In Romania si Bulgaria cartile de identitate false pot fi usor obtinute, multi migranti ilegali folosindu-se de acestea pentru a ajunge in Europa de Vest. Pentru a arata aceasta, jurnalistul Adrian Mogos a obtinut o identitate falsa, a votat la alegerile euro-parlamentare si apoi a obtinut statut legal de rezident in Germania. O investigatie sprijinita de Balkan Investigative Reporting Network.

de Adrian Mogos in Bucuresti, Dobrych, Byala, Timisoara, Aachen si Berlin

Pentru cateva sute de euro am facut rost de o carte de identitate romaneasca noua alegandu-mi un nume nou cu rezonanta turceasca. Pentru cateva luni nu am mai fost Adrian Mogos, ci Murad Alin Erdogan din Timisoara. De ce am ales un nume turcesc? Pentru ca cei mai multi dintre migrantii ilegali care tranziteaza Romania in drumul lor spre Europa Occidentala provin din Turcia, iar eu am vrut sa refac traseul lor.

Nu a fost greu sa obtin o carte de identitate falsa si nici sa o folosesc, cu toate ca in Romania pentru astfel de infractiuni se poate face puscarie intre trei luni si trei ani. Pentru a intra in posesia unui asemenea document fals, am apelat la personaje din lumea celor care se ocupa cu asa ceva.

La inceputul lunii iunie a acestui an, am testat cartea de identitate falsa si am vrut sa vad daca Murad Erdogan poate vota la alegerile pentru Parlamentul European din Romania. Asa ca m-am dus la o sectie de votare din Bucuresti, filmand cu camera ascunsa. Nimeni nu a observat nimic si niciun membru al comisiei din sectia de votare nu s-a aratat curios sa-mi verifice identitatea.

Cum nu intentionam sa votez in adevaratul sens al cuvantului, am pus stampila pe toti candidatii, tocmai pentru ca votul sa fie nul.

Cateva zile mai tarziu, am plecat in Germania sa vad daca Murad Erdogan ar putea sa-si inceapa o noua viata acolo. Nici in Germania, nici in Olanda nu am intampinat vreo problema legata de actele mele si nici nu m-a intrebat nimeni ceva in acest sens.

Am ajuns la Berlin, un loc in care poti foarte usor disparea in multime. Nu cunosteam pe nimeni acolo, dar stiam sigur ca ma pot stabili in Kreuzberg, un cartier in care traiesc multi imigranti din capitala Germaniei.

Aproape fara nici un ban, era timpul sa-l fac pe Murad Erdogan un cetatean respectabil, obtinandu-i toate documentele legale pentru a sta aici. Mai intai, el avea nevoie de o adresa. Ratacind pe strazi, am dat cu ochii de o pancarta lipita pe o cladire pe care scria „Stellplätze zu Vermieten”, locuri de parcare de inchiriat. Mi-a trecut prin cap ca daca intr-o cladire exista locuri de parcare libere, este clar ca trebuie sa fie si apartamente de inchiriat. Mi-am notat denumirea si numerele de telefon ale companiei care era proprietara cladirii: Ernst G Hachmann Gmbh.

In Germania Foto: Foto: Adrian Mogos

Demersurile lui Murad Erdogan pentru a incepe o noua viata la Berlin nu s-au rezumat doar la primarie. El avea nevoie de un cont in banca, daca vroia sa faca intr-adevar vreo afacere. Asa ca am intrat in prima banca care mi-a iesit in cale, o agentie a Berliner Sparkasse.

Un functionar bancar a fost incantat sa ma ajute, imediat ce i-am aratat formularul de inregistrare primit de la primarie. Dupa cateva intrebari legate de motivul pentru care doream sa folosesc serviciile bancii, a fost deschis si activat contul cu numarul 6014519775.

Apoi, aveam nevoie de un telefon. Folosindu-ma de acelasi document primit de la primarie, am cumparat cu numai noua euro un mic telefon mobil care avea o cartela cu cinci euro credit. In Germania, fiecare cartela SIM trebuie inregistrata pe numele cumparatorului, asa ca a mea a fost inregistrata cu numele de „Murad Alin Erdogan”.

La final, am mers la Schufa, agentia germana specializata in oferirea de informatii referitoare la credite si care stabileste daca o persoana este activa din punct de vedere economic si de incredere din punct de vedere financiar. I-am aratat acelasi act primit de la primarie unei functionare si i-am dat detalii despre contul meu bancar, iar dupa ce am achitat 7,80 euro, femeia mi-a eliberat toate actele de care aveam nevoie.

Astfel, in numai doua zile, am facut rost de o adresa oficiala, mi-am deschis un cont in banca si am obtinut dovada ca Murad Erdogan este un rezident de incredere din punct de vedere financiar din Germania.

Un batran cu barba alba care era langa mine la sediul Schufa nu a fost atat de norocos si nu a primit actele pe care le ceruse. „Nu aveti formularul de inregistrare de la primarie”, i-a spus o functionara omului care avea totusi cetatenie germana.

Afacerea Aachen

Am luat avionul pana la Aachen, un oras german in care exista o puternica comunitate turca. Situat la granita cu Belgia si Olanda, Aachen este o buna ascunzatoare pentru migrantii ilegali, conform unor jurnalistii locali.

in oras am cautat Bucuresti Bistro Sam, o taverna de pe Viktoriastrasse 30. Era inchisa cand am dat de ea. Pana in aprilie, barul apartinuse lui Terzi Sukru, un cetatean turc de 43 de ani care avea drept de sedere in Germania.

Potrivit procurorilor romani, vara trecuta, Sukru a cunoscut cinci cetateni romani care mai tarziu au devenit clienti permanenti ai restaurantului sau. Dar prietenia lor s-a incheiat prost, pentru ca acestia s-au numarat printre cele 12 persoane arestate in aprilie, impreuna cu sukru, de catre politia romana, la Deva. Toti au fost acuzati de trafic cu migranti din Turcia catre Germania.

Au fost prinsi dupa ce doi dintre beneficiarii afacerii lui sukru, si ei cetateni turci, au fost arestati la granita romano-ungara cand, la iesirea din tara, au folosit carti de identitate false pentru a trece in Ungaria. Un politist sub acoperire a fost tot timpul unul dintre membrii echipei lui Sukru.

Sukru avea legaturi stranse cu comunitatea turca din Aachen din randul careia mai multi membri doreau sa-si aduca rudele ilegal in Germania si erau dispusi sa plateasca sume serioase pentru acest serviciu, dupa cum spun procurorii romani.

In rechizitoriu se arata faptul ca mai multi turci, pe care Sukru intentiona sa-i aduca in Germania, au obtinut vize turistice de intrare in Romania de la Consulatul roman din Istanbul. si au facut asta fara sa depuna documentele necesare. Altii au obtinut de la aceleasi autoritati vize de afaceri pentru a intra in spatiul european.

Actele la control! Foto: Foto: Adrian Mogos

Sukru este in prezent anchetat si detinut intr-un penitenciar din Romania, iar fostii sai vecini par usurati ca nu mai au loc curse de masini si incaierari pe Viktoriastrasse, de cand birtul a fost inchis. „Lumea poate in sfarsit sa doarma linistita”, a spus o femeie in jur de saizeci de ani. Ca o ironie, ea avea un mic atelier de croitorie in care facea din cand in cand haine pentru stripteuzele din localul turcului Sukru.

Complicitate din interior

Asa cum am aratat anterior, nu am intampinat dificultati in a obtine si a folosi cartea falsa de identitate, dar in unele cazuri falsificarea documentelor nu este posibila fara complicitatea unor functionari autohtoni.

Aceasta este o problema crescanda. in aprilie 2009, politia romana a arestat cateva persoane care se specializasera in falsificarea actelor de identitate, documente ce urmau sa fie folosite pentru ilegalitati. Printre ei, era si o functionara de la Evidenta Populatiei din Timisoara, acuzata de eliberarea a cel putin 24 de astfel de documente.

Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor din Bucuresti – INEP a precizat ca numai doi functionari publici au fost arestati anul trecut pentru trafic cu carti de identitate false. Primul caz era cel din Timisoara. in al doilea, era vorba despre seful unui birou de eliberare de carti de identitate din judetul Iasi. Conform Directiei Generale Anticoruptie din cadrul Ministerului de Interne, acesta din urma a eliberat mai multe carti de identitate unor persoane care au calatorit astfel in state membre ale Uniunii Europene din spatiul Schengen.

A fost condamnat la trei luni de inchisoare in 2008, dupa ce procurorii au dovedit implicarea sa in doua cazuri de eliberare de carti de identitate false. Ancheta a continuat, iar in mai 2009 a fost din nou trimis in fata instantei in alte noua dosare similare.

Potrivit comisarului-sef de politie al INEP, Anca Berbecariu, activitatile de falsificare de documente personale au luat amploare in Romania dupa aderarea tarii la Uniunea Europeana in 2007: „Cartile de identitate romanesti nu erau atat de mult falsificate inainte de aderarea tarii la Uniunea Europeana pentru ca nu prezentau niciun interes”.

La ora actuala in Romania s-a pus problema introducerii unor noi carti de identitate, asa-numitele „carti de identitate electronice” care sunt considerate a fi mai greu de falsificat. Acestea sunt deja folosite in mai multe state din Uniunea Europena. Astfel de carti electronice vor fi introduse in Romania in 2011, iar in Germania la sfarsitul anului 2010.

Intre timp, politia se confrunta cu propriile probleme interne. Conform unui comunicat de presa al Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, IGPF, 14 ofiteri superiori au fost supusi unei anchete interne pentru ca nu au reusit sa controleze migratia ilegala si criminalitatea transfrontaliera.

Alti 11 au fost sanctionati disciplinar pentru ca nu si-au indeplinit obligatiile dupa ce IGPF a descoperit „o serie de neglijente in serviciu in combaterea migratiei ilegale si a criminalitatii transfrontaliere”.

Un document fals seamana cu unul original, in timp ce un document falsificat este o carte de identitate originala pe care au fost modificate anumite date.

Aproximativ 98% dintre falsuri sunt facute prin stergerea chimica a datelor inscrise pe cartile de identitate si apoi prin rescanarea fotografiei. INEP recunoaste ca documentele de identitate falsificate facute cu ajutorul unor complici din sistem sunt greu de depistat, iar Politia de Frontiera este intru totul de acord cu acest lucru. „In 99% dintre cazuri, aceste carti de identitate false nu pot fi detectate cu mijloace clasice, adica vizual, cu o lampa ultravioleta sau cu alte instrumente de care dispune politia de frontiera”, a precizat comisarul de politie Emil Torje, seful puctului de frontiera Bors.

Combaterea fenomenului la nivel regional

Traficul de persoane folosind documente false sau falsificate este numai o parte dintr-o gama mai larga a infractiunilor transfrontaliere din Balcani, gama care include si traficul cu droguri, arme sau tigari.

Presa romaneasca a relatat arestarea anul trecut la Bucuresti a unui turc, traficant de droguri, care conducea o afacere cu heroina in valoare de peste 4 milioane de euro pe an. Cand a fost arestat, avea la el o carte de identitate romaneasca falsificata, una bulgareasca falsa, un pasaport si un permis de conducere emise de autoritatile din Bulgaria si un permis de conducere german falsificat.

In timp ce retelele infractionale opereaza in toata regiunea, autoritatile constientizeaza necesitatea cooperarii daca vor sa anticipeze miscarile traficantilor. Un progres major in acest domeniu a fost crearea in 1999 a Initiativei de Cooperare in Europa de Sud-Est, SECI, si a Centrului de Combatere a Criminalitatii Transfrontaliere din cadrul SECI de la Bucuresti.

SECI a fost creata pentru a coordona activitatea politiei si a vamesilor din regiune impotriva crimei organizate. Toate institutiile de profil si antitrafic din Europa si Statele Unite sunt reprezentate in cadrul SECI, iar Interpolul si Organizatia Mondiala a Vamilor au statut de observatori permanenti.

SECI face eforturi sa anihileze retelele de traficanti, dar activitatea sa este ingreunata de abilitatile infractorilor. „Traficantii cunosc foarte bine legislatia nationala a statelor aflate pe «Ruta Balcanica»”. Nu avem de-a face cu un singur creier care controleaza totul, ci cu numeroase mici retele”, a explicat comisarul de politie Cristian Duta, ofiter de legatura al Politiei Romane in cadrul SECI.

Presiune la frontierele UE si Schengen

La granita Foto: Foto: Adrian Mogos

Pentru a combate acest fenomen, Romania a introdus la inceputul lui 2009 un sistem de „profil de risc” pentru a-i ajuta pe politistii de la frontiera in activitatea lor. Toti cetatenii turci cu varste cuprinse intre 20 si 35 de ani care detin pasapoarte noi cu vize romanesti emise pentru o perioada de 10-15 zile trebuie sa fie atent verificati.

Foarte putini dintre cei inclusi in acest profil de risc au parasit legal Romania in urma verificarilor politiei de frontiera a bazei de date a Oficiului Roman pentru Imigrari.

Comisarul de politie Petru Ghezea, seful sectorului Politiei de frontiera Negru Voda, la granita cu Bulgaria, mentiona ca migrantii ilegali sunt de obicei prinsi la frontiera de Vest a Romaniei in drumul lor spre statele membre ale Uniunii Europene din spatiul Schengen folosindu-se de carti de identitate false sau ascunsi in autovehicule. Celor mai multi li se permite intrarea in Romania, dar nu si in spatiul Schengen.

Localnici din Dobrych, Varna, dar si din alte localitati bulgaresti au inceput sa foloseasca punctul de frontiera de la Negru Voda pentru traficul cu migranti in Romania dupa aderarea statului balcanic la Uniunea Europeana in 2007.

Potrivit Politiei romane de frontiera, migrantii turci folosesc mai multe mijloace de trecere ilegala a frontierei in Ungaria. Intrati in mod legal in Romania ei obtin documente false, in special falsuri romanesti si bulgaresti, sau vize false pentru spatiul Schengen.

Acestia platesc intre 1.000 si 1.500 de euro pentru carti de identitate romanesti false, in functie de cat de bine sunt realizate acestea si de natura intelegerii dintre infractori si migranti.

Preturile sunt mai mari, incepand de la 4.000 la 8.000 de euro de persoana, pentru transportul ilegal de migranti catre Occident in tiruri care transporta medicamente, fructe, mobilier, sticlarie sau legume.

Migrantii au declarat ca nu e greu sa obtii o viza romaneasca. Anul trecut numai Consulatul roman de la Istanbul a eliberat in jur de 11.000 de vize, atat pentru scopuri turistice, cat si pentru afaceri. Ministerul roman de Externe declara insa ca toate aceste vize au fost eliberate legal.

Cu toate astea, oficialii romani recunosc ca Bucurestiul se confrunta cu un numar crescut de persoane care incearca sa intre si sa paraseasca tara in mod ilegal. Anul trecut, s-a inregistrat o crestere cu 67% a numarului de migranti ilegali comparativ cu anul 2007.

In primele patru luni ale anului 2009 numarul celor care au incercat sa paraseasca ilegal Romania, adesea ascunsi in autovehicule, a fost cu 45% mai mare decat in aceeasi perioada a anului trecut.

Politia de frontiera se confrunta in prezent cu reorganizarea pe scara larga, in vederea aderarii Romaniei la spatiul Schengen preconizata pentru 2011 sau 2012. Sute de politisti de la frontiera trebuie relocati, iar „zona tampon” aflata de-a lungul rutei migrantilor ilegali si asigurata de Romania, stat nemembru Schengen, va disparea.

„Nu stim in ce institutie vom lucra, dar problema migratiei va ramane. Nevoia de politisti de frontiera va exista indiferent daca granitele vor disparea sau nu”, prezice Petru Ghezea.

Exista indicii ca migrantii reali, nu cei ca Murad Alin Erdogan, vor continua sa-si riste viata si sa plateasca sume mari de bani pentru a ajunge in Europa Occidentala. Tarile de tranzit, precum Romania si Bulgaria, vor trebui sa lupte din greu cu retelele transnationale sofisticate de infractori care gasesc intotdeauna mijloace noi de a eluda legea, indiferent de sistemele de securizare a frontierei pe care aceste tari le vor introduce.

Acest articol a fost realizat in cadrul programului Bursa pentru Excelenta in Jurnalism, o initiativa a Robert Bosch Stiftung si a Fundatiei ERSTE, in cooperare cu Reteaua Balcanica de Investigatii Media, BIRN.

Varianta in limba engleza este disponibila aici.