Parlamentarii europeni au aprobat, miercuri, proiectul unui registru comun pentru lobbyisti si alte grupuri de interes care solicita acces in Parlamentul European si la Comisie, anunta Serviciul de Presa al Parlamentul European. Contactele pe care lobbystii le stabilesc cu un deputat trebuie inregistrate intr-un "memorandum explicativ" anexat la proiectul de act legislativ. Pe de alta parte, separat de aceste modificari propuse inainte de izbucnirea scandalului Severin, s-a infiintat o comisie speciala pentru modificarea regulamentelor referitoare la activitatea de lobby, insa potrivit unor surse citate de televiziunea publica, marile grupuri politice din PE nu se arata dornice sa schimbe radical regulile.

Un registru comun al celor doua institutii (Parlament - Comisie) va asigura o mai mare transparenta, considera deputatii, dat fiind ca cetatenii vor gasi intr-un singur loc toate informatiile privind persoanele si organizatiile care sunt in contact cu institutiile europene. Noul registru va reuni actualele registre ale Parlamentului si ale Comisiei, asa cum au decis cele doua institutii in noiembrie 2010.

Schimbarea denumirii din registru de "lobby" in registru de "transparenta" va face sa fie mai simpla inscrierea pentru organizatii si persoanele individuale ale caror activitati vizeaza influentarea elaborarii politicilor UE, precum think-tank-urile sau organizatiile care reprezinta bisericile si comunitatile religioase.

Noile reguli adoptate de Parlament nu prevad inscrierea obligatorie in acest registru, insa, in ceea ce priveste Parlamentul, obtinerea unei acreditari pentru accesul efectiv in Parlament este imposibila fara o inscriere prealabila in registru.

Problema este ca, in acest fel, in registru vor figura atat organizatiile de lobby cat si vizitatorii obisnuiti, de la reprezentanti ai unor companii, institutii, pana la invitatii unor politicieni, astfel incat va fi dificil de separat lobbystii de alte categorii de vizitatori.

Deputatii solicita, de asemenea, Consiliului de ministri sa se alature registrului cat mai curand posibil si saluta faptul ca acesta a indicat ca va deveni parte a acordului.

"Amprenta legislativa" si alte imbunatatiri

Parlamentul a sustinut de asemenea dispozitii privind o "anexa a amprentei legislative" la raportul sau la recomandarea privind proiectul de act legislativ. Aceasta va cuprinde numele reprezentantilor grupurilor de interes care obtin o intalnire cu un deputat relevant intr-un anumit dosar legislativ.

In cadrul unui vot separat cu privire la regulamentul intern al Parlamentului, deputatii au decis ca deputatii sa isi actualizeze declaratiile financiare imediat ce intervin schimbari si cel putin o data pe an.

Parlamentul a creat un registru pentru reprezentantii grupurilor de interes inca din 1996 si Comisia din 2008. Parlamentul a adoptat in 2008 o rezolutie prin care solicita crearea unui registru comun, care sa includa si Consiliul de Ministri. Parlamentul si Comisia au creat astfel un grup de lucru care a stabilit dispozitiile privind un astfel de registru comun. Acesta ar trebui sa fie disponibil online in iunie 2011.

Aceste modificari la regulament au fost propuse inainte de izbucnirea scandalului Severin. Europarlamentarul roman a fost acuzat ca a luat bani pentru a propune modificari la legislatia europeana. Dupa izbucnirea scandalului, s-a infiintat o comisie speciala pentru modificarea regulamentelor, astfel incat sa se stie clar de la ce companii incaseaza deputatii bani. In urmatoarele saptamani, aceasta ar urma sa vina cu propuneri concrete.

Potrivit televiziunii publice, marile grupuri politice din Parlamentul European nu sunt prea dornice sa schimbe radical regulile privind legaturile cu grupurile de lobby. Adrian Severin este singurul dintre europarlamentarii prinsi de presa ca iau bani de la lobby-isti care nu a demisionat.

• Detaliile investigatiei Mita in Parlamentul European. Cum au procedat jurnalistii britanici, cum l-au angajat falsii lobbyisti pe Adrian Severin si metoda mascarii banilor 

Cum este reglementata activitatea de lobby in Parlamentul European si initiativele din Romania

• Activitatea de lobby este reglementata destul de vag in Parlamentul European si se refera in primul rand la obligatiile grupurilor de interes prezente in Parlamentul European, si mai putin la interdictiile impuse europarlamentarilor. 

• In Regulamentul Parlamentului European se arata la Articolul 9 referitor la interesele financiare ale deputatilor, regulile de conduita si accesul in Parlament: (1)  Parlamentul elaboreaza norme in materie de transparenta privind interesele financiare ale membrilor sai, care sunt anexate la prezentul regulament (1) .

• Anexa 1 privind "Dispozitii de aplicare a articolului 9 alineatul (1) "transparenta si interesele financiare ale deputatilor" se arata, la unul din articole: "(1) In momentul luarii cuvantului in fata Parlamentului sau a unuia dintre organele acestuia sau daca este propus raportor, orice deputat care are un interes financiar direct in cazul aflat in discutie trebuie sa semnaleze oral acest lucru". Un alt articol prevede: "In timpul exercitarii mandatului, deputatilor le este interzis sa primeasca orice alta donatie sau liberalitate."

• In Romania au existat patru tentative de a reglementa activitatea de lobby, insa o lege in acest sens n-a fost inca adoptata. Ultimul proiect de lege a fost depus in Parlament, in 2010, de catre fostul ministru pentru IMM-uri, deputatul PSD Constantin Nita (PSD). Proiectul nu are sustinerea Guvernului Boc, a fost respins in Senat si a primit aviz negativ la Comisia pentru administratie publica din Camera Deputatilor. Vezi aici detalii despre proiectul de lege si traseul Parlamentar.

• Ultimul proiect de lege, al cincilea, privind reglementarea activitatii de lobby a fost depus in aprilie 2011, la initiativa deputatilor Sever Voinescu (PDL), Adriana Saftoiu (PNL) si Carmen Moldovan (PSD).
  

• Activitatea de lobby, in general, este criticata pe motiv ca legalizeaza de fapt actele de coruptie si pentru caracterul netransparent al acestui tip de activitate.