nu se deplaseaza in interiorul orasului ci vor sa acceseze DN1 si Magheru ramane o artera atractiva. Ganditi-va ca ca la un ciclu de semaforiza de 120 de secunde, impartit in momentul de fata in patru sau cinci vom imparti acel ciclu de 120 de secunde numai la doi sau trei timpi de semaforizare. Va creste cu 30-40% timpul de semaforizare pe fiecare directie. Semafoarele se vor pastra dar numai pentru traficul auto", a explicat Dedu.
Acesta sustine ca in timpul lucrarilor, circulatia nu va fi inchisa ci se va lucra pe portiuni care va permite devierea circulatiei cel putin la 80% din capacitatea actuala.
Majoritatea cetatenilor prezenti la dezbaterea publica nu au fost de acord insa cu punctul de vedere emis de reprezentantii Primariei Capitalei.
Gruia Badescu, doctorand la Cambrige in arhitectura si studii urbane sustine ca solutia propusa de Primaria Capitalei nu este de actualitate: "Apreciez proiectul pentru ca este interesant, am vazut si o mare atentie asupra pietonilor pentru spatiile de la suprafata, dar vreau sa pun problema oportunitatii acestui proiect. D-voastra dati exemple ca in multe orase europene exista astfel de pasaje. Exista in Budapesta, construite in anii 60-70, in Londra, construite in anii 60-70, dar dupa anii 90 intreg corpul de cercetare in cadrul designului urban arata ca aceste pasaje sunt negative pentru mobilitatea pietonilor. Acum Comisia Europeana dar si diverse organisme din diverse tari au acea piramida a prioritatilor in care pietonul este pe primul loc, biciclistul pe locul doi, iar dupa transportul in comun si masina".
Cum au fost puse trecerile de pietoni in intersectia Oxford Circus din Londra
Gruia Badescu a dat exemple cum au rezolvat alte orase problema intersectiilor aglomerate: "Am locuit in Washington DC unde a fost o mare problema ani de-a randul ca intersectiile nu erau corelate pentru pietoni. S-au schimbat, au facut o analiza si acum intr-o intersectie unde erau 12 treceri de pietoni se poate traversa intr-un minut. Acea intersectie este de trei ori mai mare decat Piata Romana. Va sugerez sa va uitati la Oxford Circus din Londra si la felul cum ei au facut traversari pe diagonala. Este un proiect foarte apreciat. Oxford Circus este cea mai aglomerata intersectie din Londra", spune acesta
Irina Zamfirescu, reprezentant Asociatia Active Watch sustine ca dezbaterea publica ar fi trebuit sa sa se incheie in momentul in care proiectantul pasajului a recunosscut inutilitatea pasajului. "Domnul Beldiman (n.r. arhitectul care a facut proiectul pasajului) ne-a spus mai devreme ca nu considera ca acest pasaj ar rezolva problema traficului. Din punctul meu de vedere, dezbaterea ar fi trebui sa se incheie acolo. Pe de alta parte, cu privire la exemplul Halelor din Paris, am verificat acum , proiectul cu spatiile subterane este facut in anii 70. Din 2010 se lucreaza pentru refacerea gradinilor de la suprafata si spatii pentru cetateni. Pe de alta parte eu astept ca atunci cand Primaria are un proiect, sa aiba niste studii la baza. Faptul ca d-voastra ne spuneti ca nu stiti cati cetateni sunt pietoni, cati cetateni folosesc transportul public, este o negura. Autostrada Bucuresti - Ploiesti are trei benzi pe sens, bd. Magheru are patru, nu exista benzi separate pentru transportul unic, nu ar fi normal intai sa pornim cu aceste reglementari, cu benzi unice, amenzi pentru soferii care opresc pe benzile unice, ai apoi sa vedem in ce masura mai este o problema cu traficul in Piata Romana", a spus aceasta.
Si Oana Preda, cetatean, spune ca nu este convinsa de acest pasaj: "Vorbesc in calitate de sofer. Am masina si o folosesc am inteles ca orasul Bucuresti nu poate sa gazduiasca atatea masini cate putem noi sa avem. Eu sunt de acord ca nu trebuie sa fie usor sa traversezi orasul, cu masina, prin centru ci trebuie sa fie usor sa-l traversezi prin alte parti. Daca tot iubim pietonii si suntem de acord ca trebuie sa incurajam transportul in comun, nu inteleg de ce inteleg de ce incepem cu un proiect care ajuta posesorii de masini si nu pe pietoni. Oricat ati incerca sa ne faceti sa credem ca acest proiect este pentru pietoni, noi stim ca nu este".
Florina Presada, reprezentant al Asociatiei CeRe este de parere ca Primaria Capitalei nu atrage fonduri europene deoarece propune proiecte care nu sunt in armonie cu principiile comunitatii: "Primăria ajunge să se împrumute de la bănci sute de milioane de euro pentru că nu poate obtine finantare europeană pentru proiecte ce contravin recomandărilor Uniunii Europene. Apreciez efortul facut in cadrul acestui acest proiect privind imbunatatirea spatiilor pietonale de la suprafata, mi-a placut foarte mult preocuparea pentru spatiul verde. Mi-as dori foarte mult ca banii pentru acest pasaj sa fie directionati catre metroul Drumul Taberei. Nu stiu cat treceti ca pieton prin Piata Romana, dar aerul este irespirabil".
Ioan Dedu, seful Directiei de infrastructura din cadrul Primariei Capitalei ii contrazice pe cetateni: "Astazi sunt 20% soferi si 6% pietoni. In momentul de fata, fie ca vrem fie ca nu vrem, traim intr-o societate in care autovehiculul privat nu poti sa-l restrictionezi. Nu este vorba de cresterea traficului, este vorba de rezolvarea circulatiei intr-un nod. Poluarea care se produce este ca masinile asteapta sa treaca de acel nod. O data cu ele asteapta si transportul public. O sa facem benzi unice. Nu stiu daca stiti, dar pe Magheru strategia noastra este sa marim trotuarele si sa taiem numarul de benzi. Aia va reduce traficul, dar va permite nodului sa functioneze la capacitatea arterei respective. Legat de taxa de congestie, o avem in vedere dar ea are la baza niste masuri anterioare: promovarea transportului public, reusita autoritatilor in a crea benzi dedicate transportului public, de a dezvolta linii care sa rezolve problema celor care vin din Iflov cu masinile, coroborate cu politica parcarilor poate duce la decongestionarea traficului. Este clar ca suntem pe aceeasi directie. Daca ne certam si ne criticam asa la fiecare proiect nu mai facem nimic in orasul asta", a declarat Dedu.
Acesta spune ca Primaria Capitalei va lua in perioada urmatoare mai multe masuri care sa faca mai usoara viata pietonilor: "Primaria si-a exprimat dorinta de a promova transportul public si alternativ in defavoarea transportului privat. Lucram la inelul median, lucram la inelul principal. Lucram sa realizam treceri denivelate la toate intersectiile inelului cu radialele. Autostrada suspendata este inchiderea inelului median pe zona de Nord a Bucurestiului. Pe zona Piata Romana trebuie sa avem mai mult transport public si intentionam sa prelungim linia de troleibuz pe care am adus-o pana la Piata Unirii pana la Casa Presei Libere. Ne dorim ca una dintre cele trei benzi pe sens care vor ramane pe bd. magheru sa fie dedicata transportului public. Ne dorim sa cream benzi pentru biciclisti si spatii mult mai mari pentru pietoni inclusiv strazi dedicate 100% pietonilor", a concluzionat Dedu.
Planul Urbanistic Zonal care prevede construirea pasajului pietonal sub Piata Romana a fost discutat la Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei pe 29 februarie 2012. Atunci se propunea si construirea unui pasaj rutier care sa porneasca de la intersectia bd. Dacia cu Mihai Eminescu, sa treaca pe sub Piata Romana, pe sub Calea Victoriei si sa ajunga aproape de intersectia Caii Grivita cu bd. Dacia, idee la care s-a renuntat.
Referitor la pasajul pietonal, parerile membrilor Comisiei de Urbanism au fost impartite:
Sorin Gabrea, presedintele Comisiei, este de parere ca pentru circulatia pietonala in zona, dat fiind ca nodul este unul foarte folosit, un pasaj de un nivel in subteran, corelat cu accesul la Metrou, ar fi o solutie care sa mai degajeze zona.
Casandra Rosu, reprezentanta Ministerului Dezvoltarii s-a declarat impotriva ideii de a introduce pietonii in subteran, in una din cele mai importante zone ale orasului, pentru a se face un serviciu soferilor si masinilor. "Cum se justifica, cum justificati dvs. introducerea de pasaje si pietonale in centrul orasului? De ce se propune in continuare protejarea traficului auto, in timp ce pietonii sunt siliti sa intre in galerii, la subsol, in gauri de cartita tocmai in mijlocul orasului. Atrag atentia ca singurul punct important pe care se sprijina acest proiect de pasaj este cuplarea lui cu Metroul, altfel el fiind perfect inutil", a declarat aceasta.
Dan Marin, arhitect, este si el impotriva acestei idei. "Dovada a haosului in care lucram si suntem siliti sa lucram, dar si a aleatoriului total care domneste in luarea unor decizii este si acest proiect. Pe de o parte, se fac tot felul de scenarii care propun sa se redea Bucurestiul pietonilor - vezi PIDU sau alte proiecte care par sa favorizeze traficul pietonal - pe de alta parte se vorbeste in continuare, fara niciun fel de remuscare, despre aducerea in centrul orasului a unui flux auto de 10-12.000 de masini, cu toate ca in acest timp populatia orasului scade. Intr-o alta ordine de idei, vreau sa spun ca tocmai din acest motiv a fost initiata axa Victoriei-Uranus - ca in centru sa se poata circula liber pe trotuare, iar orasul sa fie redat trecatorilor, vietii si nu masinilor. Atunci cand pentru orice om de bun-simt este clar ca traficul auto in centru, in Bucurestiul si asa suprasolicitat si poluat, trebuie descurajat cu orice pret", a declarat acesta citat de revista Arhitectii si Bucurestiul, publicatia Ordinului Arhitectilor Bucuresti.
Constantin Enache, arhitect, a spus ca realizarea acestui pasaj este o chestiune de politica publica: "Chiar daca ma repet, voi spune acest lucru din nou, problema este de politica a Primariei: trebuie discutat Masterplanul de Circulatie si vazut ce anume este prioritar acum pentru oras. La nevoie, intr-o astfel de logica, axa Magheru-Victoriei poate fi usor ingreunata, ca suportabilitate de trafic, cu conditia, insa, sa ni se ofere o dezlegare a Bucurestiului intr-un alt punct al lui".
Nu vad nici o problema de a traversa un bulevard printr-un pasaj pietonal civilizat, vezi mixul din piata sudului ce leaga metroul de Plaza Mall.
Datul cu parerea e in toi la romani, si e direct proportional cu ignoranta.
e clar ca pietonii ar trebui sa fie prioritari, dar acolo nu prea se poate, e una din putinele artere din buc pe care se circula fluent, nu trebuie omorata.
in plus, din cauza pietonilor, masinile care din de pe dacia - ambele sensuri - formeaza cozi interminabile. pe eminescu se sta si 20 de minute la coada la stopul ala, coada ajunge uneori sa blocheze intersectia de la foisor. acolo sa vazi poluare de la masini.
ce zice beldiman e corect, pasajul va imbunatati putin circulatia, o intersectie pietonala va termina insa orasul.
In Canada gasesti un adevarat oras subteran, cu luminator deasupra prin unele zone, sunt vreo 30km in total. Se cheama RESO, in Montreal (are si pagina Wikipedia).
La fel in Olanda, desi jumate din tara e sub nivelul marii, surprinzator am gasit acelasi concept, artere, coridoare facute sub nivelul strazii, de data asta cu spatiu deasupra pt aerisire naturala, si cum era iarna, ningea si vant, ghici pe unde mergea grosul pietonilor? De ex gasesti asa ceva la Haga.
Pana una alta totul porneste de la o prima optiune: cine are prioritate la deplasare? MASINA, PIETONUL sau BICICLETA? In Olanda raspunsul este: BICICLETA, de ex. Benzile de biciclisti sunt incalzite, sa nu aiba gheata, pe cand strazile sunt curatate mai la urma. Chiar daca transportul in comun e folosit de multi cetateni...
Asa ca, mai bine intram in Schengen sau zona euro.
*Dl. Gabrea este un beneficiar care sustine proiecte ale primariei :-)
Sa faca mai usoara viata pietonilor... Parca se vorbeste despre pampers... A propos, ce se intampla cu buda publica din pasajul pietonal de la Universitate?! Este inchisa din toamna!!!
Sa gandim putin solutia la "rece": intr-un autobuz Mercedes Citaro incap 100 de persoane. Evident, nu vrem sa fim sardele in conserve, asa ca vom reduce numarul la sfert. Deci 25 de persoane pot circula cu un autobuz in conditii lejere, cred ca fiecare chiar poate sta pe scaun.
Autobuzul are 12 m lungime, adica cat 3 masini clasa medie. Intr-o masina personala pot intra maxim 5 ocupanti, dar realitatea este ca rar vezi 2 ocupanti in masina si extrem de rar 3 sau mai multi, in 90% din masini este doar soferul. Avantaj clar autobuz atat ca nr de calatori cat si ca poluare. Sper ca pe viitor sa vedem autobuze hibride sau total electrice in Bucuresti (nu doar troleibuze).
Metroul: de departe cea mai buna investitie in transportul comun, ajunge sa transporte ZILNIC peste 600.000 de calatori. Va inchipuiti cata poluare ar fi in orasul asta daca toti cei 600.000 de calatori ar merge cu masina personala? De fapt, cred ca nici nu s-ar misca acele masini, ar consuma carburantul stand pe loc, neavand pe unde sa mearga...
Ar fi interesant de aflat o statistica cu numarul actual de masini inmatriculate in Bucuresti si clasa lor de poluare..si in continuare se inmatriculeaza mai multe masini second hand decat noi. Deci, poluarea este la ea acasa, de parca ar fi normal sa respiram gaze de esapament in loc de aer curat. Apoi ne intrebam de ce suntem bolnavi, noi si copiii nostri.
Cit despre acest "udriste" al infrastructurii stradale din primarie, ar trebui sa i se prescrie ca, in desele deplasari la Londra in interes de serviciu, cind merge la shopping ca toata tzopimea romaneasca pe Oxford St., sa faca o halta la intersctia pomenita de dl. arhitect Badescu. Astfel de rezolvari in 3 timpi, dintre care unul este exclusiv pentru miscarea pietonilor in orice sens sint mult folosite in lumea anglo-saxona..
Bucureștiul nu are nici o piață in adevaratul sens al cuvântului. Are doar niște mari intersecții cu nume. Atât. Piața Romană? Intersecția Romană mai bine zis... Zau de nu-mi vine sa fac Magheru in totalitate pietonal. Sau, ma rog, cu cate o banda pe sens, in rest copaci, terase, cafenele, magazine etc.
Pentru traficul auto zona este doar de tranzit pentru ca nu ai voie sa parchezi in apropiere decat ilegal cum se intampla in Romania, deci toata circulatia auto ar trebui mutata in subsol.
O ultima observatie, nu stiam ca arhitecti toarna bitum acolo unde deja era turnat, il vopsesc cu linie punctata si au revolutionat si rezolvat problemele de trafic. Mi-ar fi rusine sa-mi pun semnatura pe un astfel de proiect. Oricum felicitari dlui arhitect pentru randari, a facut o treaba excelenta de inginer de trafic din ani 70.
Ce problema de trafic de 5% s-a rezolvat, a eliminat semafoarele ca sa mute ambuteiajul 500m mai incolo?
Fiecare nou "proiect" repara ce au facut proiecte anterioare, samd. Cred ca de fapt problema nu e orasul...