Centrul Istoric este principala zona unde sint asteptati suporterii spanioli veniti pentru finala Europa League. Dar cum arata acum perimetrul? Dupa aproape 20 de ani in care a fost unul dintre cele mai mizerabile si paraginite locuri din oras, Centrul Istoric are o noua fata. Primaria Capitalei a terminat lucrarile de reabilitare a celor 14 strazi din zona Pilot a Centrului Istoric (zona cuprinsa intre Calea Victoriei - bd. Elisabeta - bd. IC Bratianu si Splaiul Independentei). Multe din mormanele de gunoi au disparut, strazile s-au umplut de terase si magazine, iar locul este aproape la orice ora a zilei plin de oameni. Lucrarile au durat 5 ani, au fost oprite de citeva ori si au fost marcate de scandaluri. Intre pub-urile noi si magazinele de firma au ramas inca zeci de cladiri darapanate.
Centrul istoric 1990-2012
Despre reabilitarea Centrului Istoric se vorbeste inca din anii '90, din vremea primarului Crin Halaicu. La vremea respectiva Fundatia pentru Reconstructia Capitalei (un parteneriat intre Banca Nationala a Romaniei si Consiliul general al Capitalei) a inventariat imobilele din acest perimetru si a facut un studiu pentru reabilitarea zonei. Proiectul nu s-a concretizat.
In 1995, problema Centrului Istoric a fost reluata in cadrul proiectului "Bucuresti 2000". Acesta prevedea construirea unui cartier de turnuri in jurul Parlamentului, iar investitorilor li se cerea sa restaureze o casa in centrul vechi. Atunci, majoritatea imobilelor din Centrul Istoric erau proprietate de stat si Primaria le putea decide soarta. In sprijinul acestui proiect, Guvernul a dat, in 1998, o Ordonanta prin care Centrul Istoric a devenit de interes national. Din 2001, o data cu aplicarea Legii 10, proiectul a ramas fara obiect deoarece a inceput retrocedarea imobilelor. În 2004 a fost anulata si Ordonanta prin care Centrul Istoric devenise de interes national, astfel ca proiectul a murit.
FOTOGALERIE 2 Cum arata Centrul Istoric in perioada lucrarilor
Reabilitarea Centrului Istoric a fost reluata in vremea mandatului lui Traian Basescu la Primaria Capitalei. Municipalitatea a facut un proiect de restaurare pentru infrastructura zonei, iar in baza acestui proiect s-au obtinut 8,5 milioane euro de la Banca Europeana de Investitii. Valoarea contractului semnat era de 26,9 milioane de euro, suma suplimentata ulterior de Consiliul General al Municipiului Bucuresti cu inca 8,7 miI. Euro.
Lucrarile au inceput in aprilie 2007, iar pana in luna septembrie s-au realizat lucrarile pe 2 strazi, Lipscani si Smardan, si a inceput descarcarea arheologica pe celelalte. In iunie 2008, Sorin Oprescu a devenit primarul Capitalei. In octombrie, firma Sedesa a sistat lucrarile pe motiv ca Primaria Capitalei nu a mai platit. La vremea respectiva, reprezentantii firmei Sedesa declarau ca au executat lucrari de 10,5 mil. Euro, iar Primaria a achitat doar 8,4 milioane. In replica, primarul Sorin Oprescu a declarat ca va rezilia contractul cu aceasta companie deoarece este pagubos pentru municipalitate si nu s-a respectat termenul de finalizare al lucrarilor. "Revin si spun ca lucrarile de reabilitare a celor 14 strazi trebuiau finalizate in aprilie 2008, acum sunt reabilitate doar 4. Am facut o analiza temeinica a executiei lucrarilor si a platilor facute. Si am constatat ca s-au executat lucrari neprinse in contract si se solicita milioane de euro in plus", a declarat Oprescu la vremea respectiva. In octombrie 2009, Primaria Capitalei a reziliat contractul cu firma Sedesa.
Dupa rezilierea contractului municipalitatea a impartit cele 14 strazi in doua pachete - strazi incepute si neterminate si strazi cu lucrarile neincepute. Ultimul pachet a fost impartit in 3 loturi. Potrivit site-ului public de licitatii, contractele de atribuire a lucrarilor au fost semnate la inceputul anului 2011.
Pachetul 1: str. Lipscani, Zarafi, Smârdan, Filliti şi Tonitza;
Castigator licitatie: asocierea Apolodor Grup Construct şi Engineering Design;
Valoare contract: circa 4 milioane de lei/1 milion de euro fara TVA;
Pachetul 2:
Lot 1: str. Postei si Stavropoleos;
Castigator licitatie: asocierea Apolodor Grup Construct şi Engineering Design;
Valoare contract: circa 2,3 milioane lei/500.000 de euro fara TVA;
Lot 2: str. Covaci, Gabroveni, Selari, Soarelui si Pasaj Francez;
Castigator licitatie: asocierea Apolodor Grup Construct şi Engineering Design;
Valoare contract: circa 4,5 milioane lei/1 milion de euro fara TVA;
Lot 3: Caldarari, Sepcari si Piata Sf. Anton;
Castigator licitatie: asocierea Apolodor Grup Construct şi Engineering Design;
Valoare contract: circa 3,5 milioane lei/750.000 de euro fara TVA;
Pentru achizitionarea mobilierului stradal s-a facut o noua licitatie in iulie 2011: Castigator: Gradinariu Import-Export;
- Valoare contract: circa 4,5 milioane de lei/1 milion de euro fara TVA.
Total: 4,25 milioane de euro;
Madalin Dumitru, seful Directiei de Infrastructura din cadrul Primariei Capitalei, spune ca a platit aceasta suma deoarece i-a pus pe detinatorii de retele sa faca reparatiile la acestea, la licitatie fiind scoasa doar reabilitatea strazilor, fara retelele edilitare: "Am vorbit cu detinatorii de retele si le-au reparat/inlocuit pe cheltuiala lor. Din cele 20 de milioane cu care am ramas de la fostul primar pentru terminarea acestui proiect am cheltuit doar un sfert".
Nota: Reabilitarea strazilor presupune reabilitare/inlocuirea tevilor de utilitati si a strazilor (pavare cu piatra cubica). Pe fiecare strada s-a facut descarcare arheologica. Pe strada Lipscani o parte dintre ruine au fost acoperite cu sticla pentru a putea fi observate de trecatori. Restul au fost marcate cu culoarea rosu pe pardoseala.
Chiar daca lucrarile de reabilitare a strazilor au fost finalizate, Primaria Capitalei nu a gasit inca o solutie pentru starea jalnica in care se afla cladirile din zona. In zona pilot a Centrului Istoric se afla circa 230 de imobile, dintre care doar 12 proprietatea municipalitatii. Dintre cladirile Primariei, in acest moment, se afla in proces de restaurare Hanul Gabroveni.
Chiar daca Primaria nu a facut nimic in ceea ce priveste reabilitarea caselor, o data cu investitiile in infrastructura si salubrizarea zonei, proprietarii au inceput sa investeasca in cladiri. Unele au fost doar vopsite, altele au fost reparate, iar altele consolidate. Numarul caselor darapanate il depaseste insa pe cel al celor care au fost reabilitate. In nenumarate randuri, reprezentantii Primariei Capitalei au sustinut ca nu-i pot obliga pe proprietari sa-si repare casele daca nu au bani.
Potrivit Legii fatadelor, care a intrat in vigoare in august 2011, toate cladirile cu fatadele darapanate trebuie reparate pana in 2013, pe cheltuiala proprietarilor. In cazul in care proprietarii fac dovada ca realizeaza venituri medii nete lunare pe membru de familie sub castigul salarial mediu net lunar pe economie, cheltuielile aferente reabilitarii fatadei pot fi suportate de administratia locala, in masura fondurilor aprobate anual pentru acest program. De asemenea, fiindca este vorba de Centrul Istoric, autoritatea locala poate cofinanta lucrarile de reabilitare ale fatadelor. Pana acum municipalitatea nu a facut nimic in acest sens.
2
36
