PERSPEKTIVA
Viitorul citit de Inteligenta Artificiala si științele hibride ca obligație. Cine nu e Elon Musk să moară! E un trend încântător. Sunt abonat la tot soiul de niusleteruri care-mi prezintă noutăți de ultimul moment cu tona. Neuronul meu stingher se întreabă: bă, dar chiar așa, atâtea noutăți “vomită” cercetătorii ăștia pe săptămână? Se întâmplă/sunt atâtea minuni pe metru pătrat? Viitorul se-ntâmplă astăzi. Și trăim o adevărată apocalipsă de cercetări, noutăți din știință. Peste tot e doar modelul Musk, Musk. Pământuri neexplorate, virgine planete, scule drăcoase, stelare utopii, sfârtecări fără limită ale omului. Toate se-ntămplă acum. Toate. Dacă nu esți Musk nu mai ești nimic. Mori, băăă!
Spanac. Urzici. Salvează-ți genomul cu spanac și urzici. Ia cu lipie, vin de la Letea si Da 5 Bloods-Netflix ​Ceafa de porc, mititeii, cartofii prăjiți, sarmale, brânza cu roșii fac parte din OM. Din genOM. E tabiet, e tabu, e “injecția” drogaților. Aici, la acest nivel superior, găsim nemuritoarele și trecătoarele frunze de spanac și urzică. Ce ne-am face fără? Aduc aici omagiu acestor verzituri. Care merg bine în uichendul ăsta cu un Cal de Letea-Aligote și cu o lipie și cu DA5Bloods, filmul lui Spike Lee, Netflix. Un film de râs unde niște afro americani râd de afro-americani. Adică, omul râde de om.
After life, Doc Martin, Rita, Kominsky Method. URGENT treci la văzut obsesiv - compulsiv! Scot ăștia filmele de pe Netflix și-o să regreți Acum trebuie văzute. Altfel pierzi niște filme superbe. After Life cu Ricky Gervais despre viața de după moartea femeii iubite. Doc Martin cu Martin Clunes, viața de doctor mizantrop într-o gaură de lume. Rita cu Mille Dinesen, o profă sexy și inteligentă la școli cu părinți idiotizați. Și, da, Kominsky Method cu Michael Douglas și Alan Arkin, șampania gloriei de altădată. Serialele mele preferate. Despre care am tot amânat să scriu. Acum am intrat în panică. Le-am văzut părăsite pe Netflix, li s-au lăsat spre vizionare doar ultima serie. Înainte de a fi aruncate în neant. În gol.
Blandiana, Dinescu, Liiceanu Ultimii ani ai lui Ceaușescu. Fără căldură în casă, fără mâncare în stomac, fără hârtie igienică la toaletă, cu telefoane ascultate, cu părinți - prieteni care te turnau la Securitate pentru orice cuvânt rebel. Existau trei nume esențiale ale vieții mele de atunci. Cei trei gândeau la fel: "Jos Ceaușescu!" Toți trei acționează, poate, în grade diferite de rezistență culturală. La 30 de ani de la acele momente, se ceartă "ca chiorii". Cei trei: Blandiana, Dinescu, Liiceanu.
Aseară la ora zece noaptea am mâncat 11 chiftele mitocănești. Chifteaua nu e tipic mâncare românească. Mi s-a urcat colesterolul? Nu știu. Mi s-a urcat tensiunea? Nu știu. M-a condamnat cineva? N-aveam conștiință la ora aia. Le-am luat din frigider reci și le-am mâncat ca porcul. Cu poftă nebună. Frigiderul a sunat. A sunat. Gata sesiunea ta! Am închis o secundă frigiderul. L-am deschis. Frigiderul-conștiință a fost păcălit. Astăzi nu mi-e foame. Nu mi-e foame.
Băsescu. Și Elena Udrea și Ioana Băsescu și condamnarea lor la închisoare Deci și turnător la Securitate, și frate care are frate Mircea la mititica, și tată care-și bagă-n pușcărie fiica, și șef care-și bagă iubita colaboratoare la pușcărie. Și președinte, și marinar, și primar. Oare l-am înțeles vreodată? Pe acest simbol al luptei anti-pesede, pe acest lup de mare care spăla puntea cu oricine era “învechit”, pe acest primar care și-a dat singur o casă în buricul Capitalei, pe acest curajos care a-nfințat noul DNA ca el și ai lui să fie anchetați și băgați la mititica. Am înțeles vreodată că acest Traian pe ce pune mâna, distruge?
Viagra nu este ​punga eco de 10 bani Supermarketurile au băgat punga eco de 10 bani. Iei un morcov harști 10 bani. Iei un ardei capia harști 10 bani. Iei o salată verde dai în plus 10 bani. Orice iei ți "se fură" 10 bani pentru o nenorocită de pungă. Iei zece produse ți se ia leul. E taxa bio, eco. Numește-mă rasist, numește-mă bătrân, numește-mă antieco. Dar am și eu revoltele mele. Nu cer nici măcar respect. Am și eu mica revoltă anti-sistem. Uite-o!
Ni-cu-șor! Ni-cu-șor!/ Dan e molipsitor! / Cine-i dă omor?
Avem al doilea război din care iese Nicușor Dan puternic. Primul a fost cel cu agentul termic. Al doilea este cel de ieri cu PUZ-urile Capitalei. Dacă lipsa agentului termic ne-a ars până-n oase, de PUZ-uri ne doare-n cot pe cei mulți. Dacă nu ne toarnă un beton de șde etaje în fața casei, habar n-avem ce-i PUZ-ul. Dar nu doar despre aceste nimicuri voi vorbi, ci despre Nicușor ca om molipsitor.
Anna Karenina Netflix. De ce se sinucid femeile? Nu știu când, cum, de ce se sinucid femeile. Dar pot să privesc spre două povești memorabile. Și Emma și Anna se sinucid. Emma Bovary a lui Flaubert și Anna Karenina a lui Tolstoi. Autorii nu le văd rostul într-o lume apăsată de norme. Și le administrează arsenic și “roți de tren”. Eternitatea poveștilor lor ne-a dat două sindroame. Unu-i bovarismul - Tendință prezentă la unele persoane care, nemulțumite de realitatea propriei lor condiții, își făuresc o personalitate fictivă, corespunzătoare aspirațiilor lor (DEX). Sindromul “Anna Karenina” - o persoană devine obsedată de partenerul ei. Ea este îndrăgostită, în primul rând, de himera sentimentului, nu neapărat de o persoană fizică. Ce mecanic și tâmpit sună sindroamele. Prefer poveștile.
Dragoș Bucur, dragul meu, libertatea ta de a scrie că nu vrei vaccin și mască îmi dă dreptul de a te înjura și de a te înjura și de a te înjura​ Dragoș Bucur a scris pe Facebook că nu vrea vaccin și mască. Un bine și-a făcut. Și și-a luat înjurături. Apoi, a revenit nedumerit, tot pe contul său de Facebook, constatând că prea a fost înjurat. Și, mirat, se-ntreabă de unde i-a venit potopul? Totuși, el și-a postat mai curajos decât alții părerea. E libertate de expresie sau NU E? Este, cum să nu? Dar cum el este liber și curajos să-și exprime curajul într-un loc public, uite, și tona de internauți vaccinați și cu botniță au dreptul să nu fie de acord cu el. Adică, să-l înjure.
Eduard Novak, penibilul Sportului cu balonul Oval: rugby-ul Nu este clipă, zi, pardon, săptămână, în care să nu numărăm înc-o mare prostie. Să nu uităm turnătoarea de la Securitate pe care Năsui și-o dorea ca pe sfintele moaște la Economie. Năsui a insistat până-n pânzele albe pentru nefericita lui. Nici astăzi, sărmanul, n-a înțeles ce-a greșit. Uite-l acum pe Novak de la Sport cum se dă cu capul de pereții propriei prostii. De un timp, săracu’, se chinuie să fure cu acte-n regulă stadionul rugbystilor de la Arcul de triumf. Bă, da se chinuie rău.
Ostaficiuc PSD Iași, castrocurcuvetele care a băut sifoclăbucel. Acest mare Uriaș Ignorant înfrânt de eternul “Mare Uriaș Prietenos” Povestea asta din carte de copil se întâmplă în realitate. Un politician a fost înfrânt de o carte pentru copii. Hahaha. Ostaficiuc este politicianul. Unul mare, domle, uriaș cu funcții, furie și trufie. Când greșește, el nici nu pricepe că greșește. O ține pe a lui. Și cheamă Oficiul pentru Protecția Consumatorului în ajutor. Atât de adâncă îi este analfabetizarea. Victima trufiei i-a căzut o carte. O carte celebră. “Marele Uriaș Prietenos” de Roald Dahl. Este una dintre cărțile cu care a crescut o generație întreagă. Este destul să deschizi internetul pe mobil, să dai cu goagăl și să descoperi ce-i cu cartea. Povestea însă, hehehe, este chiar a lui Ostaficiuc până-ntr-un punct. Ignoranța sa de Uriaș a stârnit abuzul de putere. Slugile Oficiului pentru Protecția Consumatorului Iași au amendat și interzis cartea în librărie.
Urzica DN1. Urzica București-Ploiești Pe marginea drumului București-Ploiești. În gălăgia de claxoane. În nesimțita viteză a bucureștenilor. Stau atârnate urzici. Bătute de vânt. În pungi de plastic. Atârnă de cui. Urzicile. Au apărut! Zilele mai calde. Zilele fără iarnă excesivă ne-au dat urzicile. Nu-s curățate. Așa că-s de curățat. Rele sunt la atingere, pișcătoare, violente. Pișcă buricul deștelor. Se pune o problemă esențială. Necruțătoare. Cum se curăță urzicile?
Semafor. Pe galben. Încetinesc. Opresc. Din spate, sunt claxonat dement. Linșat De ce? E galben. Scrie că încetinitul și opritul sunt legale. Sunt soluția. Mă simt prost. Fricos. Pe de altă parte sunt corect. Înfricoșat și corect sunt doborât psihic. Sunt mort. Urmează stopul. Sunt terminat. Plin de mânie. Vreau să-l omor pe nemernic. Am dreptul să vreau răul unuia pe care nu-l văd. Nu-l voi mai vedea. N-am ce să-i fac. Am dreptul? Păi, cine mă cenzurează? Dumnezeu nu e. Mama a murit. Legea morală e-n mine.
Brânză cu roșii. ciuguleală de duminică Nu te mai prosti. Duminica e a lui Dumnezeu, adică a ta, a cui crezi tu că poate fi numit Dumnezeu. Somonul n-are sens, ghimbirul pute. E Duminică. E liber. Lasă banii. Ciolanele să ți se scuture, trupul să ți se odihnească. E timpul vieții inutile. Nu mai alerga cu sens. Lenevia trebuie celebrată. Stai locului și mănâncă brânză cu roșii. Și o lipie. Și bagă un vin de la #sticladepiatra #alambik
Joker HBOGO. Nebun, anarhic, marginal și fantast / Am văzut filmul ăsta, de nervi. După Incendiul de la Matei Balș Incendiul de la Matei Balș m-a "ars" cumplit. Mi-a dat sentimentul nesiguranței. În ce Românie fără cap trăiesc? Dacă mă îmbolvănesc de COVID și merg în spital, mor. Iau o boală sau iau foc. Am simțit nevoia să sparg ceva, să mă descarc de rău, de furie. Mi-am băgat capul în CULTURĂ. Și am revăzut Joker. Joker! E nebun. Și e anarhic. Și oropsit social. Și are imaginație debordantă. De asta mi-a plăcut. Era pe starea mea. M-a temperat din furie. Pentru că am intrat cu totul în poveste: ce-i cu "Joker"?
Incendiul Institut Balș, incendiu Piatra Neamț, Incendiu Giulești... Românul "prăjit"/ Poveste fără sfârșit Avem spitale. A fost Colectiv. Românii au ars. Spitalele sufocate. Avem spitale. Nosocomoniala așteaptă. Se internează românii. Mor românii. Avem priză. Face scurt. Sare spitalul Giulești în aer. Pruncii românilor arși. Avem injectomat. Se pune în priză. Sare spitalul Piatra Neamț în aer. Românii arși. Avem lipsă de apă caldă și căldură. Se pune un reșou. Sare spitalul Balș în aer. Românii arși. În dimineața asta tragedia de la Balș.
Cîțu, Năsui și Voiculescu. Cei care trezesc "dinozaurii" Nu mai amintesc că la Învățământ este un dinozaur guraliv și “plin de bubele” compromisului. Dar hop și Năsui a dat peste o dinozaură cu “pete”. Pete șocant de viermănoase. Și zile-n șir a apărăt-o ca pe ochii din cap. Astăzi, Năsui a recidivat. Vrea un om de-al lui Teodorovici PSD. Câțu cade și el din pod. "Umple" Corpul de Control de un Barbu de-al lui Băsescu. Integrul Vlad Voiculescu, marele civic, hop și el, dezgroapă dintr-o groapă a istoriei, un dinozaur, tot de-al lui Băsescu. Tipi tineri, cică, reformiști, uite ce reforme fac. Reînvie dinozaurii.
Pretend It’s A City Netflix. Scorsese și Fran Lebowitz. Hohot enorm și văz monstruos. Deliciile New Yorkului “criminal” Fran Lebowitz în New York. Metropola e pubelă cu gunoi rânced. Orașul e circ, este curte a miracolelor. Dar, ăsta-i paradoxul, Fran își povestește New Yorkul fără pic de ură și răzbunare. Pentru că Fran fără New York nu poate trăi. Și despre această Fran prinsă în propria capcană râde Scorsese. Lui Marty i se aude hohotul dezlănțuit, în propriul film. Scorsese râde mișto și râde ca prostul. Ca derbedeul. Ca înțeleptul. Îndrăgostit de acest dialog delicios. Film fermecător, precum “The Kominsky Method”, “After Life”.
Copilul întreabă: “Câte kilograme cântărește libertatea unui pinguin-om?” - Cronica cărții “Sof si omuletul in frac albastru” de Nicoleta Onofrei, Editura Hecate VIDEO-interviu Chiar e o întrebare. Nu și-o pune mai nimeni. Oamenii, pinguinii și oamenii-pinguini se obișnuiesc cu viața lor, cu gratiile lor. Gardienii-oameni și animalele din grădina zoologică nici n-au astfel de chestionări. Și cu toate astea Sof își pune întrebarea asta, da, copila-eroină a cărții “Sof si omuletul in frac albastru” de Nicoleta Onofrei, Editura Hecate.

Top 10 articole cele mai ...





Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by