Premiera in Bucuresti: Primaria Capitalei a initiat un Plan Urbanistic Zonal pentru un partener privat. E vorba de un PUZ care permite unui companii sa construiasca trei cladiri, printre care si un turn de 45 de metri inaltime, la intersectia bd. Mihai Eminescu cu Calea Dorobanti, intre doua cladiri monument istoric. Parcela are in total o suprafata de 5.000 mp, iar cele trei cladiri vor adaposti un hotel, un cazinou, spatii comerciale, birouri si locuinte. Potrivit informatiilor de pe site-ul municipalitatii, initiatorul Planului Urbanistic Zonal prin care se cere aprobarea celor trei cladiri este chiar Primaria Capitalei, iar beneficiarul acestor derogari este firma Rubin Gold 2004, o companie care se ocupa printre altele si cu jocuri de noroc. Mentionam ca, daca municipalitatea nu ar fi initiat acest proiect, investitorul privat nu ar fi putut construi ceea ce intentioneaza intrucat legea nu ii permite. Intrebata care este interesul public in acest proiect, Primaria Capitalei nu a raspuns la solicitarea HotNews.ro.
documente
Certificatul de urbanism unde se vorbeste despre asocierea dintre municipalitate si Rubin Gold
(27 Nov 2012) PDF, 1MB
Potrivit informatiilor publicate pe site-ul Primariei Capitalei, institutia a incheiat cu firma Rubin Glod 2004 o conventie pe data de 20 septembrie 2012, municipalitatea devenind initiatorul Planului Urbanistic Zonal. Potrivit Legii urbanismului, in acest moment, investitorii privati nu pot initia Planurile Urbanistice Zonale decat in urmatoarele situatii: construirea de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, parcuri culturale, zone de productie, zone de dezvoltare a unor ansambluri rezidentiale noi. In acest proiect nu se regaseste nici una dintre aceste functiuni.
De asemenea, pe langa faptul ca pe terenul pe care se intentioneaza construirea celor trei cladiri sunt doua monumente istorice, parcela se afla si in doua zone protejate - Eminescu si Calea Dorobanti. Potrivit Legii urbanismului privatii nu pot initia Planuri Urbanistice Zonale in aceste arii. Acesta este doar atributul autoritatilor locale. Cu alte cuvinte, daca municipalitatea nu ar fi initiat acest PUZ, investitorul privat, firma Rubin Gold 2004, nu ar fi putut sa o faca.
Vezi cum arata zona in care ar urma sa fie construita cele trei turnuri
Desi HotNews.ro a solicitat Primariei Capitalei sa ofere informatii referitor la motivele care au stat la baza acestei asocieri si care este interesul public in acest proiect, municipalitatea a oferit cateva informatii seci, ocolind raspunsul. "Terenul in suprafata totala de circa 5000 mp, aflat la adresele Calea Dorobantilor /strada Mihai Eminescu/ strada General Ernest Brosteanu, nr. 16,18,/27/4,8 , a generat in anul 2010 un Plan Urbanistic Zonal avizat de catre Comisia Tehnica de Urbanism cu Aviz nr. 29/3//13.05.2011, in urma Avizului de Oportunitate nr. 96/24.12.2010 si a avizelor preliminare obtinute, pentru construirea unui imobil multifunctional hotel, cazinou, servicii, comert, birouri locuinta. Initiatorul la aceea vreme, anul 2010, era un arhitect roman la cererea beneficiarului privat RUBIN GOLD 2004. Studiul de urbanism a fost avizat si urma sa parcurga pasii in vederea aprobarii prin Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Urmare a modificarii Legii nr. 350-2001 prin Ordonanta de Urgenta nr. 7/2011 , articolul 50 si 54 s-a reluat procedura de avizare/aprobare, in momentul de fata aflandu-se, conform OM 2701/2010 , in faza de consultare a populatiei - faza anunt de intentie", se arata in raspunsul municipalitatii.
Proiectul a fost prezentat si la ultima sedinta a Comisiei Tehnice de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, in luna noiembrie, iar proiectantii au declarat ca a primit aviz si de la Ministerul Culturii. Nu detinem informatii daca Planul Urbanistic Zonal a primit sau nu avizul Comisiei de Urbanism intrucat municipalitatea a secretizat deciziile acestui for.
Mentionam ca pe terenul care face obiectul acestui plan Urbanistic Zonal se afla doua cladiri monument istoric, o casa de pe str. Mihai Eminescu nr. 27 si una de pe Calea Dorobanti nr. 16. Alaturi de aceasta cladire se afla si British Council.
Istoria proiectului
Istoria acestui proiect a inceput in mai 2009, cand firma Rubin Gold 2004 a prezentat Comisiei Tehnice de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei ce doreste sa construiasca te terenul de la intersectia Caii Dorobanti cu bd. Mihai Eminescu. Atunci, pe acest teren au fost propuse trei variante:
- un turn de 200 metri, proiectat de firma de arhitectura a arhitectei Zaha Hadid;
- o cladire de 55 de metri, proiectata de compania Bergman, Walls & Associates (Israel);
- o cladire de 90 de metri, proiectata de arhitectul Dorin Stefan.
Dupa mai multe sesiuni de discutii si proteste din partea societatii civile, Comisia Tehnica de Urbanism a inclinat spre proiectul propus de arhitectul roman, Dorin Stefan, membru in aceeasi Comisie. Inaltimea proiectului a fost scurtata, iar in final s-a ajuns la o cladire cu o inaltime de circa 40 de metri. Nici in aceasta forma, ONG-uri nu au fost de acord cu proiectul intrucat era mult mai inalt decat cladirile invecinate si afectau zona protejata: "Planul Urbanistic Zonal pentru Zonele Protejate valabil din 2000 prevedea o inaltime maxima de 13 metri in strada Brosteanu, 16 metri in strada Dorobanti si 27 metri in strada Eminescu. Nu 46 de metri. Consiliul General are insa voie sa deroge de la inaltimile maxime. Etaje superioare ale imobilului ies in consola deasupra a trei Monumente istorice: Eminescu 27, Dorobanti 18 si Dorobanti 20", a declarat pentru HotNews.ro, la vremea respectiva, Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul.
In 2011, dupa modificarea Legii urbanismului, proiectul a fost oprit deoarece investitorii privati nu mai puteau initia Planuri Urbanistice Zonale pe zonele protejate. Prin insusirea PUZ-ului de Primaria Capitalei, proiectul a fost repornit, in acest moment aflandu-se in dezbatere publica pe site-ul institutiei.
"Acest proiect este o gluma proasta. Daca te informezi putin despre firma respectiva, constati ca nu are decat un angajat si ca nu are profit, ba chiar merge pe minus cu o cifra colosala! Si cu toate acestea, firma respectiva vrea sa construiasca in buricul targului hotel, cazinou, servicii, comert, birouri si locuinte! Proiectul propune construirea a 7-8 nivele peste 3 case, dintre care 2 monumente din zona protejata Dorobanti. Pentru specialistii care realizeaza acest proiect (urbanisti si arhitecti) nu va exista nici o scuza in fata bucurestenilor dupa ce constructia struto-camila va distruge zona. Cum justifica acesti specialisti propunerea de a construi peste niste case vechi si ce valoare vor mai avea aceste case dupa ce vor fi parazitate in felul acesta? Si cum de primaria permite asa ceva, ba mai mult, isi asuma proiectul, fiind initiatorul PUZ-ului? As vrea sa mi se raspunda va rog care este oportunitatea publica aparuta prin acest proiect si care a determinat primaria sa promoveze acest PUZ", scrie un cetatean pe site-ul municipalitatii la rubrica de comentarii.
Cine este Rubin Gold 2004
Rubin Gold 2004 s-a infiintat in 2004 avandu-i asociati pe Mariana Claudia Sterpu si pe fratele ei, Cristian Ionel, avand ca principal obiect de activitate jocurile de noroc. La jumatatea lui 2005, cei doi frati au infiintat un punct de lucru in satul Unirea din judetul Dolj, la numarul 734. In decembrie 2005, punctul de lucru de la numarul 734 s-a inchis pentru a-i lasa loc altuia, aflat pe tarlaua 67, parcela 867 tot din comuna Unirea.
Rubin Gold 2004 si-a schimbat radical componenta in martie 2007, atunci cand fratii Sterpu s-au retras din firma, lasand locul firmei cipriote Brightmission Holdings Limited, cu sediul in Nicosia. Reprezentantul firmei cipriote era Shamir Alon. Cu aceasta ocazie s-a inchis si punctul de lucru de pe tarlaua doljeana, pariurile si jocurile de noroc au devenit activitate secundara, iar obiectul principal a devenit cumparare si vanzare de bunuri imobiliare.
Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finante, in 2011 firma RubinGold 2004 a avut un salariat, o cifra de afaceri de 1.389.164 lei , 0 profit, pierderi de 5.175.692 lei si datorii de 105.074.174 lei.
1
9
