Eram in iarna din clasa a VI-a, intr-o dimineata de joi, inaintea orei de desen. In incercarea de a ajunge punctual la ora, am alunecat si mi-am prins antebratul drept sub propria greutate. Rezultatul: o mana tumefiata si tremuranda, care se chinuia sa tina pensonul in mana, intr-un act dramatic de auto-depasire a limitelor durerii. Pentru ca eram un tocilar notoriu, nu voiam sa aud de repaus si interventie medicala. Speram sa treaca de la sine. Speram asta alaturi de o colega de clasa care mi-a indicat si solutia miraculoasa: foaia de varza. Dar nu murata, ci verde. In toiul iernii!

Citeste mai mult pe Think Outside the Box