• Click pe harta pentru a vedea datele statistice ale fiecarui pasaj

Mai multe proiecte majore de infrastructura rutiera din Bucuresti se apropie de termenele de finalizare. Proiectul care tine capul de afis este deja celebrul Pasaj Basarab, un proiect impresionant, unic in Europa, la care s-a muncit timp de aproape 5 ani. Alte obiective de infrastructura importante sunt pasajele de pe Centura de Nord, in special Podul hobanat de la Otopeni, care vor asigura fluenta traficului pe ruta ocolitoare a Capitalei, drum ce va lega autostrazile A1, A2 si viitoarea A3. De partea cealalta, in oglinda cu pasajele care vor fi inaugurate, sta un proiect de infrastructura ce leaga cartierele Colentina si Pantelimon, un proiect extrem de util si important, dar la care lucrarile au inceput in 2007 si intre timp au fost abandonate.

  • Click pe poze pentru a accesa Fotogaleriile

Pasajul Basarab

Pasajul Basarab este fara doar si poate cel mai mare obiectiv de infrastructura construit intr-un oras din Romania. Pasajul, la care se lucreaza de aproape 5 ani, are o lungime de 2 kilometri, va sustine 4 benzi de circulatie si 2 linii de tramvai pe centrul sau si va dirija traficul care vine dinspre nordul Capitalei spre sudul si vestul orasului.

Pasajul Basarab (27)

FOTOGALERIE Pasajul Basarab

Podul incepe de la intersectia strazilor Nicolae Titulescu si Calea Grivitei, traverseaza liniile de cale ferata din zona Garii Basarab si zona Carrefour Orhideea si trece peste raul Dambovita in zona Grozavesti printr-un pod cu arc. Pasajul se deschide spre Bulevardul Vasile Milea si Soseaua Grozavesti, doua sosele care se interesecteaza cu Bulevardul Iuliu Maniu, una dintre arterele principale ale Capitalei care se duce direct in autostrada A1 Bucuresti - Pitesti.

Podul hobanat - unic in Europa

Punctul principal al pasajului este Podul Hobanat din zona garii Basarab. Podul are un pilon de sustinere impunator in forma de H si un tablier cu lungimea de 222 de metri. La pilonul care are o inaltime de 84 de metri vor fi prinse 60 de hobane ce vor sustine un tablier cu latimea record de 44 de metri. Pe Podul Hobanat va fi si o statie de tramvai care va beneficia de un sistem de transport al calatorilor cu scari rulante care va permite accesul de pe pasaj la statiile de metrou si RATB. In prezent, au fost montate peste 40 de hobane.

"Podul hobanat este unic in Europa prin latimea tablierului. Si, din cate stiu eu, mai e unic pentru statia intermodala care va fi amplasata pe pod. Nu stiu sa mai existe in lume o astfel de statie pe un pod hobanat", a declarat pentru HotNews.ro, directorul executiv al proiectului, Grigorie Verenciuc.

Potrivit constructorilor cele mai mari probleme pe care le-au intampinat in constructia podului au fost legate de utilitati, dar si de exproprierile care au intarziat sau care, in cateva cazuri, inca nu au fost finalizate. Surprinzator a fost sa observam cum exact langa santierul de la pod, intr-o casa darapanata, inca mai traiesc oameni si refuza sa fie expropriati de primarie, desi muncitorii sapau santuri exact sub gardul lor.

Costuri amortizate in cinci ani

Fluxul de circulatie a fost calculat pentru 4000 masini pe ora, iar viteza legala va fi de 50 km/h. Montarea tablierului podului hobanat s-a facut bucata cu bucata impinse peste calea ferata fara sa se mai demonteze reteaua de tensiune, ci facandu-se doar prin intreruperi pe timpul noptii.

Peste raul Dambovita, in zona Grozavesti, Pasajul Basarab se continua cu un Pod in Arc. Cele doua "arcuri" au o deschidere de 92 de metri si sunt legate cu grinzi transversale de tablier.

Potrivit oficialilor, pasajul va fi dat spre folosinta in primavara anului urmator si va amortiza costurile in cinci ani. Calculul celor din primarie spune ca pe pasaj vor circula zilnic aproximativ 100.000 de vehicule, fiecare masina facand o economie de un litru de carburant pe zi, aproximativ un euro. Asadar, 100.000 de euro economisiti zilnic, adica 3 milioane pe luna. Pe an s-ar realiza o economie de 40 de milioane, iar in cinci ani s-ar ajunge la o economie de 200 de milioane de euro - cat a costat pasajul in 5 ani.

Antreprenor: Astaldi (Italia) si FCC Constructii (Spania)

Lungime: Aprox. 2 km (Podul hobanat - 222m lungime )

Buget initial: 135 de milioane euro (114 milioane euro fara TVA)

Buget final: 200 de milioane euro

Termen de incepere: Noiembrie 2006

Termen de finalizare: 28 de luni - aprilie 2009

Intarziere: 24 luni

Supralargire Sos. Pipera si Pasaj peste Barbu Vacarescu

Un proiect recent inceput este cel de largire a soselei Pipera si realizarea pasajului suprateran peste Calea Floreasca si bulevardul Barbu Vacarescu, lucrare ce va fi incheiata intr-un an si jumatate, potrivit Primariei Bucuresti. Lucrarea consta in supralargirea Soselei Pipera de la una la trei benzi si cate doua benzi pe sens pe viitorul pod si sub acesta. Proiectul care va fluidiza traficul din zona este cu atat mai important cu cat se continua cu pasajul finalizat Pipera-Tunari, permitand soferilor un acces cat mai rapid catre Pipera, Tunari si Centura de Nord a Capitalei.

Pasaj Pipera - Barbu Vacarescu (3)

FOTOGALERIE Supralargire Sos. Pipera si Pasaj peste Barbu Vacarescu

Lucrarea a inceput in luna august si are termen de executie de 18 luni. Valoarea contractului se ridica la 100.974.125 lei, inclusiv TVA. Lungimea soselei supusa supralargirii este de 1.520 metri, iar latimea drumului este de 34 de metri.

Pasajul denivelat va avea o lungime de 470 de metri, patru benzi de circulatie de 3,5 metri fiecare si trotuare de 1 metru latime.

Proiectul va asigura si fuidizarea traficului care va intra in Capitala prin viitoarea autostrada A3 Bucuresti - Ploiesti.

Lucrarile au fost contractate de firma Pa & Co International (Romania) si costurile se ridica la 100.974.125 lei, inclusiv TVA

Constructor: Pa & Co International (Romania)

Proiectant: Search Corporation (Romania)

Lungime: 1,695 km (Pasaj denivelat 475 m)

Buget: 100.974.125 lei (inclusiv TVA)

Termen de incepere: August 2010

Termen de finalizare: 18 luni

Cine a angajat si cand: Primaria Bucuresti, Primar Sorin Oprescu, martie 2010

Prelungire si Pasaj Dna Ghica - Bulevardul Chisinau

Un proiect de infrastructura foarte important si necesar in Bucuresti este cel de amenajare a soselei Doamna Ghica si legarea de Bulevardul Chisinau printr-un pasaj peste calea ferata. Pasajul ar lega cartierele Colentina si Pantelimon, ar dirija o parte din traficul care va intra in Capitala prin Autostrada A3 Bucuresti - Ploiesti si ar fluidiza traficul intre zona de nord si zona de est a orasului.

Prelungire si Pasaj Dna Ghica - Chisinau (7)

FOTOGALERIE Prelungire si Pasaj Dna Ghica - Bulevardul Chisinau

Spre deosebire de alte pasaje sau proiecte de infrastructura din Capitala, lucrarile la strapungerea Doamna Ghica- Bld. Chisinau nu afecteaza deloc traficul din zona, insa, din pacate, lucrarile care au inceput in 2007 au fost abandonate in vara anului 2008.

Noua artera este proiectata sa inceapa de la actualul capat al strazii D-na. Ghica (care se intersecteaza cu strada Heliade intre Vii) si continua, pe terenul viran de pe malul lacului Colentina, traversand calea ferata, pana pe Bulevardul Chisinau. Noua artera ar avea o lungime de doi kilometri, cate doua benzi pe fiecare sens, acestea fiind despartite de scuaruri (cu o latime de doi metri) pe care se vor amenaja spatii verzi. Pasajul care va supratraversa calea ferata (care pleaca de la Gara Obor) va avea o lungime de 85,8 metri si se continua pana in spatele Pietei Delfinului. De aici, se face legatura cu Soseaua Pantelimon, pe de o parte, si cu Bulevardul Chisinau, continuat cu Nicolae Grigorescu, pe de alta parte.

Proiectul in valoare de 5,66 milioane de euro a fost incredintat firmei portugheze Lena Engenharia e Construcoes SA. Lucrarile au fost efectuate in proportie de 60%, insa proiectul a fost abandonat dupa ce exproprierile necesare nu au fost facute la timp si dupa ce firma portugheza a dat de un canal colector, lucru ce nu era prevazut in caietul de sarcini.

In prezent, noua artera este lasata in paragina, lucrarile executate pana acum incepand sa se deterioreze. Trotuarele pavate au fost sparte, betonul turnat a inceput sa se crape, iar grinzile depozitate in apropriere au fost napadite de balarii.

Potrivit Gandul, Primaria Capitalei a incercat sa dea vina pe Primaria Sectorului 2, care nu ar fi realizat exproprierile. "Motivele care au stat la baza sistarii lucrarilor la strapungerea Doamna Ghica - Chisinau au fost datorate exproprierilor de catre Primaria Sector 2 conform HCGMB nr. 9/2004 si aparitia unor lucrari suplimentare care depasesc valorile acceptate de legislatia in vigoare".

De cealalta parte, Neculai Ontanu a explicat ca atat investitia ce se deruleaza, cat si exproprierile pentru cauza de utilitate publica revin, conform legii, Primariei Municipiului Bucuresti.

Constructor: Lena Engenharia e Construcoes SA (Portugalia)

Lungime: 2 km

Buget: 23.789.870 de lei (inclusiv TVA) / 5,66 milioane de euro

Termen de incepere: 12.10.2006

Termen de finalizare: 24 de luni - 15.10.2008

Stare lucrari / Intarziere: Abandonat

Cine a angajat si cand: Primaria Capitalei, Primar Adriean Videanu, iunie 2007

Pasajul Chitila - Mogosoaia

Finalizarea lucrarilor la pasajul din zona Chitila-Mogosoaia reprezinta, de fapt, inchiderea inelului de centura al Capitalei. Daca pana acum, cei care veneau pe centura dinspre A1 trebuiau sa ocoleasca prin Chitila si Mogosoaia, dupa finalizarea lucrarilor Soseaua de Centura se va continua direct peste calea ferata printr-un pasaj suprateran si tot printr-un pasaj suprateran se va face trecerea peste intersectia cu DN1A - Soseaua Odai.

Pasaj Chitila - Mogosoaia (3)

FOTOGALERIE Pasajul Chitila - Mogosoaia

Proiectul in valoare de 19,5 milioane de euro este executat de compania greceasca de constructii Aktor si a avut termen de finalizare pe 15 noiembrie 2009. Lungimea tronsonului este de aproximativ 3 kilometri.

Pasajul de la Chitila este unul dintre cele patru obiective de infrastructura incepute pe centura de nord a capitalei si care, impreuna cu programul de largire la 4 benzi a soselei, vor asigura fluiditatea traficului intre A1, viitoarea A3 si A2.

Intre Mogosoaia si Otopeni se lucreaza la largirea soselei de centura la 4 benzi, la Otopeni se lucreaza la un pod hobanat peste calea ferata, iar la Tunari si Stefanesti se lucreaza la doua pasaje de supratraversare a centurii pentru drumurile care fac legatura dintre Bucuresti si localitatile din zona.

Constructor: Aktor (Grecia)

Proiectant: Vivacons SA

Lungime: 3 km

Buget: 19,5 milioane de euro

Termen de incepere: 15.05.2008

Termen de finalizare: 15.11.2009

Intarziere: 12 luni

Cine a angajat: CNADNR SA - DRDP Bucuresti, 14.12.2007

Pasajul Otopeni

Al doilea proiect de infrastructura ca marime din Capitala, dupa Pasajul denivelat de la Basarab, este Pasajul superior de la Otopeni peste calea ferata. Pasajul care se construieste imediat dupa intersectia cu DN1 va muta traficul de pe Soseaua de centura de pe o parte pe alta a liniilor de cale ferata. Proiectul costa aproape 19 milioane de euro, are o lungime de 2,6 kilometri, din care podul hobanat are 720 de metri, si este proiectat de acceasi companie care lucreaza la pasajul Basarab, FCC Construccion (Spania).

Pasaj Otopeni (1)

FOTOGALERIE Pasaj Otopeni

In prezent, linia de centura merge in paralel cu liniile de cale ferata, insa in zona de sub pasajul de pe DN1, soseaua traverseaza calea ferata, ceea ce duce de multe ori la cozi interminabile. Pasajul vine tocmai sa elimine aceste cozi, permitand traversarea caii ferate pe deasupra si pe mai multe benzi.

In completare cu largirea soselei de centura de la o banda, la doua benzi pe sens, pasajul va permite fluidizarea traficului intre partea de nord-vest si cea de nord-est a centurii Capitalei.

Proiectantul lucrarii este firma spaniola FCC Construcion (cea care lucreaza si la Pasajul Basarab), iar constructorul este subsidiara sa austriaca Alpine Mayreder. Proiectul valoreaza 18,9 milioane de euro, a inceput in mai 2008 si avea termen de finalizare pe 15 noiembre 2009.

Pasajul va avea patru benzi, cate doua pe fiecare sens de mers, iar fiecare banda are o latime de 3,5 metri. Pasajul este prevazut cu iluminat si iluminat arhitectural.

Pilonul central al podului hobanat are o inaltime de 48 de metri si de el sunt prinse 32 de hobane. In prezent, lucrarile au fost finalizate in proportie de 65%, tablierul a fost amplasat, iar in ceea ce priveste portiunile de urcare si coborare, doar portiunea dinspre DN1 a fost ridicata.

Ordinul de incepere a lucarilor la Pasajul superior peste calea ferata la Otopeni a fost dat in decembrie 2007. "In septembrie 2009 am avut amplasamentul liber, adica au fost realizate toate exproprierile. Pasajul de la Otopeni nu are pereche in Romania, este singura lucrare de aceasta amploare", dupa cum explica la inceputul anului Marin Ionescu, director Investitii in cadrul CNADNR.

Constructor: Alpine Mayreder (Austria)

Proiectant: FCC Construccion (Spania)

Lungime: 720,15 m (2,6 km in total)

Buget: 18,9 milioane de euro

Termen de incepere: 15.05.2008

Termen de finalizare: 15.11.2009

Intarziere: 12 luni

Cine si cand a angajat: CNADNR SA - DRDP Bucuresti; 23.07.2007

Pasajul Tunari - Sos. de centura

Un alt proiect menit sa fluidizeze traficul în zona de nord a municipiului Bucureşti este pasajul de supratraversare a soselei de centura in dreptul localitatii Tunari. Pasajul care va avea o lungime de 572 de metri si va purta drumul care leaga Tunari de Capitala peste Centura, evitand interesectarea inelului.

Pasaj Tunari (3)

FOTOGALERIE Pasaj Tunari

Latimea podului va fi de 11,80 metri, din care partea carosabila va fi de 7,8 metri, si va avea 4 deschideri.

Lucrarile sunt executate de compania romaneasca Romstrade, companie deţinută de omul de afaceri Nelu Iordache, si de compania SC Jaypart SRL. Potrivit informatiilor de pe panoul de prezentare a proiectului, lucrarile au inceput pe 15.05.2008 si aveau termen de finalizare pe 15.11.2009.

Proiectul vine la pachet cu pasajul de la Stefanesti precum si cu largirea soselei de centura intre DN1 si DN2. Tronsonul are o lungime totala de 10,22 kilometri si in 2010 a avut un buget de 39.093 mii de lei.

Constructor: Romstrade (Romania) & SC Jaypart SRL

Proiectant: SC Tractebel Engineering SA

Buget 2010 (intreg tronsonul): 39.093 mii lei

Lungime: 572 metri

Termen de incepere: 15.05.2008

Termen de finalizare: 15.11.2009

Intarziere: 12 luni

Cine si cand a angajat: CNADNR SA - DRDP Bucuresti; 24.07.2007

Pasajul Stefanesti - Sos. de centura

Pentru fluidizarea traficului pe centura de nord a municipiului Bucureşti, pe langa pasajele de la Chitila, Otopeni si Tunari, mai este in curs de executie si pasajul de la Stefanesti. Initial, podurile de la Tunari si Stefanesti trebuiau sa duca soseaua de centura peste drumurile cu care se intersecta, dar din cauza ca acestea au fost proiectate la cate o banda pe sens, ar fi gatuit traficul venit de pe doua benzi. Astfel, s-a luat decizia ca drumurile secundare sa supratraverseze centura.

Pasaj Stefanesti (8)

FOTOGALERIE Pasaj Stefanesti

Pasajul seamana foarte mult cu cel de la Tunari, va avea o lungime de 572 de metri, o latime a podului de 11,80 metri, din care partea carosabila va fi de 7,8 metri, si va avea 4 deschideri.

Lucrarile sunt executate de compania romaneasca Romstrade, companie detinuta de omul de afaceri Nelu Iordache, si comania SC Jaypart SRL. Potrivit informatiilor de pe panoul de prezentare a proiectului, lucrarile au inceput pe 15.05.2008 si aveau termen de finalizare pe 15.11.2009.

Proiectul vine la pachet cu pasajul de la Tunari precum si cu largirea soselei de centura intre DN1 si DN2. Tronsonul are o lungime totala de 10,22 kilometri si in 2010 a avut un buget de 39.093 mii de lei.

Constructor: Romstrade (Romania) & SC Jaypart SRL

Proiectant: SC Tractebel Engineering SA

Lungime: 572 metri

Buget pe 2010 (intreg tronsonul): 39.093 mii lei

Termen de incepere: 15.05.2008

Termen de finalizare: 15.11.2009

Intarziere: 12 luni

Cine a angajat: CNADNR SA - DRDP Bucuresti; 24.07.2007

---------

Reporter: VictorCozmei

Fotoreporter: Constantin Barbu