Judecătorul Alin Bodnar și procurorul Bogdan Pîrlog au comentat marți, la interviurile HotNews.ro Live, subiectul acestor zile, abrogarea recursului compensatoriu, ei arătând că sunt necesare norme clare de aplicare a acestuia, în caz contrar existând riscul unui haos în sistemul de justiție. În lipsa acestor norme clare de aplicare, instanțele ar putea fi copleșite de cereri din partea deținuților ce vor solicita calcularea reducerilor de pedeapsă.

Procurorul Bogdan PirlogFoto: Hotnews

„Există trei păreri. Se ia în considerare momentul săvârșirii infracțiunii, dacă a fost săvârșită până la momentul abrogării, momentul condamnării, altă părere, însă părerea majoritară și părerea mea personală este că, având în vedere că această lege privind recursul compensatoriu este practic o lege de compensare, o lege de reparație, nu are un efect de grațiere, ei nu i se aplică articolul 6 din Codul Penal privind legea mai favorabilă, este o lege care privește procedura executării pedepsei și statul român poate să vină ulterior și să spună: acordăm zile de compensare, în sensul de reparație, până la momentul abrogării, și ulterior poate să prevadă o altă formă de reparație”, a argumentatjudecătorul Alin Bodnar de la Judecătoria Sectorului 3 București, membru în Forumul Judecătorilor, într-un interviu pentru HotNews.ro.

„Cred că este puțin exagerat să spunem că se aplică această lege privind recursul compensatoriu inclusiv persoanelor care săvârșesc astăzi infracțiuni și sunt condamnate peste doi ani sau peste trei ani”, a adăugat acesta.

Procurorul Bogdan Pîrlog, prim adjunct la Parchetul Militar și co-președinte al Asociației Inițiativa pentru Justiție, afirmă și el, în același interviu, că recursul compensatoriu conține „reglementări care se referă strict la executarea pedepsei drept pentru care nu ar fi de natură a naște efectul de lege penală mai favorabilă”.

În orice caz, însă, abrogarea recursului compensatoriu, pe lângă efectele benefice de a reduce valul de ieșiri anticipate din pușcării, ar putea naște „o avalanșă„ de cereri care ar putea „copleși instanțele: „Prin experiența pe care am avut-o și în 2014, cu reglementări similare care puteau să afecteze durata pedepselor, va fi o avalanșă de cereri care va copleși instanțele, categoric”, a argumentat Bogdan Pîrlog.

„Există riscul ca, într-adevăr, într-un moment extrem de dificil, din punct de vedere al instanțelor, al numărului de judecători prezenți, să se trezească cu o creștere artificială și extrem de mare”, a adăugat acesta.

• Interviul LIVEVIDEO s-a încheiat. Vezi principalele declarații

Principalele declarații:

• Printre măsurile compensatorii propuse deja de legiuitor, trebuie ca pe termen lung să fie îmbunătățite condițiile din penitenciare - să fie folosite penitenciare noi, reducerea aglomerării din celule

• Legea din 2017, pe care toți am apreciat-o ca fiind neoportună, în sensul compensării - ce e de contestat e că legiuitorul nu a rezolvat alte măsuri care să rezolve problema pe termen lung

• Putem să ne angajăm din nou că îmbunătățim condițiile din penitenciare? Exact

• Cine va mai beneficia de recursul compensatoriu după abrogare? Procuror Bogdan Pârlog: Nu e foarte clar - sunt mai multe opinii cu privire la caracterul și efectele acestei legi.

• Judecătorul Alin Bodnar. Situația privind legea aplicabilă e extrem de controversată. Există trei păreri. (...) Părerea majoritară și a mea personală e că această lege privind recursul compensatoriu e de reparație, nu are efect de grațiere. E o lege care privește procedura executării pedepsei (...) Cred că e puțin exagerat să spunem că se aplică inclusiv celor care comit astăzi infracțiuni și sunt condamnate peste 2-3 ani

• B.P.: Va fi o avalanșă de cereri care va copleși instanțele (...) Există riscul ca într-adevăr ca într-un moment extrem de dificil pentru instanțe acestea să se trezească cu o creștere extrem de mare a proceselor

• Abrogarea recursului rezolvă situația infracționalității în România? B.P.: Când un val de infractori condamnați a fost pus în libertate, a crescut criminalitatea. A coincis cu valul de pensionări din poliție, din 2017 (...) Ne-a pus în situația de a fi extrem de vulnerabili infracționalității (...) Sunt unități care nu au mai putut asigura serviciile nici pe hârtie. (...) A fost o traumă. (...) S-au redus în foarte multe cazuri pedepsele cu un sfert. Există și un rol educativ al pedepsei, ce prevede reducerea pedepsei. Când primești o gratuitate, ți se deschide ușa, tot efortul de educare se duce în vânt.

• A.B.: Hotărârile CEDO ne impun obligații, trebuie să avem o atitudine mai înțeleaptă. (...) Să prevedem condiții clare în care o persoană poate să beneficieze de ceea ce a spus CEDO. Să se facă o diferență între infracțiunile grave și cele mai puțin grave, între infracțiunile de corupție/securitate/terorism etc. (...) Să fie o dezbatere amplă, la care să participe specialiști, să vedem care sunt consecințele pe termen lung, efectele. Pe de altă parte, Curtea ne spune să combinăm această măsură cu alte măsuri - reinserția socială. (...)

• B.P.: Pentru a nu risca eliberarea criminalilor periculoși, se pot stabili condiții pentru cei care e bine să-și execute pedeapsa până la capăt. (...) Dacă ne-am duce la anumite instanțe sau parchete sau unități de poliție, am vedea că cei 3 metri sunt un lux

• Din lipsa aplicării unor soluții simple, e amenințată siguranța cetățeanului

• În privința reinserției - legislația există, dar nu avem date privind aplicarea ei. Dacă ne uităm la gravul de recidivă (...) există persoane pentru care nu s-a găsit metodă de reinserție socială, sunt acei infractori de profesie.

• De peste un deceniu și cu agravare spre paroxism în ultimul an și ceva, suntem prezentați ca dușmani ai poporului. Prin aceasta și modificări legislative care ajunseseră la un nivel de spital de nebuni - discutam de îndepărtarea ca probe a camerelor de supraveghere stradale - s-a creat o speranță în penitenciare că "cineva lucrează să ne ajute". (...) Infractorul de drept comun nu era vizat de schimbări, dar la grămadă a mers.

• A urmat atacul asupra sistemului de justiție sub pretextul scoaterii judecătorilor de sub tirania procurorilor - ținta au fost mereu instanțele. Lor li s-a complicat în mod artificial activitatea. (...) Când aveai deja 1000 de locuri vacante, tu voiai să dublezi numărul de judecător per complet. (...)

• A.B.: Mereu ne-am pus problema dacă dezbaterile la care suntem invitați sunt reale sau simulate. Am văzut cu toții la momentul schimbării legilor justiției persoanele implicate au invitat anumiți specialiști la dezbateri, dar am contestat cu toții că până la urmă a fost un simulacru. (...) Așa am ajuns la momentul în care au fost proteste de stradă, protestele magistraților (...) Pare puțin bizară, din nou, această nouă consultare, mai ales că am spus din 2017 că nu suntem de acord cu modificările la legile justiției, dar am spus că trebuie să ne expunem din nou punctul de vedere și am făcut-o.

• 79,56% dintre magistrați au votat pentru desființarea secției speciale. Practic, majoritatea covârșitoare e aceeași și spune ce au spus Comisia de la Veneția și Comisia Europeană prin MCV etc.. Practic, situația e una foarte evidentă - trebuie să se pună în aplicare aceste recomandări ale organismelor internaționale, față de care ne-am spus deja punctul de vedere.

• B.P.: Nu există mari diferențe între instanțe și parchete

• A.B.:Pensionarea anticipată: Raportat la stresul din profesie, dacă am trăi într-un mediu ideal.... Dar când îți lipsesc câteva sute de magistrați, sunt peste 500 de persoane care îndeplinesc deja condițiile de pensionare, îți pui problema ce rămâne după o astfel de lege... Ideal, ar fi o măsură benefică, dar în condițiile de acum și pe termen mediu ar fi nejustificat, s-ar destabiliza tot sistemul

• B.P: Trăim un moment unic în care foarte mulți colegi au ajuns la capătul puterilor văzând ce-i așteaptă (...) Ai un număr fix de judecători care oricum înainte de modificările aduse legilor justiției aveau un volum de muncă foarte mare. În loc să ii degrevezi, alegi să mărești participarea lor pe căi de atac. Stabilești modificări care le îngreunează activitatea. Se ajunge, pe aceleași dosare, la de 3 ori volumul de muncă - asta la nivelul numărului din 2018.

• A.B.:O perioadă de stagii la anumite instituții e rezonabilă, am făcut toți. Dar fără îndoială această reglementare a cursurilor de la Inst. Național al Magistraturii, de 4 ani, după care să urmeze cursuri de 2 ani e exagerat

• În această privință nu s-a făcut niciun studiu de impact (...) Soluția nu e de amânare a noii reglementări, ci de abrogare

• B.P.: Toate aceste măsuri păreau luate, prin efectul lor cumulat, de o forță ostilă statului - nu doar a statului de drept, ci a statului, se lucra la distrugerea unei componente esențiale a statului, sistemul judiciar

• B.P.: Sistemul instanțelor și parchetelor e piramidal. Tinerii nu vor ajunge în situația să trateze cazuri de mare trădare (...) Așa a fost gândită competența. Deja, la tribunal vorbeam de oameni care să aibă 5 ani vechime

• B.P.: Implicarea politicului în numirea șefilor din marile parchete nu e sănătoasă. (...) Situația s-a complicat și mai mult prin deciziile CCR, care a dezechilibrat și raporturile dintre factorii politici. (...) Forma convenită cu organismele internaționale în momentul aderării era cu totul alta. (...)Ceea ce cer aceste organisme: până la declanșarea selecției pentru aceste funcții, să se modifice legislația (...) S-a mers cu politizarea până la nivel de șef de secție, ceea ce nu se găsește în legislația altor țări, mai ales că aceia au și dosare, nu fac doar activități de management. (...) E bine să existe un echilibru, nu trebuie lăsată decizia 100% în mâna unei persoane. (...) Recomandarea organismelor internaționale nu a fost pentru o persoană sau partid, a fost pentru autoritățile statului. (...) Am considerat că ministrul Predoiu poate a fost ocupat. Și atunci i-am adus la cunoștință textele recomandărilor respective. (...) Unul dintre angajamentele luate de dl ministru a fost să înceapă procedura după ce va convinge CE după ce va avea criterii clare. (...) Continuă să promoveze această procedură, care e 90% procedura introdusă de Tudorel Toader. (...) Ceea ce ne-a trezit semne de întrebare și alarmare a fost urgența cu care se încearcă să se procedeze la aceste numiri. (...) Ca să existe dialog, trebuie onestitate din partea ambelor părți (...) Ne temem că totul va fi o formalitate și persoanele care vor ocupa aceste funcții au fost deja selectate (...) Nu avem informații în acest sens.

• Trebuie să se termine cu instabilitatea ca să putem să începem să reconstruim. După tot ce s-a întîmplat, probabil ca va trebui un deceniu ca să reconstruim (...) Teoretic, după alegerile de peste un an ar putea fi o majoritate care să decidă. Nu era nicio problemă să fie amânată până atunci numirea șefilor la marile parchete. (...) Titularizarea unui procuror general, doar prin titularizare, nu va reduce criminalitatea.

• Sunt in continuare probleme și sunt lucruri își produc efectul doar pentru că nu sunt îndepărtate, dar situația e mai bună.

• B.P.: SIIJ: O amânare nu e benefică pentru nimeni. O decizie - posibil la începutul anului viitor. (...) Secția specială - un experiment ratat din toate punctele de vedere.

• A.B: Cred că e compromisă această secție. (...) În spațiul public s-a arătat că DNA îi ancheta pe toți magistrații, dar din ce am cercetat DNA avea competențe doar în privința corupției (...) Soluția cea mai bună e de a se aplica competența generală (...) Poate se justifica înființarea unei secții speciale, dar nu cu aceste puteri. E un complex de factori care ne duce la concluzia că această secție nu-și are sensul în sistem.

• B.P: SIIJ-ul creează o senzație de impunitate. (...) Îi lipsește cu desăvârșire și ceea ce ar trebuit să fie de fapt - anchetarea persoanelor din justiție. E evident că nu au aparatul necesar. Nu poți să ții o direcție pe ideea că la un moment dat va fi activă.

(Articol republicat)