PERSPEKTIVA
În numele Alexandrei M��ce��anu, 15 ani, elev�� la Liceul "Mihai Viteazul" din Caracal. Scrisoare c��tre fiii ��i fiicele lui D��ncil��, Daea, N��stase, St��nescu, Iordache, Oprea, angaja��i de tineri în Guvernul României Dragii no��tri, Victor D��ncil��, Dana Daea, Mihnea N��stase, Alina Gabriela, Gabriel Oprea, Delia Iordache, cred înc�� în con��tiin��a voastr��, în discern��mântul vostru, în sângele clocotitor al vârstei. Gândi��i-v�� la demisie!
La Caracal s-a r��sturnat iar carul cu pro��ti. De data asta, caracalenii i-au întâmpinat cu bâtele La 112 Alexandra, o tân��r�� elev�� de 15 ani, din Dobrosloveni, a sunat de trei ori ��i STS-ul i-a r��spuns cinic: n-ai murit? Poli��i��tii, într-un or����el cât un ac, au intrat în casa ororilor dup�� 19 ore ��i au întrebat, timid, criminalul: ai tran��at tot, e��ti în regul��? D��ncil�� ��i mini��trii de la Bucure��ti stau holba��i la televizoare ��i url��: lua��i hoiturile de pe noi! Demitem pro��tii ��i uit��m. Face��i cur����enie imediat!
Hr��ne��te-��i neuronul cu poezie despre politic��, LGBT & sentimente – reportaj de la Festivalul Zona Nou��, Sibiu, 2019 Am mers înspre Z9 Festival. Po��i s��-i zici Noua Zon�� sau Zona Nou��. E pentru poe��ii cool. Nou�� poe��i din nou�� ����ri au venit în Sibiu s��-��i citeasc�� poemele. Am ascultat poeme senzitive, confesive, postumane, ironice, vizuale. În curtea Teatrului de p��pu��i Gong, când se-nnopta Sibiul. Poe��ii vorbeau la mas��, pe strad��, unde-i prindeai. Despre politic��, despre LGBT, despre sentimentele ��i via��a lor. Dansau la after-party-ul de techno, dintr-un bar care sem��na cu un cub de lemn, se mi��cau în ritmul repetitiv ��i-mi spuneau: “Suntem liberi”. Ce-��i spune poezia, textul ��la metaforic ��i ermetic? Te-nva���� libertatea ��i hr��ne��te neuronul, imagina��ia. Am vorbit cu poe��ii, uite cine sunt oamenii ����tia ��i despre ce scriu & vorbesc.
Bucure��tiul ��i sinuciderea pietonului-omului în plin�� reform�� rutier��: trotineti��ti peste scuteri��ti, bicicli��ti peste automobili��ti, trotineti��ti peste bicicli��ti, scuteri��ti peste automobili��ti ���Este un încârlândî rutier comic, care devine tragic, nu? Este care pe care. ��i au ap��rut ��i victime. Culmea, pe care poli��ia nu ��tie-nu poate s�� le clasifice. B��i, cine are dreptate? Al cui e trotuarul? Cine are dreptul pe trotuar? Trotineti��ti peste scuteri��ti, bicicli��ti peste automobili��ti, trotineti��ti peste bicicli��ti, scuteri��ti peste automobili��ti ��i combina��iile sunt infinite, astfel încât ajung to��i claie peste gr��mad��. Într-o jungl�� rutier�� ca asta omul-pietonul nu exist��. Sau se sinucide, dac�� mai exist��, dac�� are curajul s�� ias�� din cas��. Ce pistoale ��i arme atomice? În Bucure��ti, bucure��tenii lui Firea ��i a zeci de primari incapabili ca ea, sunt înarma��i ca pentru apocalips��. Armele lor sunt vehiculele cu care asasineaz�� omul-pietonul.
Via��a sexual�� a lui Vasile R��duc��. Pro-fesor, Pro-decan, Pre-ot. Anti-prezervativ, anti-avort, anti-secolul 21 Hilar ��i mecanic, nu? S�� ne imagin��m, îns��. P��rintele-profesor ne-a explicat în detalii. Nu folose��te prezervativul. Dac�� e caz de graviditate, nu-nu avortul a fost solu��ia. Care o fi fost? P��rintele a l��sat copilul. Apoi, dup�� na��terea copilului, în dragostea-amorul-sexul partenerilor au intervenit momente ��tiin��ifice. De fiecare dat��, ambii au num��rat estrogenii ��i celulele canceroase. Când a trecut estrogenul preabunul p��rinte s-a ab��inut. Când a sim��it c�� fuge prin organism vreo celul�� canceroas�� a ��intit-o, spre s��n��tatea familiei. În numele Domnului, care a��a l-a înv����at, a��a face!
Amorurile ciocoia��ului Foti Meri��escu de la 1817 ��i îndoielile Constan��ei Vintil�� Ghi��ulescu din 2019 Dac�� cite��ti cartea “Tinere��ile unui ciocoia��”, î��i vin trei nebunii. A��a ceva nu exist��! Asta-i prima variant��. Povestea lui Foti Meri��escu din secolul 19 nu exist��. Apoi, vine cealalt�� variant��. Ce mi��to este! Via��a ofer�� surprize, de ce s�� nu profi��i de ele, precum Foti? ��i-n sfâr��it, ultima variant�� de lectur��: îndoie��te-te omule. Stai ��i gânde��te. Ultima variant�� inhib�� aventurierul. Dar, aici, în ultima "nebunie" se g��se��te, cu adev��rat ��i incredibilul ��i surpriza ta. Este ipostaza cercet��torului. Este ipostaza Constan��ei Vintil�� Ghi��ulescu. Ipostaza celei care descoper�� în anii 2010 un manuscris pierdut printre dosare de arhiv�� ��i care-l d�� publicit����ii dup�� ani de “s��p��turi” în istoria românilor. Cite��te aici cronica c��r��ii “Tineret��ile unui ciocoias��”, Humanitas, 2019, edit��ie i��ngrijita��, introducere s��i note de Constant��a Vintila��-Ghit��ulescu.
Manele, manele, frumoasele mele manele. ��i cazul trist al cenzurii de la Electric Castle Salvatore Ganacci la Neversea a mixat una dintre manelele lui Adrian Minune, „A��a sunt zilele mele”. Vineri sear��, Tommy Cash a f��cut acela��i lucru, la festivalul Electric Castle, festivalul ce are loc în acest weekend la Castelul Banffy - Bon��ida - Cluj. S�� vorbim despre manele, deci, care-s recunoscute ca o marc�� a României. Dar s�� vorbim ��i despre cazul trist al cenzurii de la Electric Castle. ��i cum am fire de artist, voi vorbi de bine despre manele ��i de r��u despre cenzur��.
Vintil�� Mih��ilescu - concert caritabil. Concert Grigore Le��e ��i L��utarii din Gorj, marti 23 iulie 2019, Sala Radio, ora 19 Mar��i, 23 iulie, de la 19.00, la Sala Radio, un nou Concert Caritabil organizat în favoarea antropologului Vintil�� Mih��ilescu, om de cultur�� care are nevoie de ajutorul nostru. Concertul este al lui Grigore Le��e ��i L��utarii din Gorj.
Ur��i de tomberon? Retard! Ur��ii sunt în centrul ora��elor Comarnic, Sinaia, Bu��teni, Predeal. La mic dejun ��i cin��. Ne-sim��ire româneasc��: “sun�� la 112!”, “n-am ce-��i face!”, “n-am lege!” “n-avem personal” Asear��, la opt ��i 43 seara am dat bot în bot cu un urs. Eram în Sinaia, pe drumul Cump��tului. Panic��. Ursul se ducea în Centru, în Parcul Regal. La Cazinou. S�� se destind��. Eram a��a însp��imântat, încât cred c�� l-am auzit o clip��: “Nene, ai o ��igar��?” Noroc c�� am înlemnit, mi-a stat inima. Am murit. Mi se mai întâmplase într-o diminea����. Atunci am luat cu un urs micul dejun. Tot în Sinaia. S�� fi fost ora ��apte? Cine mai ��tie. Mort de fric��, o zi întreag�� am stat închis în cas��. Eu, nu-i a��a, om b��trân pot s-o mierlesc. Dar un copil? România trebuie s�� ucid�� un copil, ca pe Ionu�� Anghel mu��cat de câini în Parcul Circului, ca s�� mearg�� omene��te, înainte?
Vintil�� Mih��ilescu. Bucur��-te în via��a asta de Vintil��! Mâine, expozi��ia caritabil��. Luni, concert caritabil la Ateneu. În fiecare clip��, dona��ie pentru via��a lui Vintil�� Mih��ilescu a fost diagnosticat în Septembrie 2018 cu Leucemie Acut�� Mieloblastic��, un tip de cancer agresiv al sângelui. Transplantul este singura ��ans�� de supravie��uire ��i se poate face în Fran��a. Costurile pe care le presupun internarea, tratamentul ��i transplantul sunt de minimum 250.000 Euro. Acest articol este scris tocmai pentru a-n��elege mai bine ce-i cu omul ��sta în via��a ta, ce mi��to este c��-l avem în via����. Ce mi��to este s��-i d��ruim. S��-i d��ruim, a��a cum ��i el ne-a d��ruit. Libertate.
«Bucure��ti Express» - competi��ia care a testat limitele studen��ilor de la Comunicare Litere Bucuresti
Studen��ii anului întâi Comunicare-Litere Bucure��ti au preluat o idee din mass media ��i au testat-o pe propria piele. Ce-o fi? Cum o fi? ��eful anului întâi, Andrei B����tic, a organizat în luna mai a.c. o competi��ie menit�� s�� testeze limite. Inspirat�� din celebrul reality show, Bucure��ti express a însemnat mai mult decât o simpl�� alerg��tur��: cursa a început la ora 08:30, câ��tig��torii aflându-i-se 11 ore mai târziu, în jurul orei 20:00. ��ase echipe a câte doi concuren��i au acceptat aceast�� provocare ne��tiind ce îi a��teapt��: au îndurat vremea ploioas�� ��i vântul, au parcurs peste 80 de kilometri ��i în jur de 10 misiuni. Au f��cut toate acestea pentru a intra în posesia Marelui Premiu, îns�� asta nu a fost tot. Pentru a le testa competitivitatea, nu au avut la dispozi��ie decât 5 lei/echip�� (bani de cheltuial��) ��i o singur�� modalitate de transport (decis�� de c��tre echipa ce câ��tiga prima misiune): metrou sau autobuz/tramvai. Deci, ca la televizor? Nu chiar. Uite ce-a ie��it.
“Adânc scufundat în propriul t��u creier” – note despre “Melancolia” de Mircea C��rt��rescu Închipui��i-v��, cititori, c��-n fa��a ochilor vi se profileaz�� un peisaj somptuos, un t��râm-n��luc�� aureolat de lumin��. Un vis-o viziune. A��a i se arat�� b��iatului din ultimele povestiri scrise de Mircea C��rt��rescu. “Ceea ce vezi în fa��a ochilor este adânc scufundat în propriul t��u creier”, îl edific�� o coleopter��, c��l��uza personajului-copil în ��inutul melancolic dintre sinapse, unde se-ncheag�� visele. “Melancolia” e compus�� din trei povestiri. În fapt, un triptic: “Pun��ile”, “Vulpile” ��i “Pieile”. Titluri de basm, de nedeslu��it. Totul i se-ntâmpl�� b��iatului, topit în singur��tate, în vertijul unui ora�� himeric – care nu-i, de data asta, Bucure��tiul. B��iatul e resuscitat prin îns����i povestea c��l��toriei sale în propria minte.
��igan, rom, gitan, oricum vrei tu s��-��i zici, da, te în��eleg-iubesc! - nota��ii pe marginea c��r��ii “Bafta, devla ��i haramul” de Mirel B��nic�� Am citit de dou�� ori cartea lui Mirel B��nic��. ��i efectul a fost acela��i: mi-a venit s�� ies în strad�� ��i s�� umblu de nebun dup�� ��igani, romi, cum vor ei s��-��i zic��, ��i s�� le spun: te în��eleg! Da, te în��eleg, ��igane! Te în��eleg când furi, când dai în cap, când î��i înso��e��ti omul la spital cu ��atra, când te f��le��ti cu ale tale. În sfâr��it, te în��eleg ��igane, în România asta, în care mi-a fost injectat�� ura, în care sunt furat urât de tot ��i zilnic de români ca mine! În sfâr��it, dup�� decenii te în��eleg în care mi se vând sendi��uri cu ��ig��nie media, da, omule, te în��eleg. Cu dragoste. Cartea lui Mirel B��nic��, o cercetare, pân�� la urm��, privind religia ��iganilor, a��a mi��to este scris�� c�� a��a entuziasm ��i coeziune stârne��te. Cine se ia de acum de ��igani ��i de Mirel, are de-a face cu mine! Dece? Mirel B��nic�� m-a miruit cu pu��intic�� ��tiin���� privind destinul ��ig��nesc, în fapt, destinul meu în lumea asta.
Cosmin Dragomir, jurnalist si editor gastronomie: “Eu mi-a�� dori s�� scriu o carte despre m��m��lig��. Pentru c�� suntem v��zu��i ca m��m��ligari." / Interviul "cuprinde" re��eta de sarmale cu ghimbir, de pe vremea lui Brâncoveanu Cosmin Dragomir a trecut prin tran��eele jurnalismului ��i s-a spetit pân�� când s-a inventat freelancing-ul. A��a c�� Dragomir a trecut la ce-i pl��cea cu adev��rat. Haleala. De-ale gurii. Pentru gourme��i, pentru gurmanzi. Dar nu oricum. ��i-a f��cut revista online de gastronomie gastroart.ro, a buchisit tomuri de istoria ospitalit����ii. Se ocup�� de bucate, de istoria mentalit����ilor culinare, resuscitat�� de cercet��tori. Acum editeaz�� c��r��i despre ce-avem de pus pe mas�� noi, românii, din cele mai vechi timpuri pân�� azi. De pild��: “C��rticica meserie de buc��tar. Cartea de bucate tip��rit�� la Cluj în 1695”. Sigla editurii lui e Gânditorul de la Hamangia care-a��teapt�� lâng�� un ceaun. O prejudecat�� tipic�� pe care n-o înghite Dragomir? “Românii n-au istorie gastonomic��”. Zice: “Avem, fra��ilor, e-ntins�� pe sute de ani! Nu fi��i idio��i!”
Festivalul Interna��ional de Teatru de la Sibiu 2019. Sau când arta e atât de mi��to c�� tu e��ti fantoma kabuki, Hamlet sau Godot E��ti în ochiul vortexului la Festivalul Interna��ional de Teatru de la Sibiu. Te-nvâr��i ca titirezul. Toat�� frumuse��ea e în haosul ��sta care-��i hr��ne��te imagina��ia. Str��zile vuiesc, te pierzi în mul��ime, te ui��i stânga-dreapta s�� nu pierzi vreun artist, vreun jongler. Când nu eram în sala de teatru, ad��stam în soare, sub copaci înal��i, în Parcul Cet����ii, lâng�� Turn, în Pia��a Habermann, unde f��ceam popas în vara torid��. Spectatorii se grupau ciorchine în pie��e s�� vad�� dansatori de samba sau fantome kabuki pe papainoage ��i-n s��li s�� prind�� spectacole de Purc��rete.
Alex Bratu INTERVIU: "La fiecare nou�� ore, un copil este abandonat în maternitate"/ Campanie-pledoarie pentru închiderea orfelinatelor ��i înlocuirea lor cu case de tip familial ���Zece arti��ti s-au reunit sub numele Friends of Hope and Homes pentru a da voce dorintei copiilor din orfelinate de a avea o copil��rie, în videoclipul “Am nevoie de tine”. Piesa “Am nevoie de tine”, înso��it�� de videoclipul, transmite mesajul campaniei cu acela��i nume, pe care JYSK România ��i Hope and Homes for Children România o desf����oar�� în luna iunie. Campania atrage aten��ia asupra nevoii de a închide orfelinatele ��i de a oferi o copil��rie a��a cum merit�� copiilor din ele. Ini��iativa campaniei îi apar��ine lui Alex Bratu, membru în cadrul Board-ului Hope and Homes for Children, care a ��i compus ��i scris versurile unui cântec dedicat copiilor din orfelinate – „Am nevoie de tine”. Alexandra Ungureanu, Alexandra-Maria Hojda, Ligia Hojda, Flavia Hojda, Laura Mih��il��, 1Q Sapro, Adrian Maria�� (aka Geagea), Pavel Ulici, Marius Popa ��i Andrei Neagu au r��spuns afirmativ invita��iei lui Alex Bratu, astfel devenind vocea copiilor din orfelinate care au nevoie de o copil��rie a��a cum merit�� ��i de un viitor mai bun.
Laszlo Nemes, Oscar pentru "Son of Soul": “Televiziunea ��i tehnologia, dar ��i o groaz�� de filme otr��vesc min��ile. Credem c�� noi, oamenii, în��elegem lumea, c�� o control��m! E o iluzie” Laszlo Nemes a luat deja un Oscar pentru “Son of Saul” în 2015. Povestea era despre Holocaust. O zi-dou��-trei în lag��r din perspectiva unui singur om care vrea s�� îngroape un copil. L-am întrebat pe Nemes ce înseamn�� R��ul. E Holocaustul, e societatea, e dracul gol care zace-n fiecare dintre noi? Cum e posibil un r��zboi? Regizorul spune c�� în “Sunset”, ultimul s��u film, încearc�� s�� arate cum s-a metamorfozat societatea sofisticat�� a anilor 1910 – 1920 în ma��in��ria de ucis care a început cu Primul R��zboi. “Nu suntem nici azi departe de societatea acelor ani, suntem imersa��i în haos”, m��rturise��te Nemes.
Patapievici anii lin��ajului s��u public. Ura românului. La��itatea mea. Cum Libertatea poate fi scuipat��, violat��/ cronica c��r��ii “Anii urii”, Editura Humanitas, 2019 Cât de mult poate urî românul? Uite! Patapievici scuipat, înjurat, împins, îmbrâncit, crucea tat��lui s��u devastat��. Cât de la�� am putut eu s�� fiu? Dup�� ceva b��sism în op��iunea mea politic��, am privit în alt�� parte. În via��a mea, în amarul meu. Am dezertat. În to��i ace��ti ani Horia Roman Patapievici în România asta a tr��it Anii urii.
Parazi��ii VS Poli��ia la Tribunal pentru “Antimili��ie”: “Daca n-ai imagina��ie, f��-te poli��ist / N-ai f��cut nimic în via����, f��-te poli��ist / Dac�� n-ai nici-un vis, f��-te poli��ist”. Poli��ia a c��zut "în capcana" Parazi��ilor Pentru rimele astea ��i altele, Trupa Parazi��ii cic�� va fi dat�� în judecat��. “Sunt versuri calomnioase la adresa poli��i��tilor”. Reclamantul va fi Sindicatul Na��ional Al Agen��ilor de Poli��ie. “Nu se poate a��a ceva într-o ��ar�� democrat��“, a declarat Iulian Surugiu, pre��edintele SNAP. CLICK pe ��tirea în întregime. Ce-i de spus lui Iulian Surugiu? Tocmai c��-ntr-o ��ar�� democrat�� se poate orice. Inclusiv ca Parazi��ii s�� fac�� vers, adic�� art��. Arta nu se judec�� la tribunal. Se prizeaz��, se judec�� de public sau se înjur��: în pa��ti pe mamele lor, ia mai d��-i-dracului, ni��te golani! În toate cazurile, cel mai mi��to este s�� ��tii c�� artei îi r��spunzi cu art��. Dar dac�� nu po��i s�� cân��i, s�� le faci ��i tu Parazi��ilor un cântec pe m��sur��, m��car taci ��i “p��r��se��ti zona”.
Rusaliile, s��rb��toare nebun��. ���Articolul con��ine Rusalca, re��et�� contra anxiet����ii Rusalc�� sau anxietate, vom�� ��i cinism? S��-��i zic de Rusalii întâi. Sub numele ��sta supravie��uiesc mai multe ceremoniale tr��ite de str��bunii no��tri: Pogor��rea Duhului Sfânt ��i Sfânta Treime, un joc al zânelor-ielelor care-��i iau min��ile ��i Mo��ii de Rusalii, un cult al mor��ilor. P��i, se amestec�� s��rb��tori cre��tine ��i str��vechi credin��e. Este un mix de sensuri, pe care ai vrea s��-l în��elegi, poate. Peste toate, mai e ��i prim��vara pe trecute, ��i începe deplin vara. De fapt, se schimb�� natura. Tu, om de 2019, în��elegi ceva din Rusalii? Cite��te aici cum Rusaliile sunt leac contra anxiet����ii, vomei.

ESRI

Top 10 articole cele mai ...


Dosare blocate la tribunal



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by