La 18 ani de la cea mai sangeroasa mineriada, justitia din Romania nu a reusit inca sa condamne vinovatii pentru violentele inregistrate in Bucuresti. Dupa mai multi ani in care ancheta a fost blocata, procurorii care au facut cercetarile referitoare la evenimentele din 13-15 iunie 1990 s-au balbait atat de mult, incat dosarul le-a fost restituit in repetate randuri de instanta. Mai mult, o decizie a Curtii Constitutionale din vara lui 2007 a disjuns dosarul, ancheta civililor printre care se gaseste si Ion Iliescu fiind reluata de o noua echipa. Lentoarea cu care se misca justitia romaneasca a determinat Curtea Europeana a Drepturilor Omului sa admita punerea pe rolul sau cu prioritate a cazului, impreuna cu cel al revolutiei din decembrie 1989, desi instantele din tara nu s-au pronuntat inca.

Informatia pe scurt

• Parchetele Militare au trimis din nou in instanta dosarul privindu-i pe militarii implicati in mineriada din iunie 1990.
• In dosarele civililor, printre care si al lui Ion Iliescu, se asteapta sa se dea curand solutia.
• In rechizitoriul militarilor se arata ca Ion Iliescu a dispus si coordonat personal reprimarea manifestatiei din Piata Universitatii.
• Ancheta e taraganata prin inchideri ale dosarelor si retrimiteri ale lor catre procurori.
• Numarul celor decedati in acele zile e oficial sase, iar neoficial peste 100.
• CEDO vrea sa judece cu prioritate cazul revolutiei si al mineriadei din iunie 1990, desi instantele romanesti nu s-au pronuntat inca.
• Documentarul despre mineriada, realizat in 1991 de Stere Gulea, Sorin Iliesiu, Vivi Dragan Vasile si Lucian Pintilie este, de doi ani, pe YouTube.

Ramona Bulcu, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a declarat pentru HotNews.ro ca, potrivit informatiilor primite de la colegii sai, dosarele intocmite de Sectia Parchetelor Militare, in care sunt cercetati militarii implicati in evenimente, sunt, in acest moment, inaintate instantei supreme. In ceea ce priveste ancheta legata de civili, efectuata de Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica, aceasta este aproape finalizata, urmand sa fie formulata solutia.

Dosarul privindu-i pe militari se reintoarce, astfel, pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), dupa ce aceasta instanta l-a retrimis procurorilor la sfarsitul anului trecut, datorita unor nereguli procedurale. Sectia Parchetelor Militare a trebuit, astfel, sa refaca procedurile care au dus din nou la trimiterea in judecata a generalilor Mihai Chitac, ministru de Interne in iunie 1990, si Gheorghe Andrita, adjunctul lui Chitac in acea perioada, dar si a coloneilor Dumitru Costea, fost comandant al Trupelor de Paza si Ordine Ploiesti, si Vasile Constantin, fost ofiter I in sectia Parasutisti, din cadrul Comandamentului Aviatiei Militare.

Acuzatiile din rechizitoriul militarilor:

• Mihai Chitac - participatie improprie la omor calificat si omor deosebit de grav, prev. de art. 31, alin 2, din C. pen., rap. la art. 174, 175 lit.e, 176 lit. b, din C.pen., in conditiile prev. de art. 73 lit.b, din C.pen., cu aplicarea prevederilor art.13, din C.pen.
• Gheorghe Andrita -  participatie improprie la omor calificat si omor deosebit de grav, prev. de art. 31, alin 2, din C. pen., rap. la art. 174, 175 lit.e, 176 lit. b, din C.pen., in conditiile prev. de art. 73 lit.b, din C.pen., cu aplicarea prevederilor art.13, din C.pen.
• Dumitru Costea - participatie improprie la omor calificat si omor deosebit de grav, prev. de art. 31, alin 2, din C. pen., rap. la art. 174, 175 lit.e, 176 lit. b, din C.pen. , in conditiile prev. de art. 73 lit.b, din C.pen., cu aplicarea prevederilor art.13, din C.pen.
• Vasile Constantin - participatie improprie la omor calificat si omor deosebit de grav, prev. de art. 31, alin 2, din C. pen., rap. la art. 174, 175 lit.e, 176 lit. b, din C.pen. , in conditiile prev. de art. 73 lit.b, din C.pen si participatie improprie la tentativa la infractiunea de omor calificat si omor deosebit de grav, prev. de art. 31, alin 2, din C. pen., rap. la art.25 si art.174, 175 lit.e, 176 lit. b, din C.pen. , in conditiile prev. de art. 73 lit.b, din C.pen. in conditiile prev. de art.33, lit.b, din C.pen. si cu aplicarea prevederilor art.13, din C.pen.

In ceea ce-i priveste pe civilii implicati in evenimentele din iunie 1990, solutia in cazul acestora este asteptata pentru ca ar lamuri daca si de ce fapte va fi acuzat fostul presedinte Ion Iliescu. Despre rolul jucat de acesta se vorbeste si in rechizitoriul intocmit in vara anului trecut militarilor mentionati mai sus.

• "Desi era evident pentru toata lumea ca obiectivele demonstratiei au puternice accente politice, reprezentantii Puterii in frunte cu presedintele Ion Iliescu si premierul Petre Roman au considerat demonstratia drept o forma de anarhie si o problema de circulatie rutiera."
• "a fost convocata o sedinta restransa la sediul Guvernului condusa de Ion Iliescu si premierul interimar Petre Roman. Potrivit documentelor aflate la dosar, la sedinta care a inceput la orele 16.00, la Palatul Victoria, au mai participat vice-premierul Gelu Voican Voiculescu, ministrul de interne generalul Mihai Chitac, seful I.G.P. generalul Diamandescu Corneliu, ministrul apararii, generalul Victor Atanasie Stanculescu, seful Marelui Stat Major generalul Vasile Ionel, seful S.RI., Virgil Magureanu, primarul general al Capitalei Dan Predescu, procurorul general Gheorghe Robu, prim-vicepresedintele F.S.N. Nicolae S. Dumitru si altii. In aceasta sedinta s-a discutat despre eliberarea Pietii Universitatii. Initial, s-a prevazut ca evacuarea acesteia sa aiba loc a doua zi, in 12 iunie 1990, insa la propunerea invinuitului, generalul Mihai Chitac s-a decis ca aceasta actiune sa aiba loc in dimineata zilei de 13 iunie 1990 la orele 04.00 pentru a se asigura politiei si celorlalte forte armate implicate timpul necesar pentru pregatire."
• "Ion Iliescu a decis sa fie mobilizati si adusi in piata cateva mii de muncitori (4.000-5.000) care sa stationeze acolo pana la normalizarea situatiei, precizand ca pe langa acestia sa mai fie pregatite pentru a interveni la nevoie inca unul sau doua schimburi."
• "Ministrul de interne, generalul Mihai Chitac, potrivit propriei declaratii, a primit ordin de la presedintele ales, Ion Iliescu, ca pana a doua zi sa intocmeasca un "Plan de Actiune” pentru "eliberarea” Pietii Universitatii, la aceasta operatiune urmand sa participe pe langa fortele Ministerului de Interne si trupe (politie militara) ale Ministerului Apararii dar si forte antitero apartinand S.R.I. ori altor structuri. "
• "Potrivit mentiunii inscrise de invinuitul Chitac Mihai "Planul de Actiune” a fost  "Intocmit pe baza Ordinului verbal al Presedintelui ales al Romaniei Dl. Ion Iliescu, dat in sedinta din 11.06.90 ora 16.00. Discutat si aprobat verbal de Prim-ministru Guvernului Provizoriu- Dl. Petre Roman in sedinta din 12.06.90 ora 12.00”."
• "Potrivit declaratiei invinuitului Chitac Mihai, dupa aproximativ 2 ore de la punerea in libertate a celor ilegal retinuti, presedintele Ion Iliescu i-a telefonat intrebandu-l unde se afla cei retinuti in cursul zilei. Ministrul i-a raportat ca au fost eliberati in jurul orelor 12.00 din ordinul sau, insa acesta i-a reprosat faptul ca a decis sa-i elibereze fara aprobarea lui."
• "La orele 17.35, la M.St.M. s-a primit ordinul presedintelui sa se foloseasca gazele lacrimogene in zona sediului M.I. iar la orele 19.25, presedintele Iliescu Ion "informeaza pe prim adjunctul ministrului apararii nationale ca pe sediul Politiei Capitalei, s-a ridicat drapelul verde, legionar, deci miscarea este o rebeliune legionara si se trateaza ca atare”. "
• "la orele 22.00, presedintele Iliescu a comunicat ca in aceasta noapte (13/14.06.1990), elemente turbulente vor incerca sa patrunda si in alte obiective, acestia avand asupra lor arme si munitie; toti militarii sa aiba baioneta pusa la arma si sa se apere impotriva celor care ataca. Cei care ataca nu sunt revolutionari, sunt contrarevolutionari legionari. Aceasta comunicare a fost transmisa la toate comandamentele de arma, la Armata I si la Divizia 57 Mecanizata."
• "Este important de subliniat ca decizia initiala de reprimare a fost luata la cel mai inalt nivel si a fost coordonata, personal, de catre fostul sef al statului, Iliescu Ion. Fata de acesta, s-a dispus inceperea urmaririi penale pentru participatie improprie la aceeasi fapte, prin rezolutia din data de 19.06.2007. Planul de actiune a fost elaborat din ordinul sau si,  in calitate de presedinte ales, a ordonat interventia militara, cu munitie de razboi, TAB-uri si alte forte, impotriva demonstrantilor care se manifestau violent, depasindu-si atributiile prevazute de art. 82 din Decretul Lege nr. 92/1990. De asemenea, nu a fost luata o decizie cu consultarea Consiliului Militar Superior (ulterior denumit Consiliul Suprem de Aparare a Tarii). Nu exista nici un Decret ori alt act, in baza caruia sa se fi dispus alarmarea de lupta a unitatilor ori instituirea starii de urgenta, asa cum se prevede in art. 82, lit. g, din actul normativ anterior mentionat. "
• "Este evident ca atat fostul sef al statului Ion Iliescu, cat si ministrul de interne, generalul Mihai Chitac ori adjunctul sau generalul Andrita Gheorghe, precum si col. Costea Dumitru si col. Constantin Vasile au fost lideri incontestabili, comandanti sau superiori ai militarilor folositi in actiunea de reprimare. Prin urmare, ei sunt cei responsabili de faptele savarsite, fara vinovatie, de catre militarii folositi in acesta actiune iar solutia adoptata initial, fiind corecta, urmeaza a fi mentinuta."

Anchete taraganate

In 1990, Asociatia 21 Decembrie a depus o plangere penala privind crimele savarsite in 13-15 iunie in Bucuresti, dar cazul a fost clasat in 1995 prin neinceperea urmaririi penale.

In actualul dosar al mineriadei din iunie 1990, prima solutie a procurorilor a fost data in 1998. Dosarul a fost inchis atunci prin decizia de neincepere a urmaririi penale, dar a fost redeschis in 1999 si a fost trimis instantei un an mai tarziu. Abia in 2003 Curtea Suprema de Justitie a tras prima concluzie, trimitand insa dosarul inapoi catre Sectia Parchetelor Militare. Magistratii instantei supreme au considerat atunci ca ancheta este incompleta.

Asociatia 21 Decembrie revine cu o noua plangere in 2004, mult mai bine documentata si, in decembrie, procurorul Dan Voinea dispune oprirea prescrierii faptelor si incepe crecetarea sub acuzatia de omor si omor deosebit de grav. Acelasi procuror primeste, in 2005, si dosarul mineriadei.

In octombrie 2005, seful de atunci al Sectiei Parchetelor Militare dispune scoaterea de sub urmarire penala a invinuitilor, dar Dan Voinea infirma solutia in 2006. In vara lui 2007, Curtea Constitutionala decide ca civilii nu pot fi cercetati de Parchetele Militare, astfel ca dosarul este disjuns, iar partea care il priveste si pe fostul presedinte Ion Iliescu ajunge pe masa altei sectii a Parchetului General. Cu doar o zi inainte de decizia Curtii, procurorul Dan Voinea dispunea inceperea urmaririi penale a lui Ion Iliescu, hotarare infirmata insa de procurorul general, Laura Codruta Kovesi. Aceasta a dispus o ancheta la Sectia Parchetelor Militare, afirmand ca Voinea a incalcat legea.

Confruntata cu un val de reprosuri publice privind taraganarea anchetei, Kovesi a declarat atunci ca procurorii Sectiei Urmariri Penale si Criminalistica ce se vor ocupa de cazul mineriadei din 1990 vor fi degrevati de orice alte indatoriri, solutia in acest dosar fiind prioritara.

Cateva saptamani mai tarziu, Parchetele Militare au inaintat instantei supreme dosarul privind ofiterii implicati in evenimente. Dupa cateva amanari, ICCJ a decis, in decembrie, retrimiterea dosarului catre procurori, din cauza unor vicii de procedura. Potrivit reprezentantilor Ministerului Public, acesta a fost retrimis recent instantei.

Luna trecuta, presedintele Asociatiei 21 Decembrie, Teodor Maries, a declarat ca CEDO a aprobat cererea de a solutiona cu prioritate cauzele referitoare la dosarele revolutiei din decembrie 1989 si mineriadei din iunie 1990. Asociatia de revolutionari a solicitat CEDO sa ajute la urgentarea rezolvarii celor doua dosare, iar o decizie favorabila ar avea consecinte importante pentru soarta dosarelor, explica Maries. Una dintre acestea, cuprinsa de altfel in textul cererii, ar putea fi "readucerea dosarelor la Parchetele Militare si anularea deciziei Curtii Constitutionale".

Cea mai sangeroasa mineriada

In noaptea de 12 spre 13 iunie, autoritatile au intervenit in forta pentru a imprastia demonstrantii aflat de 52 de zile in Piata Universitatii. Dupa ce in cursul zilei se inregistreaza ciocniri violente intre manifestanti si politie, seara, la televiziunea publica se citeste un comunicat al presedintelui Iliescu: "Chemăm toate forţele conştiente şi responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului şi televiziunii pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democraţia atât de greu cucerită."

Patru garnituri de tren pline cu minerii condusi de liderul sindacal Miron Cozma sosesc in ziua urmatoare in Bucuresti. Urmeaza 24 de ore in care sediile partidelor istorice si ale ziarului Romania Libera au fost devastate si mii de bucuresteni au fost batuti pentru simplul fapt ca avea barba sau ochelari sau pentru ca pareau a fi studenti. Oficial, numarul celor morti in acele zile este sase, dar neoficial se vehiculeaza ca este peste 100. In sprijinul acestei teorii este adusa descoperire in Cimitirul Straulesti a 78 de morminte cu persoane neidentificate, decedate in perioada 13-17 iunie 1990, dar si marturia unor medici care au ingrijit victimele ajunse la spitale.

Pe 15 iunie, miile de mineri au fost stransi la Romexpo, unde presedintele Ion Iliescu le-a multumit pentru "atitudinea de inalta constiinta civica".

Fragmente din discursul de multumire al lui Ion Iliescu

• "Va multumesc pentru tot ceea ce ati facut in aceste zile, in general pentru toata atitudinea dumneavoastra de inalta constiinta civica. Deci, va multumesc inca o data tuturor pentru ceea ce ati demonstrat si in aceste zile: ca sunteti o forta puternica, cu o inalta disciplina civica, muncitoreasca, oameni de nadejde si la bine, dar mai ales la greu. Si de asta data ati demonstrat cat de importanta este solidaritatea muncitoreasca. Cu un sentiment deosebit de constiinta civica, patriotica ati simtit momentul dificil si cu o daruire exemplara v-ati aratat gata sa fiti solidari cu puterea noua. Exemplul dumneavoastra a fost plin de imbarbatare pentru toti cei de bine, care doresc progresul societatii romanesti. Vreau sa va multumesc deci pentru acest act de inalta solidaritate pe care l-ati demonstrat in aceste zile."
• "Cu ajutorul dumneavoastra au fost descoperite in subsolul cladirii PNT-ului: depozit de sticle incendiare, de droguri, de seringi cu care au injectat droguri unora din cei care stateau in Piata Universitatii si armament. La cladirea Asociatiei "16-21 Decembrie" depozite de bate si de alte asemenea arme albe, lanturi si asa mai departe. In subsolul cladirii Universitatii s-au descoperit arme: 22 de pusti Jeco, dar care sunt arme periculoase in asemenea conditiuni, si saci cu prafuri euforizante pe care probabil ca le-au tot folosit in aceasta perioada. Cum se poate motiva ca in sediul unui partid politic, in sediul unor asociatii declarate apolitice, prezenta unor asemenea depozite de sticle incendiare, de munitii, de droguri si arme de tot felul, arme de agresiune; cum se poate motiva asa ceva? Noi consideram ca raspunderea morala o au si unii gazetari, unii intelectuali care au incitat in aceasta perioada"
• "Eu vreau inca o data sa-mi exprim intreaga recunostinta, din partea populatiei Capitalei pentru prezenta dumneavoastra, utila si eficienta. Vreau sa multumesc pentru spiritul organizat in care v-ati prezentat, in care ati actionat, sa multumesc conducatorilor dumneavoastra, inginerului Cozma si celorlaltor lideri sindicali care au fost in fruntea dumneavoastra, alaturi de noi, care ne-au ajutat in aceste zile. Deci va multumesc tuturor pentru tot ce ati facut in aceste zile."
• "Stim ca avem in dumeavoastra un sprijin de nadejde, cand va fi nevoie vom apela! Sper sa nu mai fie nevoie sa apelam la dumneavoastra."

Filmul mineriadei din iunie 1990

In 1991, Stere Gulea, Sorin Iliesiu si Vivi Dragan Vasile au regizat productia lui Lucian Pintilie „Piata Universitatii – Romania“. Aceasta prezinta atat contextul in care a avut loc manifestatia din Piata Universitatii, cat si evenimentele din 13-15 iunie 1990. Filmul a fost postat in urma cu doi ani pe YouTube.

Piata Universitatii - Romania - partea I

Piata Universitatii - Romania - partea II

Piata Universitatii - Romania - partea III

Colaj din stirile televiziunilor straine despre mineriada din 13-15 iunie 1990