Primarul General, Sorin Oprescu, s-a intalnit in urma cu doua zile cu reprezentantii firmei de constructii China Communication Constructions Company Limited pentru a le prezenta proiectul inelului median (autostrada suspendata) in vederea obtinerii unei finantari de aproximativ 1,5 miliarde de euro. Intrucat nu sunt bani la bugetul local (n.r. - bugetul primariei pe anul 2012 este de circa 1 miliard euro), edilul sef a declarat ca doreste sa faca autostrada suspendata in parteneriat public privat, urmand ca partenerul privat sa-si recupereze banii ulterior, nu se stie exact cum. Reprezentantii companiei au declarat ca vor analiza documentatia primita de la primarul Oprescu.

Daca in Romania autoritatile inca mai spera ca marile proiecte gigant de infrastructura sa constituie un motor pentru economia aflata in criza, in China strategia s-a dovedit un esec acolo unde nu au existat proiectii economice solide. Guvernul si companiile private au pompat sume uriase in proiecte in dezvoltarea retelei de metrou, chiar si acolo unde nu era justificat, banii scosi din vanzarea biletelor nefiind suficienti nici macar pentru plata dobanzilor la credite. Rezultat: falimentul. Vezi cum s-au dus pe apa sambetei o investitie de sute de miliarde de euro si ce riscuri presupun proiectele gigant de infrastructura.

Beijing - Metroul Airport Express - Sursa foto: Flikr / Alexander Savin

Incepand cu 2008, Guvernul chinez a sustinut marile proiecte de metrou ca parte a strategiei de diminuare a efectelor crizei financiare. Potrivit publicatiei Caixin, intre 2008 si 2009, Comisia nationala de dezvoltare si reforma din China a dat unda verde la proiecte de magistrale de metrou in 28 de orase, in valoare de 1 trilion yuani (122 miliarde de euro). Acestea au inclus 96 magistrale noi de metrou, insumand 2.500 km de cale ferata. Costul mediu pentru construirea unui km de linie de metrou se ridica la 500 milioane de yuani (61 milioane euro).

Chen Xunru, inalt demnitar chinez, a declarat pentru China Daily ca in dorinta de a beneficia de infrastructura moderna ca semn suprem al civilizatiei, mai multe orase din China au decis sa construiasca magistrale de metrou si s-au indatorat mult mai mult decat le permitea bugetul. "Unele orase au pus pe hartie retele de metrou care sunt din punct de vedere financiar totalitatea veniturilor combinate pentru cinci ani", spune acesta.

Potrivit lui Chen, o mare parte a fondurilor provin de la guvern - de obicei în jurul valorii de 40% - iar restul din împrumuturi bancare accesate de administratiile locale. Chen sustine ca metroul poate atrage cu greu investitori deoarece pretul biletelor este stabilit de guvern si este scazut, ca sa fie accesibil pentru populatie. Chen sustine ca in 2010 datoria guvernelor locale a crescut la 10 trillioane yuan. "Construirea de linii de metrou la scara larga va creste datoria publica, sporind riscurile financiare", sustine Chen.

In dorinta de a domoli avantul de dezvoltare a oraselor cu venituri mici, Comisia nationala de dezvoltare si reforma din China a impus cateva cerinte minime pentru dezvoltarea reteleor de metrou:

- orasul trebuie sa aiba o populatie urbana de cel putin 3 milioane de locuitori;

- PIB-ul sa depaseasca suma de 10 miliarde de yuani (1,2 miliarde euro);

- fluxul de trafic la ora de varf sa ajunga la cel putin 38.000 de calatori;

In 2011 insa uriasa masinarie a inceput sa scartaie. Potrivit Caixin, in 2011 Comisia sus-mentionata nu a mai aprobat nici un proiect de dezvoltare a metroului. Zhang Jiangyu, directorul adjunct al Comisiei, a declarat pentru Caixin că 70 - 80% dintre liniile de tranzit rapid din China au fost amanate. Majoritatea magistralelor construite sunt neprofitabile, iar guvernele locale s-au inglodat in datorii uriase.

Potrivit China Daily, chiar si Shanghai - cu o populatie de 23 milioane de oameni si un PIB de 1,9 trilioane de yuani în 2011 - a fost târât în datorii din cauza proiectelor gigant de dezvoltare a metroului. Shanghai are cea mai lunga retea de metrou din China, la inceputul anului 2012 cele 11 linii insumand 425 km. In comparatie, New York City are o retea de 370 km de metrou. Pana in 2013 reteaua din Shanghai este programat sa fie extinsa la 570 km, iar pana in 2020 la 877 km. Desi este al cincilea cel mai aglomerat metrou din lume, cu 2,1 miliarde de pasageri in 2011, venitul generat este insuficient pentru a-l sustine.

Ying Minghong, presedintele companiei Shanghai Shentong Metro Group Co, a declarat pentru China Daily ca doar o singura linie de metrou din Shanghai este profitabila. "Veniturile din vânzări de bilete si publicitate acopera doar costurile de functionare, dar nu este suficient pentru a plati intretinerea si imprumuturile luate", a declarat acesta.

Chen Xunru a declarat că dobânda la creditele bancare costa guvernul municipal mai multe miliarde de yuani, sume la care nu se adauga costul de constructie si intretinere.

Situatia din Shanghai nu este unica. Potrivit China Daily, Beijing are o populatie de 20 milioane de locuitori si o retea de metrou de 372 km. Pana la sfarsitul anului ea va fi extinsa la 440 km, iar pana in 2020 la 1050 km. Guvernul local da anual circa 10 miliarde yuan (1,2 miliarde de euro) pentru dezvoltarea retelei de metrou, si alte 2 miliarde Yuani (244 milioane euro) pentru subventii pentru mentinerea biletelor la un pret scazut, potrivit lui Wu Lishun, director financiar la Beijing Infrastructure Investment Co, compania responsabila cu finantarea lucrarilor la metrou, citat de China Daily. Se estimează că în 2015, atunci când reteaua de metrou va atinge 581 km, metroul va avea o pierdere de exploatare de 4,3 miliarde de yuani (525 milioane euro), în ciuda volumului de trafic imens, a spus Wu. În cazul în care costurile de depreciere si de contabilitate sunt incluse, pierderea pierderea se va ridica la 17 miliarde de yuani (2 miliarde de euro).

Oficialii chinezi sustin ca diminuarea numarului de tranzactii imobiliare a taiat bugetele administratiilor locale cu circa 20%, acest lucru reflectandu-se in dezvoltarea proiectelor de infrastructura.

Autostrada suspendata

Primarul Sorin Oprescu a castigat alegerile din iunie 2008 promitand bucurestenilor, printre alte proiecte, ca va face o autostrada suspendata pe bd. Magheru pentru a-i scapa pe cetateni de aglomeratia din centrul orasului. Ulterior, dupa ce a analizat mai bine situatia, edilul a mutat autostrada suspendata mai la periferia orasului, transformand-o in inelul median.

Dupa patru ani de mandat, nici macar Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul arterei nu a fost aprobat. Potrivit PUZ-ului aflat in dezbatere publica, inelul median, pe zona de nord, va face legatura intre Soseaua Colentina (intrarea in Bucuresti) si Lacul Morii, de-a lungul caii ferate, avand o lungime 13 km. In ultima sedinta de Consiliu General, care a avut loc la sfarsitul lunii august, alesii locali au aprobat cheltuirea a 1,57 miliarde de euro pentru acest proiect, banii urmand sa fie alocati altfel:

- 233 milioane euro pentru exproprieri si amenajarea terenului

- 57,7 milioane euro pentru proiectare si asitenta tehnica

- 1,26 miliarde euro pentru construirea propriu-zisa a autostrazii

- 153 milioane euro pentru alte cheltuieli

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat ca aceasta suma nu va fi platita de la bugetul local, ci dintr-un parteneriat public-privat. Insa, potrivit proiectului de hotarare votat, "finantarea investitiei se va face din alocatii bugetare si/sau alte fonduri legal constituite". Nu este specificat nimic despre un parteneriat public-privat si despre modul cum partenerul privat isi va recupera investitia facuta.

In comparatie, bugetul municipalitatii pe anul 2011 a fost de 1 miliard de euro, iar in la nivelul intregii tari, in 2012, investitiile straine directe au fost de 393 milioane de euro. In concluzie, este greu de anticipat care va fi sursa finantarii.