VIDEO ​​Ministrul Culturii a refuzat clasarea bulevardelor Aviatorilor, Kiseleff si Prezan si a avizat amplasarea a doua pasaje rutiere, subterane, la Piata Charles de Gaulle si Piata Presei

de Catiusa Ivanov     HotNews.ro
Marţi, 28 februarie 2012, 19:47 Actualitate | Esenţial


Pasaj Piata Presei
Foto: DSBA
Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a respins cererea de clasare a bulevardelor Kiseleff, Prezan si Aviatorilor, initiata de Ordinului Arhitectilor Bucuresti, desi Comisia Nationala a Monumentelor Istorice a decis clasarea arterelor ca monumente istorice. Totodata, Kelemen Hunor a avizat construirea a doua pasaje subterane  la Piata Charles de Gaulle, pe bulevardul Aviatorilor, si la Piata Presei Libere, pe bd. Kiseleff. Potrivit societatii civile, cele doua tuneluri, care urmeaza a fi construite de Primaria Capitalei, vor distruge aspectul acestor artere.
  • VIDEO Vezi cum va arata pasajul subteran de la Piata Charles de Gaulle




Clasarea ca monumente istorice a celor trei bulevarde a fost decisa de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice (CNMI) pe 30 noiembrie 2011. Potrivit studiului istoric, facut de unul dintre cei mai reputati specialisti in domeniu, Nicolae Lascu, si prezentat la CNMI, cele doua bulevarde au o valoare urbanistica, arhitecturala si artistica foarte mare, fiind unice in tara noastra. Din aceste considerente studiul istoric a propus clasarea celor doua bulevarde ca monumente de categorie A, de importanta nationala.

"Sistemul de circulatii urbane compus din soseaua G-ral Pavel Dimitrievici Kiseleff si continuarea acesteia cu soseaua Bucuresti-Ploiesti pana la podul peste lacul Herastrau, bulevardul Aviatorilor si bulevardul Maresal Constantin Prezan are:
  • valoarea de vechime – mare;
  • valoarea arhitecturala, artistica si urbanistica – foarte mare;
  • valoarea de frecventa, raritate si unicitate – exceptionala;
  • valoarea memorial simbolica – mare.
In conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Culturii si Cultelor nr. 2260/18.07.2008, obiectul prezentului studiu – sistemul de circulatii urbane din nordul Bucurestiului – intruneste calificativele valorice care justifica propunerea clasarii ca monument istoric grupa A", concluzioneaza studiul istoric.

La jumatatea lunii februarie, Ministerul Culturii a anuntat Ordinul Arhitectilor Bucuresti ca a refuzat clasarea celor trei bulevarde. Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, nu a putut fi contactat pana la data publicarii acestui articol, pentru a oferi mai multe date referitor la decizia luata.


Cum arata cele doua pasaje subterane avizate de Ministerul Culturii


Dorin Stefan, arhitectul care realizeaza proiectele urbanistice ale celor doua pasaje, de la Casa Presei si Piata Charles de Gaulle, a declarat pentru HotNews.ro ca Ministerul Culturii a avizat favorabil proiectele: "Avem deja avizul de urbanism si avizul de la Ministerul Culturii. In acest moment proiectul se afla in dezbatere publica dupa care va fi supus la vot in Consiliul General. Vom face, miercuri, o prezentare a solutiei avizate, la Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei".

Potrivit arhitectului Dorin Stefan, pasajul de pe bulevardul Aviatorilor va fi pozitionat pe marginea bulevardului (nu pe cele doua bretele de pe marginea bd. Aviatorilor, cum s-a discutat initial) si va avea cate un tunel pentru fiecare sens de circulatie. Va intra in subteran imediat dupa statuia Aviatorilor, va trece pe sub Piata Charles de Gaulle si va iesi din nou la suprafata inainte de ambasada Chinei. Pasajul va avea o lungime de circa 800 de metri si doua benzi pe sens. Rampele de coborare au circa 130 de metri fiecare. In zona rampelor, la suprafata, vor ramane tot doua benzi pe sens, dupa care bulevardul va reveni la dimensiunea actuala, de trei benzi pe sens. Pentru construirea rampelor de intrare in pasaj vor fi sacrificati 18 copaci pe fiecare parte a drumului.

Pasajul de la Casa Presei va avea o lungime de circa 700 de metri. Va pleca de pe DN1, dupa Fantana Miorita, va trece pe sub Piata Presei unde se va bifurca, un tunel iesind pe Bd. Kiseleff langa Strandul Tineretului, iar celalalt tunel - pe Bd. Expozitiei. Pe sensul Kiseleff-DN1 nu se va putea intra in pasaj. Dorin Stefan a declarat ca nu va fi taiat niciun copac de pe Kiseleff pentru amplasarea tunelului. Din pasaj se va putea intra in parcarea de la City Gate si in parcarile care se vor construi in fata Casei Presei si la captul liniei de tramvai 41.

Primaria Capitalei a facut deja licitatie pentru construirea pasajului subteran, contractul in valoare de circa 18 milioane de euro fiind atribuit consortiului SC Apolodor Demolari, Eurovia Construct International, TEHCON & Editilitare si Infrastructura si SC Consitrans SRL, pe 8 mai 2011.


ONG-urile contesta proiectele


Atat Filiala Bucuresti a Ordinului Arhitectilor cat si societatea civila se arata scandalizati de decizia ministrului Culturii: "Sunt revoltat ca Ministerul Culturii a trimis Filialei Bucuresti a Ordinului Arhitectilor o scrisoare prin care ne anunta ca a decis ca ansamblul celor trei bulevarde din Nordul Capitalei - bd. Aviatorilor, Prezan si Kiseleff - sa nu capete statutul de monument istoric, lucru pe care noi l-am cerut si argumentat cu un foarte serios studiu istoric, inca din octombrie 2010. Fac precizarea ca in sedinta Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, care a avut loc pe 30 noiembrie, la Ministerul Culturii, am prezentat personal, in detaliu, motivele pentru care acest ansamblu urbanistic de exceptie, cu care multe capitale s-ar putea mandri, trebuie sa devina monument istoric. Interventia mea a fost contracarata de primarul general al Capitalei care a sustinut amplasarea a doua pasaje rutiere subterane pe bd Kiseleff si Aviatorilor. Aceste pasaje vor mari accesibilitatea si viteza de deplasare a automobilelor catre centrul Bucurestiului, insa cu pretul distrugerii unor ample zone verzi, de promenada si de socializare din aceste bulevarde, care ii dau o valoare urbanistica si arhitecturala de necontestat. Decizia ministrului Culturii este lipsita de orice argument stiintific si ma conduce la concluzia ca Ministerul Culturii nu protejeaza, asa cum s-ar cuveni, valorile si patrimoniul acestui oras", a declarat Mircea Ochinciuc, presedintele filialei Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania pentru HotNews.ro.

"Mi se pare o decizie scandaloasa avand in vedere ca in cadrul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice Bucuresti-Ilfov si Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice s-a decis clasarea celor trei artere. Din studiul istoric facut de domnul Nicolae Lascu, anexat cererii de clasare, cele trei bulevarde au o valoare foarte mare, fiind propusa clasarea lor ca monumente de importanta nationala. Din punctul nostru de vedere, decizia ministrului Culturii este in contradictie cu misiunea sa de a proteja patrimoniul. Iar daca este o decizie politica sa ne spuna si noua. Asociatia Pro_Do_Mo va protesta impotriva acestei decizii si a constructiei celor doua pasaje subterane care vor mutila cele mai frumoase bulevarde de promenada ale Bucurestiului", a declarat Roxana Wring, presedinta Asociatiei Pro_Do_Mo pentru HotNews.ro.

Referitor la criticile aduse de ONG-isti celor doua pasaje, Dorin Stefan, arhitectul care face proiectul acestora, a declarat pentru HotNews.ro: "Cele doua pasaje nu vor distruge aceste bulevarde. Vor crea doar un deranj local care va fi remediat prin faptul ca toata vegetatia taiata va fi replantata. Trebuie sa facem un compromis ca sa putem circula in oras. In urmatorii zece ani traficul in zona de Nord a Capitalei va creste foarte mult, in special datorita dublarii traficului de pe aeroporturi. Nu putem scoate masina din oras in urmatorii 20-30 de ani. In zona de Nord a orasului va intra si viitoarea autostrada A3, ceea ce va duce o redistribuire a traficului in zona. Nu pot spune ca parerea societatii civile nu este indreptatita, insa depinde de unde privesti lucrurile. Daca privesti din punctul de vedere al pietonului, sigur, vezi aceasta discontinuitate si va fi un deranj. Daca privesti din punctul de vedere al soferului, care circula zilnic cu masina prin oras, atunci aceste pasaje vor fi un beneficiu", a declarat Dorin Stefan pentru HotNews.ro. Acesta a mai explicat ca cele doua pasaje nu vor incuraja traficul de tranzit prin centrul orasului ci vor servi in principal celor care au treaba/locuiesc/muncesc in zona de Nord a orasului.


Istoria bulevardului Aviatorilor

- in cele mai vechi consemnari, bd. Aviatorilor apare cu numele de "Soseaua Noua", drumul, o ulita nepavata, despartind proprietatile familiei Filipescu de cele ale familiei Jianu;
- la inceputul secolului XIX artera si-a schimbat numele in soseaua Jianu, datorita unuia dintre proprietarii din zona;
- dupa Primul Razboi Mondial, bulevardul a primit numele de Gheorghe Buzdugan;
- la inceputul anilor ’50, date fiind noile orientari politice, artera a fost denumita „Generalissim Stalin”;
- la mijlocul anilor ’50, bulevardul a primit numele "Aviatorilor", pastrandu-l pana in zile noastre.

Potrivit studiului istoric facut de Nicolae Lascu, "traseul bd. Aviatorilor apare consemnat in planurile istorice ale Capitalei inca de la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Pe parcursul secolului al XIX-lea aceasta cale de circulatie era marginita de ample proprietati ocupate de gradini. (...) Primele intentii de amenajare si modernizare ale traseului acestei circulatii dateaza de la inceputul secolului al XX-lea. In 1902, Consiliul Comunal aproba un prim „Plan de aliniere si de nivelment al soselei Jianu”, prin care prospectul soselei era stabilit la 24 m. (...) In 24 mai 1912, Consiliul Comunal adopta un nou „Plan de aliniere si nivelment al soselei Jianu”, „in vederea executarii marelui Parc National pe mosia Herastrau si care sa inlocuiasca comunicatia cu orasul si pe de alta parte sa fie loc de plimbare comod si util”. Proiectul din 1912 a fost elaborat asadar cu scopul de a transforma soseaua Jianu in principala artera de penetrare in viitorul Parc National (actualmente parcul Herastrau). In consecinta, intentiile au fost ca soseaua Jianu sa fie mult largita, profilul transversal fiind unul complex, cuprinzand trasee speciale pentru automobile, trasuri, tramvaie, calareti, biciclete si pietoni".

Lucrarile initiate in 1912 au fost intrerupte doi ani, proiectul fiind reluat abia in 1928, cand s-a aprobat un nou proiect ale soselei Jianu, care unifica si simplifica forma bulevardului, ajungandu-se la o imagine foarte apropiata cu cea din zilele noastre. In proiect este reprezentata si piata Charles de Gaulle, denumita in timpul maresalului Antonescu, Piata Adolf Hitler. La inceputul anilor ’50  a fost rebotezata „I. V. Stalin”.

Pe bulevardul Aviatorilor sunt 17 cladiri monument istoric.


Istoria bulevardului Kiseleff

- primele referiri la Soseaua Kiseleff apar in secolul XVIII cand drumul purta numele de Aleea Baneasa;
- Aleea Baneasa s-a dezvoltat in prelungirea Caii Victoriei, fostul Pod al Mogosoaiei, inaugurat la sfarsitul secolului al XVIII-lea  si care facea legatura intre palatul lui Constantin Brancoveanu, plasat in vecinatatea Pietei Unirii si resedinta sa extraurbana de la Mogosoaia;
- prima mentionare a lucrarilor de amenajare ale traseului soselei Kiseleff a fost facuta, in scris, in 1833. "In data de 2 martie a acestui an, marele vornic Grigore Filipescu raporta generalului Kiseleff faptul ca „s-a savarsit aleaua cea mare din Capul Soselei Podului Mogosoii pana la Baneasca, remaind cusur numai asternerea cu nisip si rasadirea copacilor de pe laturi, care si acestea au inceput a se lucra”. Aceasta afirmatie se pare ca a fost facuta insa fara o acoperire reala, in perioada ulterioara, pana tarziu spre mijlocul secolului al XIX-lea, amenajarile facute in timpul lui Nicolae Mavrogheni la sfarsitul secolului al XVIII-lea, ramanand neschimbate. Spre 1840, lucrarile de amenajare ale soselei incepute in 1832, erau inca neterminate", se arata in studiul istoric facut de Nicolae Lascu.
- la inceputul anilor ’40 ai secolului al XIX-lea Adunarea Obsteasca si domnitorul Bibescu hotarau, prin adoptarea unei legi, sa ridice o statuie dedicata generalului P. D. Kiseleff, pe locul fostului Teatru National de pe Podul Mogosoaiei, ca semn de recunostinta pentru beneficiile aduse tarii, in perioada guvernoratului sau. Kiseleff a refuzat insa aceasta onoare, propunand in loc realizarea unei „lucrari de folos obstesc”. "Probabil urmand dorinta fostului guvernator, domnitorul Gheorghe Bibescu initia inceperea in apropierea viitoarei pieti a Victoriei, de o parte si de alta a aleii de promenada, trasarea unui parc conceput si realizat de peisagistul de origine germana Karl Friedrich Wilhelm Meyer (1814-1852). Contractul pentru amenajarea gradinii fusese semnat cu Meyer in decembrie 1844, planurile fiind gata in anul urmator, cand a fost inceputa si executia lucrarilor. (...) Probabil din aceasta perioada se pastreaza si proiectul nedatat, semnat de inginerul topograf A. Zane, care include organizarea unui prim tronson al soselei. (...) La acest moment plantatiile nu erau inca realizate (cu toate ca inceperea plantarii de arbori fusese anuntata in „Buletin, gazeta oficiala” in luna aprilie 1844), caci in partea de jos a planului se pastreaza calculul numarului de salcami care urmau sa fie rasaditi. La 1843 nu „erau de pastrat decat santurile si soseaua din mijloc, intre statia de trasuri initiala si cea finala, aflate la 600 de stanjeni una de cealalta (aproximativ 200 m)", scrie in studiul istoric facut de Nicolae Lascu.

- extinderea traseului soselei Kiseleff spre nord a continuat imediat dupa 1860. "In planurile ridicate la inceputul anilor ’90 ai secolului al XIX-lea, soseaua Kiseleff apare figurata in aceeasi maniera ca in planurile anterioare, rondul al II-lea, unde urma sa fie construit Arcul de Triumf, precum si imprejurimile acestuia fiind configurate abia in a doua jumatate a ultimei decade a secolului al XIX-lea. In aceasta etapa, soseaua era formata dintr-un drum central destinat trasurilor, completat de doua alei pe fiecare latura – pe partea dreapta era o alee pentru pietoni si una pentru calareti, in timp ce pe partea stanga era prevazuta o alee pentru pietoni si una pentru biciclisti", se arata in studiul facut de Nicolae Lascu.

- Arcul de Triumf a fost inaugurat in 1922. "In ziua finalizarii Primului Razboi Mondial, armatele romana si franceza, in frunte cu regele Ferdinand I si generalul Berthelot, si-au facut intrarea in Capitala. Ocazia a reprezentat unul dintre prilejurile de construire si amenajare a unor scenografii menite sa puna in evidenta importanta momentului. Actiunile de acest fel au continuat si in anii urmatori sub coordonarea „Comisiunii pentru Organizarea Serbarilor incoronarei”, organism creat in 1920 in scopul pregatirii festivitatilor care urmau sa aiba loc in 1922. Comisia hotara ridicarea a doua monumente comemorative:„Catedrala Reintregirii Neamului” de la Alba Iulia si Arcul de Triumf din Bucuresti. Catedrala urma sa adaposteasca slujba incoronarii, iar Arcul, urma sa creeze scenografia pentru intrarea triumfala in capitala tarii a primului rege al Romaniei intregite. Prin „Conventiunea” incheiata la 17 martie 1921, elaborarea proiectelor si conducerea lucrarilor Arcului de Triumf au fost incredintate, fara un concurs prealabil, arhitectului Petre Antonescu. Actiunile declansate au facut obiectul preocuparilor guvernamentale, construirea celor doua monumente fiind coordonata de primul ministru de atunci – generalul Averescu si de ministrul de razboi generalul Ion Rascanu. Lucrarile au fost executate de „intreprinderile Generale Technice Inginer Tiberiu Eremie” si au costat in jur de 3 milioane de lei. in 1921 se stabilise turnarea fundatiilor si ridicarea scheletului structural din beton armat, urmand ca inchiderile (cu exceptia bazei unde fusese utilizat granit de Deva) sa fie realizate din materiale cu un grad limitat de rezistenta in timp. Arcul de triumf a fost inaugurat in dimineata zilei de 16 octombrie 1922, a doua zi dupa incoronarea de la Alba Iulia. Avand o silueta diferita de cea a constructiei care se pastreaza in prezent, Arcul de Triumf inaugurat in 1922 (plansa 16) era rezultatul contributiei mai multor artisti de marca ai momentului. Astfel pe langa contributia arhitectului Petre Antonescu, autor al proiectului, au mai fost implicati o serie de artisti plastici care au realizat decorul sculptat. Acestia au fost sculptorii Storck, Matauanu, Medrea, Paciurea, Spaethe, Severin, Iordanescu si Jalea", scrie in studiul istoric realizat de Nicolae Lascu. Dupa prima iarna, constructia s-a degradat vizibil. Lucrarile de reabilitare au fost incepute si finalizate in 1936.

- modernizarea tronsonului cuprins intre rondul al III-lea din vecinatatea fantanei Miorita, a fost intreprinsa in a doua jumatate a deceniului al patrulea al secolului al XX-lea, inaugurarea acestuia fiind facuta la 13 iulie 1939. 

- "in perioada care a urmat celui de-al Doilea Razboi Mondial interesul pentru aceasta zona a fost mult diminuat: “gradina Kiseleff a capatat aspectul unui parc natural, salbaticit, pe care trecatorul il crede ramasita unei vechi paduri, fara sa banuiasca inceputurile sale reale din 1843-45 intr-o campie stearpa si mocirloasa”. Cu toate acestea zona adiacenta traseului carosabil a continuat sa suscite atentia, ramanand un reper urban important. Pastrarea pana in prezent a caracteristicilor definitorii ale zonei, au contribuit in mare parte la mentinerea interesului autoritatilor privind reabilitarea zonei", termina istoria bulevardului Nicolae Lascu.


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















6868 vizualizari

  • +10 (20 voturi)    
    Ordinul arhitectilor... (Marţi, 28 februarie 2012, 20:55)

    Costica [anonim]

    ...cuibul coruptilor. Au distrus Bucurestiul cu tampeniile ampasate de foarte multe ori ilegal, in batatia de joc a oricaror norme civice. Atunci banul le facea cu ochiul, in situatia pasajelor - daca era vreun privat care sa faca pasajele, sigur primea toate aprobarile cu spaga de rigoare, spuneau de utilitatea lor publica ! Rusine, nerusinatilor !
    • -1 (1 vot)    
      Pai... (Miercuri, 29 februarie 2012, 13:09)

      rds [utilizator] i-a raspuns lui Costica

      Sa faca , sa mai decongestioneze traficul din Bucuresti. Si vad ca ONG-urile astea actioneaza la comanda , la ordinul lui Nicusor Dan , cumva?
      • +1 (1 vot)    
        ... (Miercuri, 29 februarie 2012, 15:03)

        anonim [anonim] i-a raspuns lui rds

        In multe cazuri pasajele nu ajuta la descongestionarea traficului ci dimpotriva. Incearca sa circuli seara pe Banu Manta.
        Piata Victoriei e deja suprasaturata, daca se introduc doua pasaje pe arterele principale care converg in intersectie, rezultatul nu va fi in niciun caz decongestionarea.
  • +7 (11 voturi)    
    mai sa fie! (Marţi, 28 februarie 2012, 20:56)

    t [anonim]

    "in secolul XVIII cand drumul purta numele de Aleea Baneasa"

    cine zice asta? dl Nicolae Lascu sau dna Catiusa Ivanov? nu de alta, dar cuvîntul alee a fost împrumutat în limba româna abia pe la sfîrsitul secolului XIX, deci drumul acela nu se putea numi "Aleea Baneasa" în sec XVIII.
    • +7 (7 voturi)    
      am observat si eu (Marţi, 28 februarie 2012, 21:40)

      andimi [utilizator] i-a raspuns lui t

      da, asa e, nici vorba sa se numeasca aleea baneasa, poate ulita banesei!
      Oricum, ce se intampla face parte din categoria "cainii latra, caravana trece". Noi strigam, ei ne ignora (indiferent din ce partid ar fi, iata mina in mina Oprescu cu KHunor)!
    • 0 (2 voturi)    
      Raspuns (Miercuri, 29 februarie 2012, 8:31)

      Catiusa [anonim] i-a raspuns lui t

      Toate datete sunt luate din studiul domnului Lascu. Asa scrie dansul: Aleea Baneasa. Sunt sigura ca a scris in cunostinta de cauza.
  • +15 (15 voturi)    
    Trist (Marţi, 28 februarie 2012, 20:57)

    Monica [anonim]

    Mi-e scarba! Alt mod de a ma exprima nu gasesc.
    Bucurestiul este din ce in ce mai urat, depersonalizat si ciuntit de cele mai frumoase locurile ale lui. Incet si sigur, metru patrat cu metru patrat de verdeata este eliminat pentru a se cladi in centrul orasul sau in zone "bune" cladiri anoste de birouri, mall-uri si hipermarket-uri. Un oras in care de abia mai poti sa respiri, in care nu stii unde sa te ascunzi de praf, de eternele santiere, claxoane si noxe. Nu inteleg de ce nu invatam din experienta altor orase europene. De ce nu se eficientizeaza transportul in comun? Asta este solutia pe viitor...Oricat de multe pasaje, drumuri si sosele s-ar construi niciodata nu vor tine pasul cu numarul de masini in crestere continua si apetitul romanului de a se deplasa numai cu masina. Trist, foarte trist. Mi-ar fi placut ca bucurestenii sa isi poata exprima prin vot parerea asupra proiectelor importante care vizeaza orasul.
    • +1 (1 vot)    
      bucuresti si praga (Miercuri, 29 februarie 2012, 11:09)

      rica venturiano [anonim] i-a raspuns lui Monica

      au pus si asfalt peste piatra cubica, acum strica si piata asta.
      mergeti la praga sa vedeti cum sunt conservate vechile strazi, si cat pavaj cu piatra cubica inca exista. chiar si in orasele germane.
      cei cu juckuri mana a doua, da, le zdrangane rabla pe macadam.
      sa salvam oleaca din ce se mai poate. maine poimaine vor vrea pasaj si pe sub arcul de triumf, si, dece nu, daramat si pusa o parcare pe zece etaje.
      • +2 (2 voturi)    
        ... (Miercuri, 29 februarie 2012, 15:05)

        anonim [anonim] i-a raspuns lui rica venturiano

        Acolo se inlocuieste asfaltul cu piatra cubica peste tot unde este posibil. De fapt exista zvonuri (si sunt convins ca nu sunt doar atat) ca piatra cubica "dezafectata" din Bucuresti merge la export.
        • -1 (1 vot)    
          my cubic ass (Miercuri, 29 februarie 2012, 17:01)

          woe [anonim] i-a raspuns lui anonim

          pe bulevardele de langa Arcul de Triumf s-a turnat asfalt peste piatra cubica, de acolo nu avea ce sa mearga la export sau import sau relatii internationale. Piatra cubica era cea mai mare tampenie, mie imi zanganea masina noua, de teren, de o gaseau dracii si injuram prostia autoritatii de cate ori zanganeam.
          • -1 (1 vot)    
            ... (Joi, 1 martie 2012, 14:38)

            anonim [anonim] i-a raspuns lui woe

            Imi pare rau, trec zilnic pe bulevardul Aviatorilor, cel putin zona Pietei Victoriei, si piatra cubica a fost scoasa cu buldozerul si incarcata in camioane. Adevarat, au fost si zone unde s-a turnat peste, dar in general s-a scos inainte si s-a refacut fundatia drumului (cum era si normal de altfel).
  • +3 (3 voturi)    
    Vizibilitate la iesirea din parcare (Marţi, 28 februarie 2012, 22:32)

    Florin [anonim]

    Superba iesirea din parcare imediat dupa curba :)
  • +8 (8 voturi)    
    Sa te tii distractie !!! (Miercuri, 29 februarie 2012, 4:20)

    CristiV [anonim]

    Cu legendara grija pentru soferi aratata in cazul Pasajului Baneasa care pentru 200m s-a "muncit" trei ani ( !!!! ) , cam cati ani oare o sa se "munceasca" pentru 800 metri respectiv 700 metri ? Mai ales ca respectivele zone sunt si asa congestionate la orele de varf .... O sa iasa un balamuc si o distractie de o sa aiba TV-urile de stiri subiecte non-stop...
    Subscriu la o parere exprimata intr-un comentariu anterior, doar o dezvolatare a sistemului de transport in comun mai poate fluidiza circulatia in acest oras. Cu un sistem de metrou bine pus la punct nu se mai justifica sa te duci cu masina la servici.
    Inca astept un PRIMAR, un bun gospodar, indiferent de culoarea politica, care sa faca treaba nu sa vizeze cai verzi pe autostrazi suspendate si pasaje inutile si neterminate. Pasajul din Aviatiei este finalizat de vreo luna si nu-i dat drumul , au omorat circulatia pentru cei care vor sa vireze stanga sau dreapta sub pasaj, pentru pietoni nu s-a prevazut nici o subtraversare sau supratraversare, asa ca se fac ditai cozile ca sa dea prioritate pietonilor. Pasajul suprateran de la Vitan este abandonat de vreo 6 luni, nici nu inteleg de ce l-au mai inceput, ca si ala mai mult blocheaza circulatia decat o fluidizeaza...
  • +3 (5 voturi)    
    am inteles, tovarasi! la ordin! (Miercuri, 29 februarie 2012, 7:18)

    Gigel [anonim]

    In ritmul asta, in curand o sa locuim pe autostrada, nu intr-un oras.

    Si nu ma refer doar la decizia asta.

    Dezvoltare nu inseamna asta, stimati politruci (de orice culoare) si functionari inepti.

    Lipsa de viziune, coruptie crunta, tupeu nesimtit, chiar prostie crasa... si totul pe banii nostri.
    Ce sa mai spun de grija pentru mostenirea culturala tot mai firava pe care inca o mai arata capitala... astea deja sunt fineturi prea mari pentru obrazul "oamenilor de bine" care hotarasc.

    PS Congo pare tot mai frumos anul asta....
  • +1 (7 voturi)    
    "vor distruge aspectul acestor artere" ?! (Miercuri, 29 februarie 2012, 8:06)

    vio [anonim]

    Pai, ce-l doare pe Kelemen Hunor ca aspectul se distruge ?!
    El se plimba prin frumoasa Budapesta, cu aspect nedistrus!!
  • -3 (5 voturi)    
    Aceşti aşa zişi arhitecţi, (Miercuri, 29 februarie 2012, 8:19)

    Audit [utilizator]

    pentru că nu au făcut nimic care să arate că ar onora această meserie (vezi blocurile ceauşiste şi atât!), vor să claseze GROPILE de pe acele artere? Ăştia chiar nu au simţul ridicolului. Noi suntem în urmă cu 100 de ani faţă de UE, nu avem infrastructură, mai avem un pic şi ne "încălecăm" în trafic prin Bucureşti iar ei vor clasarea acelor artere de zici că cine ştie ce mare istorie e acolo! Şi avem noi isterie de popor mândru şi viteaz!!!! Mă lăsaţi!
  • +5 (5 voturi)    
    nesimtire (Miercuri, 29 februarie 2012, 9:17)

    adrian [anonim]

    Ma intreb oare cat o sa mai suportam nesimtirea si incompetenta celor care ne conduc, se cheltuiesc niste sume astronomice pentru proiecte care imbogatesc clientela politica din banii nostri si nu aduc nimic bun locuitorilor Bucurestiului ba mai mult disconfort total pe o perioada foarte lunga cat vor dura lucrarile
    Apropo, am 47 de ani si mi-am dat seama acum ceva timp ca m-am nascut, am trait si traiesc in continuare intr-un santier permanent inceput de ceausescu si continuat de diversi tampiti
  • +2 (2 voturi)    
    proiecte facute cu susul in jos (Miercuri, 29 februarie 2012, 9:50)

    grig [anonim]

    Intr-un oras atat de dens ca Bucurestiul prioritatea trebuie sa fie transportul public - metrou cu statii mai dese si mai mai multe benzi dedicate pentru transportul de suprafata. Secundar trbuie sa te ocupi de tranzitul de masini prin oras in idea de al descuraja nu de a oferi posibilitati mai multe masinilor de a ajunge in centru! Cand ii trezim si pe urbanistii cu idei de anii 60 care au facut radacini pe le primarie ?
  • -2 (2 voturi)    
    Mai bine asa (Miercuri, 29 februarie 2012, 9:50)

    Ovidiu M [utilizator]

    Felul in care arata acum piata Charles de Gaulle nu ma incanta catusi de putin. In momentul acesta tot spatiul este ocupat de masini, iar in centru avem un rond cu gazon iar in mijloc un disc. Poate ca unora le place asa, dar mie chiar nu-mi place. Ca sa nu mai pui ca tot timpul este aglomeratie in zona, acela fiind unul din punctele de acces spre nordul bucurestiului.

    In plus, ati vazut cate masini parcate aiurea sunt in zonele adiacente? O parcare acolo este bine venita. Iar dupa constructie, daca parchezi ilegal, pot sa vina sa-ti ridice masina, pt ca inainte ti-au oferit si posibilitatea sa nu incalci legea.

    Asa ca eu zic ca n-avem multe de pierdut prin schimbarea asta, dimpotriva. Masinile nu vor mai ocupa spatiul vizual si va aparea o zona in care chiar imi pot imagina turistii venind si facand poze. Acum n-ai la ce sa faci poze acolo.

    Nu stiu care sunt resorturile ministerului si ale ordinului arhitectilor, nici una dintre institutii nu-mi inspira catusi de putin incredere. Dar cred ca aceasta este o miscare in directia buna.

    PS: cum bine remarca cineva mai sus, iesirea din parcare este horror. Vizibilitate zero. Imaginati-va un tanar conducator auto gonind cu 80-90 de km/h prin pasaj si pe cineva iesind din parcare. Mi se pare chiar periculos.
  • +2 (2 voturi)    
    Ca sa nu mai vorbim... (Miercuri, 29 februarie 2012, 11:13)

    Politrucul Galanton [anonim]

    despre interesele oculte ale unor "investitori" imobiliari de mare succes, precum familia de avocati infractori ai lumii bune, care detine terenuri obtinute fraudulos cu concursul PMB in spatiile verzi ale imobilelor de pe B-dul Kiseleff, mai pe langa Arcul zis de triumf... E clar ca a pus si ungurul botul la vrajeala si spaga distinsilor maestri... Urmariti lista de achizitii recente.
    • +2 (2 voturi)    
      ca sa nu mai vorbim... (Miercuri, 29 februarie 2012, 23:09)

      Avocata Chereches [anonim] i-a raspuns lui Politrucul Galanton

      Pai avocata Chereches nu are degeaba rude la ministerul in-culturii unguresti...... :)

      PS
      Prietenii stiu de ce...... ;)
  • +2 (2 voturi)    
    Mai multe strazi=mai multe masini (Miercuri, 29 februarie 2012, 11:38)

    funny [anonim]

    Cand vor intelege unii si altii de la primarii si ministere ca mai multe strazi si pasaje nu vor fluidiza traficul decat pentru cateva saptamani? Pe termen mediu si lung nu vor face altceva decat sa creasca numarul de masini, ceea ce va duce la cresterea numarului de noxe, accidente si in final la alte aglomerari. Si o vor lua de la capat (pasaje peste pasaje). Toate lucrarile de acest gen ar trebui luate in calcul pentru a deraia traficul din centru spre periferie (sosele de centura), iar in centru sa fie redus la minim.

    Un oras, mai ales in centru, nu are nevoie de multe strazi si pasaje, are nevoie de mijloace alternative de transport (transport in comun, benzi pentru biciclete) si o infrastructura bine dezvoltata pentru aceste mijloace alternative. Este jalnic modul cum se dezvolta acum aceasta infrastructura. Pur si simplu parca refuzam sa vedem ce se intampla in jurul nostru (in alte orase, tari) si ne incapatanam sa facem totul invers. Bine, la cate interese diverse sunt, nici nu se poate altfel. De aceea voi face tot posibilul ca in iunie sa pot fi in Bucuresti sa votez cu Nicusor Dan, mai ales acum cand am cu cine vota pozitiv si nu negativ.
  • +1 (1 vot)    
    Multe pasaje (Miercuri, 29 februarie 2012, 17:59)

    Emgy [anonim]

    Mai multe pasaje, cat mai multe pasaje si parcari. Nu sunt suficiente pasaje si parcari. Cat mai multe masini. Nu zic eu bine: masinile aduc bani la buget pietonii nu. Propun urmatoarele masuri pt fluidizarea traficului:
    - desfiintarea trotuarelor. Astfel se vor creea mai multe locuri de parcare. Oricum trotuarele sunt ocupate de masini cica ilegal.
    - desfiintarea mijloacelor de transport in comun( autobuze,troleibuze,tramvaie). Incurca circulatia automobilelor. Sunt multi soferi care se vor bucura.
    - taierea tuturor copacilor de marginea drumurilor. Pe acel spatiu se mai poate parca o masina. Deci incurca
    Va intrebati oare pe unde mai merg pietonii? De ce avem nevoie de pietoni, ei nu platesc taxe si impozite pt a merge pe trotuare. Vi se pare ca propunerile mele nu sunt realiste? Uitati-va in jurul vostru si o sa vedeti ca propunerile mele sunt reale dar ilegale. Daca ar deveni legale... .
  • +1 (1 vot)    
    PUZ pasaj rutier Charles de Gaulle (Miercuri, 29 februarie 2012, 18:13)

    Roxana Wring [anonim]

    Dorin Stefan afirma in interviu ca 'in acest moment proiectul se afla in dezbatere publica.' Este dezinformat. Azi, 29 februarie, proiectul este de negasit pe site-ul Primariei, poate si pentru ca exista vreo 6 variante ale proiectului, toate inacceptabile pentru mediu, pentru trafic si pentru patrimoniu si poate, si pentru ca in perioada cit proiectul (o singura varianta iligibila) a fost afisat pe site existau prea multe comentarii negative referitor la distrugerea bulevardului Aviatorilor si a fost retras. Proiectul aprobat de Kelemen Hunor NU a fost supus consultarii publice si ramine o necunoscuta pentru cetatenii orasului cum arata varianta considerata acceptabila de catre Ministrul Culturii.
    Modul in care PMB mimeaza dezbaterea publica dovedeste lipsa de respect a autoritatilor fata de cetateni.
    • +1 (1 vot)    
      legea 544 ? (Miercuri, 29 februarie 2012, 23:06)

      Horia [anonim] i-a raspuns lui Roxana Wring

      Nu poate foi folosita legea 544 pentru a cere Minterului Culturii sa faca public proiectul?
  • +2 (2 voturi)    
    Chiar nimeni nu vede culmea absurdului? (Miercuri, 29 februarie 2012, 23:00)

    C. Pandele [anonim]

    Chiar nimeni nu sesizeaza absurdul total al acestei situatii si al acestui caz? In luna iulie 2011 la cererea OAR Bucuresti, dl. Lascu depune dosarul pentru clasare. CNMI Bucuresti aproba clasarea si Directi de cultura Bucuresti declanseaza procedura de clasare care apara aceste bulevarde timp de 12 luni (L. 422/2001). Semnatura de pe avizul de clasare este a lui D. Chereches. In noiembrie CNMI voteaza (prin vot!!!!) tot pentru clasare. Cu toate astea in dispretul legilor se semneaza declasarea. Cine semneaza? tot D. Chereches ajuns intre timp director la minister.
    Deci - aceeasi persoana (D. Chereches!) semneaza si clasarea si ne-clasarea !!!!! Nu numai ca este ilegal dar este absolut absurd !!!!!!!!!!
  • +2 (2 voturi)    
    ONG-uri (Miercuri, 29 februarie 2012, 23:04)

    Danut [anonim]

    dna Wring, dl. Nicusor Dan, dl. Ochinciuc, Dl. Sturza oare cat o sa va mai faceti ca nu vedeti crimele facute de Directia Bucuresti sub semnatura penalului de director de acolo care a demolat case pe Berzi si acum nu vrea sa fie de acord cu Comisia Nationala de Monumente?
    Oare cand o sa ia cineva atitudine si sa ii ceara lui Kelemen sa il demita pe Kerekes? nu pentru ilegalitatile facute ci pentru prostie??!!
  • +1 (1 vot)    
    deranj local (Miercuri, 29 februarie 2012, 23:21)

    little_angel [anonim]

    Domule arhitect, defineste notiunea de deranj local... Este cumva similara cu deranjul local pe care l-am avut acum 2 ani cind s-a refacut bulevardul si s-a furat piatra cubica impreuna cu bordurile???? Este vorba de deranjul local din anul trecut cind s-au reabilitat bretelele laterale si s-a furat piatra cubica existenta sub asfalt, dupa care s-a pus piatra cubica noua care acum este aproape dezgropata din fundatie??? Numai dupa o iarna???

    Si daca esti atit de priceput spune-ne cum o sa rezolvi gituirea care se produce la ambasada Chinei??? chiar crezi ca soferii care acum vin pe bulevard si vireaza spre Arcul de Triumf, vor folosi pasajul ca sa se inghesuie la Ambasada Chinei??? Sau poate vreti sa largiti drumul in acea zona si sa darimati scoala si bierica????
  • +1 (1 vot)    
    bai fratilor (Joi, 1 martie 2012, 10:28)

    eu [anonim]

    parca traim ca intr-o carte de Kafka. Bai, terminati mai intai centura orasului pe 2 beni si apoi mai vedem unde avem nevoie de pasaje in centrul orasului. Orice om normal la cap incepe descongestionarea dinspre periferie spre centru, altfel nu are nici un efect....
    Mai mult imbunatatirea infrastructurii de la periferie ar duce la relocarea centrelor de birouri din centru orasului unde chiria este f scumpa.
  • 0 (0 voturi)    
    SALVATI BUCURESTIUL LOGIC (Miercuri, 7 martie 2012, 0:09)

    civic_thinking [anonim]

    Cu toate milioanele astea pe toate pasajele nefolositoare se putea face:

    1. centura terminata
    2. benzi unice pentru autobuze
    3. parcari la capetele oraselor pentru ca oamenii sa nu mai intre in oras degeaba cu masina

    avantaje: se stiu

    QED

    PS: poate citeste si oprescu
  • +1 (1 vot)    
    Sunt complet dezamagit (Luni, 12 martie 2012, 13:21)

    amh [anonim]

    Zonele care vor fi mutilate de aceste proiecte Ceausiste ca altfel n-am cum sa le numesc o sa distruga probabil una dintre cele mai frumoase zone alea orasului. Indiferent ca locuim sau nu in zonele respective sunt convins ca multi dintre noi iubesc si macar sa se plimbe pe acolo din cand in cand. E parca un alt oras. Trebuie protestat si iesit in strada pentru asta ca altfel in Romania nu se poate. Nu exista pur si simplu ceea ce in vest se numeste "Common sense".


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by