Guvernul va discuta, miercuri, in prima lectura, proiectul care prevede impartirea administrativ teritoriala a Romaniei, au declarat pentru Hotnews.ro surse politice. PDL intentioneaza sa propuna partenerilor de Coalitie o impartirea administrativ teritoriala pe 8 regiuni, fiecare regiune sa comaseze cinci judete. De partea celalta, UDMR are un proiect care prevede impartirea in 16 regiuni, fiecare regiune sa comaseze doua-trei judete. Sursele citate sustin ca proiectul care vizeaza o noua harta adminsitrativ teritoriala ar putea creea disensiuni in interiorul Coalitiei.

Cele 8 regiuni de dezvoltare functionale in prezentFoto: Hotnews

Asculta interviul integral cu Sorin Ionita, expert SAR in administratie

Descarca fisierul audio in format MP3

Cele mai interesante declaratii facute de Sorin Ionita pe tema reorgaizarii teritoriale

• In primul rand ar fi de comentat procedura. O schimbare de asemenea amploare parca n-ar fi chiar normal sa mearga asa, prin asumare, pe un proiect pe care nimeni nu l-a vazut deocamdata. Deci asa, in doua saptamani sa reformezi o tara, structura administrativ teritoriala. Procedura civilizata este sa fi scos un policy paper, deci un fel de expunere de motive, trei scenarii de reforma ca text narativ. Lumea sa le discute 30 de zile. Asa procedeaza institutiile europene cand se scoate echivalentul unei legi.

• Asta este o idee falsa, ca cineva ne impune si ca este strict necesar. Ne impune cineva? E vreun aquis comunitar, vreo regula? Nu este. Sunt tari cu structuri asemanatoare cu a Romanei, si ma refer la Ungaria, care are si mai multe localitati, are judete cam de marimea celor romanesti si regiuni de dezvoltare fara putere politica cum sunt si ale noastre si aia absorb bani europeni, isi fac proiecte de dezvoltare foarte bine. Dar cineva ar putea sa zica: aia reusesc si se descurca, noi nu putem, pana nu pui un sef peste o regiune judetele noastre nu coopereaza cum o fac alea unguresti. Bun si atunci mergem la pasul trei, nu ne cere nimeni dar credem noi ca avem nevoie ca noi nu putem altfel.
  

• Intrebarea mea pentru initiatorii legii este daca facem niste judete mai mari, chiar le vor da libertatea sa ia decizii in sensul asta? Pentru ca la noi structura este centralizata cu executia fondurilor europene.
  

• Trebuie facute doua lucruri in momentul de fata: ar fi bine sa avem unitati teritorial administrative cu putere politica, adica cu consilii alese direct, ceva mai mari decat judetele actuale, si ar fi bine sa facem si o redistribuire de functiuni, deci nu numai redesenarea lor pe harta, si sa ne certam unde punem capitala si ce stema noua le alegem. Dar sa facem si o descentralizare mai acentuata a unor functiuni care acum sunt la ministere. Pe educatie, pe infrastructura, pe transport, categorii suplimentare de drumuri care acum sunt nationale vor trebui date noilor regiuni sau judete mari, cum le vom numi. Deci mai important e sa avem lista de functiuni noi, si apoi vedem noi cum le desenam prin tara si cum vom fuziona judetele. Cred ca este singura solutie posibila fara sa modificam Constitutia.
  

• Astazi nu poti sa infiintezi ceva care se cheama regiune, cu putere politica, pentru ca nu e prevazuta in Constitutie. Nu poti sa desfiintezi judetele, pentru ca ele exista cu acest nume in Constitutie. Nu poti sa renunti la functiunea prefectului, pentru ca ea exista in Constitutie. Deci trebuie sa pastrezi aceste institutii si denumiri. Nu poti sa faci ce s-a facut in Polonia, adica sa lasi judetele actuale si sa creezi inca un nivel peste ele, adica regiunile, pentru ca asta cere modificarea Constitutiei. Singurul lucru pe care poti sa-l faci este sa fuzioneze judetele si sa se cheme noua structura tot judet, tot cu Consiliu Judetean ales, tot cu presedinte de CJ direct ales, tot cu un prefect. Se pot redefini functiunile si nu e nevoie de o modificare a Constitutiei ca sa iei de exemplu judetele din Moldova de Nord, Suceava, Botosani, Iasi, Neamt si sa faci din ele un singur judet cu capitala la Iasi. Ganditi-va ce rivalitati locale apar, ce bataie o sa fie, si cred ca n-o sa fie suficient patru judete, trebuie sa mai fuzionezi si Bacaul cu ele, si Vasluiul, si vor fi sase.
  

• Dimensiunea optima ca buna practica europeana este la 2, 5 - 3 milioane de locuitori, daca tot facem 8 judete, aceasta posibila regiune Secuiasca este de doua ori mai mica decat buna practica, deci nu prea ai cum s-o faci. E posibil sa faci o derogare, sa zici aici avem un judet mai mititel, cu numai un milion si jumatate sau doua milioane de locuitori. Eu ma astept sa apara mari tensiuni si in interiorul lor, pentru ca daca fuzionezi numai Harghita si Covasna, am avut ocazia sa intreb niste parlamentari, si s-au ferit ca dracul de tamaie de raspus. N-au vrut sa spuna unde ramane capitala, de exemplu. Deci ai tot felul de probleme, nu ignorati genul asta de rivalitati locale. Din doua consilii judetene si jumatate cat au acum, va ramane unul singur. O singura functie de presedinte, o singura functie de prefect, un singur set de deconcentrate. Deci se pierd niste functii pe acolo.
  

Deputatul PDL Sulfina Barbu sustine ca opt regiuni ar fi suficiente într-o reorganizare administrativ-teritorială a României. "Dacă plecăm de la criteriile unităţilor teritoriale la nivel european, ne uităm pe nomenclator, eu cred că (ar fi necesare, n.r.) minimum opt, maximum 12 regiuni, ca să ne încadrăm în aceste criterii. Dar este o bună plecare actuala împărţire pe regiuni, pe cele opt regiuni, pe care România o are la nivel teoretic, ştiind că la nivelul regiunilor astăzi noi nu avem personalitate juridică şi nici autorităţi alese, responsabile, care să poată să angajeze regiunea respectivă în proiecte.

În consecinţă, eu consider că poate fi un foarte bun punct de plecare actuala împărţire pe regiuni, pe cele opt regiuni, să analizăm criteriile, dacă pe unul din criterii o regiune ia un punctaj mai mic, atunci se poate gândi o reechilibrare între regiuni. Deci, opt regiuni cred că sunt suficiente pentru România", a declarat Barbu la RFI.

In schimb, partenerii de Coalitie, mai exact UDMR au propria viziune si pledeaza pentru o impartirea adminsitrativ teritoriala pe 15-16 regiuni.

Kelemen Hunor, presedinte UDMR: "UDMR a depus un proiect privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare şi pe acest proiect noi putem discuta. Nu am discutat ce atribuţii trebuie luate de la un judeţ şi duse la un nivel superior, dacă va exista un nivel superior şi noi oricum am plecat de la constatarea că cele opt regiuni nu sunt coerente şi am avea nevoie de 15-16 regiuni de dezvoltare, 14, se poate discuta bineînţeles, dar trebuie o dezbatere profundă. Vom discuta când propunerea PDL ne va fi oficial prezentată"

In opinia liderului UDMR, propunerea de impartire administrativ-teritoriala a Romaniei in opt regiuni este un proiect mai vechi si incoerent. "Sunt prea mari, sunt incoerent făcute aceste regiuni. Când în 1997- 1998 au fost înfiinţate aceste regiuni, atunci nimeni nu a ţinut cont de aspecte economice, sociale, tradiţii, relaţii economice", a explicat Kelemen Hunor.

Sursele citate sustin ca UDMR doreste un numar mai mare de regiuni pentru a permite comasarea judetelor cu propulatie majoritara maghiara. "Daca s-ar merge pe un numar de regiuni de 15-16 s-ar putea comasa 3 judete maxim. De exemplu UDMR si-ar atinge scopul asa-zisului Tinut Secuiesc, tinta fiind comasarea judetelor Mures, Harghita si Covasna intr-o singura regiune. Daca se merge pe propunerea PDL de opt regiuni s-ar comasa 6 judete pentru o regiune. Langa cele trei judete Mures, Harghita, Covasna ar intra si Alba, Brasov si Sibiu -toate sase ar forma o regiune", au explicat sursele Hotnews.ro.

Guvernul urmeaza sa dezbata, miercuri, in prima lectura proiectul privind reforma administrativ teritoriala iar membrii Coalitiei sa negocieze modalitate de impartire. Sursele citate sustin ca democrat liberalii ar putea folosi ca moneda de schimb statutul minoritatilor nationale, lege dorita de UDMR la schimb cu stabilirea regiunilor in varianta dorita de PDL.

• NOTA: Harta ilustreaza actualele regiuni de dezvoltare constituite prin asociere benevola de judete vecine. Ele nu sunt in prezent unitati administrativ-teritoriala si nu au personalitate juridica.