"Toata lumea trebuie sa constientizeze ca, pentru a avea drumuri si autostrazi, inseamna sa le si intretii. Pentru a putea merge mai departe cu proiectele, avem o conditie pe care trebuie sa o indeplinim. Aprobarea lor de Comisia Europeana este conditionata de a face dovada ca in bugetul CNADR exista resursa financiara pentru intretinere. Si ea nu se poate obtine decat prin taxare, ceea ce se intampla pana la urma in toata lumea, nu se intampla numai in Romania, nu descoperim noi taxarea astazi", a declarat ministrul transporturilor, Anca Boagiu, la Discutia de Luni, o emisiune HotNews.ro - RFI, realizata de Dan Tapalaga. Boagiu mai spune ca Romania are in executie 243 de km de autostrada si ca, la sfarsitul lunii, va licita alti 288, care ar urma sa fie gata in urmatorii doi ani si jumatate.

Cele mai importante declaratii facute de Anca Boagiu la Discutia de Luni

• Nu discutam doar despre cei 12 km, ci despre intregul tronson Campia Turzii - Gilau, care este de 52 de km. Chiar daca nu ne place, este o realizare, pentru ca 52 de km de autostrada reprezinta o suma. In afara de asta, cred ca e cinstit sa vorbim si despre kilometri de austostrada care sunt in executie in Romania, si sunt circa 243 de km de autostrada in lucru, cum e corect sa discutam si de cei aproape 288 de km pe care urmeaza sa-i licitam la sfarsitul lunii acesteia.
• Prioritatea Ministerului Transporturilor este sa folosim finantarea nerambursabila de la UE, programul operational sectorial pentru transporturi. Si aici este o intarziere foarte mare  pe care am gasit-o in minister, rata de absorbtie era de circa 1,7% a banilor europeni, motiv pentru care am demarat un program de accelerare a absorbtiei si un program de comunicare cu CE, ca proiectele sa mearga mai departe. 
• Am convingerea ca, daca toata lumea este serioasa, si aici includ si compania de drumuri, si constructorii si consultantii, care in ultimii ani nu si-au facut foarte bine treaba, ar trebui sa se intample. Deci, 288 de km in urmatorii 2 ani si jumatate, acesta este termenul pe care noi il punem cand licitam. Discutam despre tronsonul Deva - Orastie, pentru care am si semnat contractul, care are 32 de km, discutam despre Nadlac - Arad, cu 38 km, Timisoara - Lugoj, 35 km, Lugoj - Deva, tronsonul cel mai lung de 99 km, si tronsonul Orastie - Sibiu, care are 82 de km. In total, pe estimarile de azi, discutam despre 2,5 mld euro din cei 5,7 pe care-i are de cheltuit Ministerul Transporturilor. (...) Cam 80% din suma pe care o alocam se reintoarce in bugetul national, deci este favorabil pentru conditiile economice in care ne aflam.
  

• Obiectivul pentru 2011 este de a deschide traficul catre litoral la inceputul sezonului estival, cu finalizarea lucrarilor la sfarsitul anului viitor, asta inseamna tronsonul de la Cernavoda la Constanta, care are 51 de km si ocolitoarea Constantei, care are 22 de km, dar in paralel sunt in executie si varianta de ocolire a Aradului, cu 13 km, este in executie tronsonul de la Arad la Timisoara, care are 32 de km. Eu sper ca prin masurile luate pana acum sa reusim sa acceleram procesul de construire de autostrazi, si sa constientizeze si constructorii ca un contract cu clauze clare trebuie respectat. (...) In paralel, noi discutam cu CE care sunt proiectele eligibile care ar putea sa fie finantate in urmatorul exercitiu financiar 2014 - 2020. 
• S-a decis sa existe un Fond la dispozitia Finantelor Publice, care sa-i stimuleze pe gestionarii celor mai mari sume care vin din finantarea nerambursabila europeana, adica noi, Ministerul Dezvoltarii, Ministerul Mediului. Din acest Fond, noi primim cofinantarile pe masura ce evoluam in executia lucrarilor. Deci sumele exista, noi nu trebuie sa facem altceva decat sa urgentam programul. Aici avem si un pachet de modificari legislative in sprijinirea programului. 
• Toata lumea trebuie sa constientizeze ca, pentru a avea drumuri si autostrazi, inseamna sa le si intretii. Pentru a putea merge mai departe cu proiectele, avem o conditie pe care trebuie sa o indeplinim. Aprobarea lor de Comisia Europeana este conditionata de a face dovada ca in bugetul CNADR exista resursa financiara pentru intretinere. Si ea nu se poate obtine decat prin taxare, ceea ce se intampla pana la urma in toata lumea, nu se intampla numai in Romania, nu descoperim noi taxarea astazi. Noi avem in lucru un studiu, va fi gata in decembrie, cand vom putea sa comunicam public exact cum se va face taxarea, care vor fi formulele si sumele care vor fi aplicate pe autostrazi. In mod normal ar fi trebuit sa avem taxare si pana acum, pentru ca si A1 si A2 in proiectele initiale erau prevazute cu taxare pentru mententanta ulterioara. 
• Pe tronsoanele care se vor executa e clar ca se vor introduce cand va fi gata autostrada, pentru cele in executie vom comunica de indata ce se incheie studiul. Din punctul meu de vedere, fara a avea in fata raportul asta, Romania ar trebui sa aiba anul viitor taxe pe autostrazi. 
• Suntem fara finantare pe tronsonul Pitesti-Sibiu, si ar putea fi unul dintre proiectele care sa beneficieze de finantare prin proiect public privat, dar nu excludem nici un alt tronson de drum care se afla pe coridoarele pan-europene care sa fie finantate prin sistemul de parteneriat public privat. 
• Legea exproprierilor a trecut in unanimitate de Senat si saptamana aceasta sper sa treaca si prin Camera Deputatilor, urmand sa intre imediat in aplicare. Reduce termenele de expropriere de la peste 720 de zile la maxim 60 de zile, e termenul maxim pe care l-am calculat cu toate piedicile pe care am putea sa le intampinam. Legea prevede anuntarea proprietarului, sunt 15 zile la dispozitia lui pentru a se pronunta asupra sumei pe care i-o ofera administratia. Daca nu e de acord cu suma, atunci ii punem bani intr-un cont deschis special si mergem mai departe cu lucrarile urmand ca restul de litigii sa se solutioneze in instanta, dar nu mai oprim lucrarile. 
• Avem doua componente prin care ne axam: sunt autostrazile si drumurile nationale, care au finantare de la BEI. La nivelul Comisiei Europene, strategia este de a muta traficul de pe drumuri pe calea ferata, de a reduce traficul rutier, dorinta de a crea spatiul feroviar unic european. Companiile de cale ferata au fost tratate ani in sir ca si copilul nedorit in familie. Faptul ca nu au primit bani pentru investitii, faptul ca in 2007, 2008, 2009 nu au avut bugete aprobate, au ajuns la situatia de azi. Si transporturi de calatori si de marfa se pot transporta inapoi pe calea ferata cu investitii in infrastructura si politici coerente. Programele de restructurare, conform acordului cu FMI, trebuie sa fie gata pana la mijlocul lunii ianuarie. Toate companiile lucreaza acum la programe de restructurare. 
• Cand am plecat in 2000 din acest minister am lasat companiile fara datorii, iar CFR Marfa chiar avea profit si sustinea financiar celelalte doua, calatorii si infrastructura. Incepand cu 2007, constat un declin constant al CFR Marfa. In discutiile cu FMI am fost cu totii de acord ca CFR Marfa trebuie privatizata cand piata este favorabila, data este legata de momentul redresarii economice la nivel european, altfel n-am putea discuta de un pret bun.