Populatia Romaniei trebuie sa sa decida daca accepta o modificare culturala, care inseamna mai multa munca si mai putina distractie, si un efort financiar suplimentar pentru a putea intra in zona euro, afirma economisul sef al BNR, Valentin Lazea, la Discutia de Luni, o emisiune HotNews.ro - RFI. "Daca vrei sa joci insa in Liga Campionilor, trebuie sa ai alte ambitii, alte finante si sa stai la masa bogatilor", explica economistul sef al BNR.

Valentin LazeaFoto: Hotnews

• Lazea: Modificarea culturala inseamna mai multa munca si mai putina distractie dupa stilul tarilor din miezul Europei: adica Germania, Austria, Olanda, Finlanda. Inseamna ca duminica la ora 9 seara sa te intrebi ce am sa fac acum: am sa zic ca neamtul ma duc la culcare ca ma asteapta o saptamana de munca grea sau zic ca grecul: ma duc la discoteca ca e noua seara si e duminica si trebuie sa ma simt bine.

• "O federalizare mai accentuata a zonei euro (sau a ceea ce va mai ramane din ea), presupunand mai multa cedare de suveranitate catre un guvern unic european, nu numai in politica monetara si politica fiscala, dar si in politica de afaceri externe si in cea de aparare. Exista riscul ca tarile actualmente membre ale UE dar nu si ale zonei euro (EU10, printre care si Romania) sa fie plasate intr-o "liga inferioara", cu mai putina atentie si mai putine fonduri decat vor primi membrii euro zonei. Tocmai de aceea, sarcina istorica a actualei clase de politicieni este de a-i intreba pe romani daca accepta costurile culturale si financiare ale incadrarii in "liga superioara" (care in esenta s-ar traduce prin mai multa munca si mai putina distractie) sau daca prefera sa ramana pe termen lung o natiune de rangul doi, membra in grupul "caldut" al UE dar absenta de la masa decidentilor din zona euro" (Valentin Lazea pentru cursdeguvernare.ro)

Asculta aici declaratiile integrale ale lui Valentin Lazea:

Descarca fisierul audio in format MP3

Cum explica la Discutia de Luni economistul sef al BNR, Valentin Lazea, declaratiile despre riscul ca Romania sa fie plasata in "liga inferioara" din UE?

• Guvernul francez, in particular presedintele Sarkozy, ar vrea sa instituie un asa numit guvern european, dar care guvern european sa se refere la ansamblul zonei euro nu la ansamblul zonei UE, largit, la cei 27 de membri. Si aceasta idee, care in sine are sens atat politic cat si economic, se doreste a fi in contrapartida la dorinta Germaniei de a avea mai multa disciplina financiara. Deci germanii solicita mai multa disciplina financiara iar francezii solicita guvern economic dar la nivelul celor 17.
• Axa Berlin - Paris pare sa convearga spre un aranjament de acest tip. Problema este ca daca se va ajunge la acest lucru, si cred ca este bine pentru zona euro ca se va ajunge la o integrare a politicilor economice, tarile care nu fac parte din grupul euro risca sa fi mai putin penalizate dar si mai putin bagate in seama.
• Si atentia si penalitatile nu sunt la fel de mari pentru tarile din afara zonei Euro. De exemplu, in primavara s-a trimis programul de convergenta al Romaniei si programul national de reforme la care Comisia Europeana a dat un raspuns. Acel raspuns, in esenta, vorbeste strict despre conditionalitatile programului FMI - UE, deci nu elaboreaza, nu dezvolta subiectul politicilor economice al Romaniei dincolo decat o face programul misiunii comune FMI - UE. De aici rezulta faptul ca atentia este concentrata inspre tarile zonei euro pentru ca acolo este problema cea mare. Cand iti arde casa nu te uiti la vecini daca au apa suficienta in curte. 

• Depinde in ce liga vrei sa joci. Daca vrei sa joci in Liga Europa League, fosta cupa UEFA - si atata te tin puterile si ambitile si finantele - e foarte bine. Daca vrei sa joci insa in Liga Campionilor, trebuie sa ai alte ambitii, alte finante si sa stai la masa bogatilor. Este o intrebare care trebuie pusa populatiei. Pentru ca populatia trebuie sa stie ca accesul in zona euro inseamna numarul 1: o modificare culturala si numarul 2: un efort financiar suplimentar. 
• Modificarea culturala inseamna mai multa munca si mai putina distractie dupa stilul tarilor din miezul Europei: adica Germania, Austria, Olanda, Finlanda. Inseamna ca duminica la ora 9 seara sa te intrebi ce fac acum? Zic ca neamtul: ma duc la culcare ca ma asteapta o saptamana de munca grea? Sau zic ca grecul: ma duc la discoteca ca e noua seara si e duminica si trebuie sa ma simt bine? Asta e intrebarea la care trebuie sa raspunda cultural populatia Romaniei, care trebuie pusa in termeni putin mai stiintifici. 
• Din punct de vedere financiar, aderarea la zona euro presupune si un efort financiar mai mare, deoarece tarile din zona euro sunt presupuse sa contribuie la acest fond EFSF, de salvare a tarilor cu datorii suverane. De pilda, Slovacia e presupusa sa contribuie cu sapte miliarde de euro, care inseamna, daca nu ma insel, aproape zece la suta din PIB-ul tarii. Nu intr-un singur an, de-a lungul timpului. De aceea revin la comparatia cu Liga Campionilor: vrei sa stai la masa bogatilor? Asta inseamna sa-ti schimbi si gandirea si atitudinea si sa iesi si cu bani din buzunar. 
• Populatia Greciei a fost lasata de politicieni sa creada ce ei pot fi free-rider, ca ei pot calatori fara bilet in autobuzul acesta numit UE, si timp de 30 de ani au fost lasati sa creada ca, la infinit, vor fi subventionati de celelalte tari. Mai rau e altceva: nici acum, la doi ani de la declansarea crizei, clasa politica din Grecia nu a explicat omului de pe strada, grecului de rand, de ce nu este sustenabil modul de viata de pana acum. Grecul de pe strada - daca-l opriti si-l intrebati - habar nu are de ce ar trebui sa stranga cureaua. Asta-i marea problema, datorata clasei politice. 
• Daca-i intrebati pe cei 2,5 milioane de romani care lucreaza in Spania si Italia, care se inghesuie si dorm cate patru in camera pentru a putea sa trimita 9000 de euro de caciula pe an acasa, cred ca daca-i intrebati pe aceia vor spune ca da, e posibil. Daca veti intreba pe cei 21% dintre romani care au raspuns  cu NU la intrebarea "Va bazati pe ajutorul statului sa va rezolve problemele?", nu ne bazam decat pe fortele proprii, s-ar putea sa aveti surpriza sa vedeti ca etica lor coincide cu cea a germanilor. Este o problema de timp, de educatie, de a pune problemele pe masa. Este o problema de a nu mai mangaia populatia pe cap cu vise desarte, ci de a-i arata franc lucrurile, decideti-va ce vreti sa alegeti. 
• Sunt scenarii si scenarii. E posibil ca o singura tara sa se desprinda de zona euro, Grecia, de pilda, e posibil ca un grup intreg de tari sudice sa se desprinda. Sunt posibile N scenarii. Suntem la ora de scenarita acum. Dar ideea este ca Europa, daca nu va gasi in sine resursele pentru a sta unita, cu greu va putea face fata competitiei din partea Chinei, Braziliei, Rusiei, Indiei, asa numitul grup BRIC, pentru a nu mai vorbi de Statele Unite, Japonia etc. 
• Eu prefer sa vad jumatatea plina a paharului. In competitia mondiala, Europa devine din ce in ce mai putin relevanta atat ca PIB, ca populatie, ca inventii siintifice samd. Raspunsul la aceasta provocare si care este dat de strategia Europa 20 - 20 il constitutie tocmai aceasta armonizare in intarirea politicilor si lucrul inspre un set comun, bine definit, de obiective. 
• Vestul nu respinge de plano tarile care se integreaza in matrici culturale. Uitati-va la Slovacia, o integrare de succes. Cu ce era mai grozava acum zece ani decat Romania. Uitati-va la Estonia, o tara care a iesit dintr-o criza mai adanca si cu reforme mai dure decat Romania. Uitati-va la Slovenia, bine Slovenia era o tara mai bogata. Atunci cand exista o clasa politica hotarata si o populatie care intelege care sunt mizele jocului si care se adapteaza la matricea culturala a Vestului, portile nu sunt inchise. Portile nu sunt inchise pentru nimeni. Depinde numai sa vrei si sa poti intra pe acele porti. 
• Depinde de raspunsul populatiei la intrebarile dinainte puse: Vrem la noua seara duminica sa mergem la discoteca sau vrem sa ne culcam pentru ca urmeaza o saptamana grea de munca? In primul rand mesajele trebuie sa fie formulate si explicate de catre clasa politica, si apoi, prin permeabilizarea populatiei pana la ultimele straturi, sa se creeze o opinie publica intr-un sens sau in altul.

NOTA: Emisiunea Discutia de Luni poate fi ascultata pe frecventele Radio France International incepand cu orele 19.10 (Bucuresti - 93,5 FM)