Germania a devenit partenerul comercial numarul 1 al Romaniei, iar nivelul investitiilor este din ce in ce mai mare. Totusi, oamenii de afaceri germani se plang de proasta infrastructura, deficitul de muncitori calificati si lipsa de transparenta a deciziilor administrative si durata lunga a proceselor ajunse in justitie, a declarat intr-un interviu pentru HotNews.ro Arvid Enders, atasatul economic al Ambasadei Germaniei la Bucuresti.

Informatia pe scurt:

• Pentru a realiza un climat investitional bun este nevoie de o administratie eficienta si despre un sistem juridic sanatos.
• Pierderea investitiei Daimler in Romania s-a datorat si proastei infrastructuri, dar si temerilor fata de greve precum cele care au avut loc la uzinele Renault-Dacia.
• Scandalul Nokia n-a afectat relatiile romano-germane, in ciuda declaratiilor unor politicieni germani. Suspiciunea privind folosirea fondurilor europene pentru constructia fabricii de la Cluj a disparut.
  

Reporter: Acum trei ani, Germania era al doilea partener de afaceri al Romaniei, dupa Italia. La preluarea mandatului, ambasadorul Roland Lohkamp si-a propus ca Germania sa ocupe locul intai. Care este situatia acum si in ce sectoare au avut loc cele mai semnificative schimbari?

Arvid Enders: Schimburile comerciale dintre Romania si Germania au fost pe un trend ascendent constant in ultimii doi ani, transformand Germania in partenerul numarul 1 al Romaniei in 2007 si, din nou, in 2008. Potrivit INS, valoarea schimburilor comerciale intre Germania si Romania in primele sapte luni ale anului 2008 au ajuns la 7,2 miliarde euro - importurile din Germania totalizeaza 4,6 miliarde euro si exporturile in Germania au fost in valoare totala de 2,6 miliarde euro. In comparatie cu perioada similara a anului trecut, cifrele au crescut cu 10,8%.

In 2007, schimburile comerciale dintre Romania si Germania au reprezentat aproape o patrime din schimburile in interiorul UE si 17,1% din totalul cometului exterior.

Principalele produse exportate de Romania in Germania, in valoare totala de 4,98 miliarde euro in 2007, au fost utilaje/echipament electric (24%), textile/imbracaminte (16%), vehicule (14%) si echipamente pentru generarea si distributia electricitatii (12%).

Pe de alta parte, principalele importuri ale Romaniei din Germania - in valoare de 8,76 miliarde euro - au constat in vehicule (23%), echipamente de generare si distributie a energiei (18%), utilaje/echipamente electrice (13%), metale neprelucrate (8%), textile (7%) si produse chimice (7%).

Ca sa inlature reticenta investitorilor germani, Romania mai poate face imbunatatiri

Reporter: Investitiile germane ocupa un loc semnificativ. Probabil ca sunteti cel mai in masura sa stiti care sunt nemultumirile investitorilor germani in ceea ce priveste Romania. Ce ii nemultumeste pe investitorii germani in Romania?

Arvid Enders: Este adevarat, in paralel cu intensificarea schimburilor economice, investitiile germane in Romania au crescut semnificativ si continua sa creasca. Totusi, Romania mai poate sa faca unele imbunatatiri.

Investitorii regreta deficientele din infrastructura, iar Romania nu poate concura in acest moment, din acest punct de vedere, cu tarile care au aderat la UE inainte de 2007.

Investitorii se mai plang de deficitul de muncitori calificati, care nu poate fi depasit prin calificarea la locul de munca sau doar prin programe de training ale companiilor. Ei ar vrea sa vada ca Romania isi multiplica programele de pregatire profesionala non-academice.

Un alt motiv de nemultumire pentru investitori este lipsa de transparenta a deciziilor administrative ca, de exemplu, a acordarii ajutoarelor de stat si apredictibilitatii reduse a deciziilor judecatoresti si a duratei rezolvarii cazurilor in instante. O administratie eficienta si un sistem judiciar sunt cruciale pentru a realiza un climat de investitii pozitiv. Romania a progresat in lupta impotriva coruptiei si a realizarii unui mediu stabil si propice investitiilor in ultimii ani. Este in interesul investitorilor si, prin urmare, si al Romaniei, ca sa continue pe aceasta cale a reformelor.

Daca Romania va continua sa lucreze pentru remedierea acestor slabiciuni, va continua sa fie atractiva pentru investitorii germani.

O administratie eficienta si un sistem judiciar sunt cruciale pentru a realiza un climat de investitii pozitiv. Romania a progresat in lupta impotriva coruptiei si a realizarii unui mediu stabil si propice investitiilor in ultimii ani.

Arvid Enders

Reporter: Companiile germane au investit in toate domeniile: energie, retail, industria alimentara, banci, electronice. In contextul crizei internationale actuale si a posibilei orientari a investitorilor spre pietele emergente, reprezinta Romania o destinatie atractiva pentru business-ul german?

Arvid Enders: Economia Romaniei are un potential imens de crestere pe termen scurt si mediu, probabil cel mai mare dintre noile state membre UE. Gratie taxei unice, Romania ofera un sistem de impozitare foarte transparent si atractiv. In plus, Romania mai ofera si cea de-a saptea piata ca marime din UE si este situata strategic foarte bine pentru a fi rampa pentru accesul spre alte piete interesante din regiune.

Firmele germane mai sunt atrase de salariile relativ scazute si de buna calificare a capitalului uman, din multe sectoare ale economiei. Forta de munca romaneasca este adesea descrisa ca fiind motiva si creativa si - din punct de vedere academic - bine instruita. De aceea nu este surprinzator ca firmele germane angajeaza absolventi de facultate romani pentru departamentele lor de cercetare si dezvoltare. Romania nu mai este doar un loc de productie pentru firmele germane, ci unul de cercetare. Un exemplu ar fi firma Continental care, din 900 de angajati pe care ii avea in Romania in martie 2008, 300 sunt ingineri.

Multe firme, nu numai cele germane, si-au dat seama de atractivitatea pietei romanesti si au inceput sa investeasca in Romania, in special in si in jurul Bucurestiului si in centrele economice precum Sibiu, Brasov, Timisoara.

Multi furnizori ai industriei de automobile - adesea provenind din zona unde este concentrata industria componentelor auto din jurul orasului Stuttgart - si-au stabilit afacerile in Romania. Ma astept ca tot mai multi astfel de investitori sa vina in viitor, daca Romania va lucra la ameliorarea slabiciunilor despre care am vorbit.

Nu cred ca ar trebui supraevaluata decizia Daimler de a nu veni in Romania

Reporter: Printre slabiciunile amintite de dvs. este si infrastructura. Presa - atat cea romaneasca, dar si cea straina - a scris despre ratarea oportunitatii de a avea Daimler in Romania tocmai din cauza infrastructurii rutiere deficitare. Credeti ca alte companii auto germane vor mai fi interesate de Romania in conditiile in care avem aceste probleme, vom mai avea in viitor o oportunitate similara celei ratate?

Arvid Enders: Mai multe motive au justificat decizia lui Daimler de a alege Kekskemét ca loc al noii sale fabrici, iar printre acestea a fost proximitatea de furnizorii sai si de piete, dar si situatia infrastructurii rutiere. Prin urmare, da, Romania pierde investitii din cauza proastei sale infrastructuri in comparatie cu a altor tari.

Insa, am spus-o deja, infrastructura nu este singurul sau punct critic. In cazul Daimler, de exemplu, unii observatori vad si in grevele care au avut loc la Renault-Dacia un motiv de ingrijorare.

In general insa, nu cred ca ar trebui supraevaluata importanta deciziei luate de Daimler. Ea arata ca exista competitie pentru investitii si ca deciziile privind investitiile sunt multidimensionale. Totusi, in privinta fabricilor de automobile si a altor mari investitii, nu este mai putin importanta atragerea furnizorilor acestora. Furnizorii de piese auto germani au creat 40.000 de locuri de munca in Romania - ceea ce inseamna mult mai mult decat va crea linia de asamblare de la Kecskemét.

Nu stiu cand urmatoarea companie germana va cauta un loc pentru o investitie la fel de mare ca si Daimler. Stiu insa ca multe investitii mici, dar importante vor fi facute in viitor.

Reporter: Apartenenta la UE a facut Romania mai atractiva pentru Germania din punct de vedere economic si in ce mod?

Arvid Enders: Romania va profita in urmatorii zeci de ani de pe urma imensului proces de transformare pentru aderarea la UE. Democratia, statul de drept si economia de piata sunt sigure in Romania. Totusi, trebuie sa continue pe drumul reformei. Mai sunt insa multe de facut pentru a ramane atractiva intr-o lume din ce in ce mai competitiva.

Scandalul Nokia nu a afectat relatiile bilaterale

Reporter: Romania si Germania au avut mereu o relatie buna, dar relocarea fabricii Nokia de la Buchum la Cluj a umbrit-o, la inceputul acestui an. Politicieni germani au exprimat opinii dure referitor la capacitatile profesionale ale muncitorilor romani. A afectat incidentul Nokia imaginea Romaniei in Germania?

Arvid Enders: Decizia Nokia de a deschide o fabrica la Cluj si de a-si inchide unitatea de productie de la Bochum nu a avut un impact negativ asupra relatiilor romano-germane. Orasul si regiunea Clujului au reusit sa convinga Nokia sa faca o investitie majora in Romania.

Este adevarat, au fost anumite critici dure in Germania privind mutarea, dar ele n-au fost la adresa Romaniei sau a romanilor, ci la modul in care Nokia a administrat mutarea. Si apropo, Nokia a recunoscut ca a facut anumite greseli.

Reporter: Europarlamentarul german Martin Schultz a cerut o ancheta a Comisiei Europene care sa verifice daca fabrica Nokia a fost sau nu construita cu fonduri europene. A fost clarificata acesta problema din punctul de vedere al Germaniei?

Arvid Enders: Chestiunea fondurilor europene a fost clarificata in scurt timp. Nu au fost fonduri europene direct destinate companiei Nokia pentru a cofinanta investitia sa din Romania.

Reporter: Bundestagul a discutat despre liberalizarea pietei muncii pentru cetatenii a 8 dintre noile state membre ale UE, Romania nefiind inclusa printe ele. Totusi, in Germania autoritati germane au opinat ca tara nu este amenintata de o mare imigratie si ca este nevoie de est-europeni calificati pentru a suplini deficitul de pe piata muncii. Stim ca pentru Romania, piata muncii germane este inchisa pana in 2013, dar ar putea exista o liberalizare mai timpurie?

Arvid Enders: Regulile privind libera circulatie a fortei de munca in UE se aplica in acelasi fel pentru noile state care au aderat in 2004, cat si pentru Romania si Bulgaria.

Statele membre pot decide sa deschida piata muncii cu 2, 5 sau 7 ani. La vremea potrivita, Guvernul Federal va lua decizia daca va deschide piata muncii pentru toti lucratorii romani la sfarsitul anului 2011 sau la sfarsitul lui 2013.